11,122 matches
-
corpurile delicte 946.000 71. Examenul frotiului pentru decelarea spermei 501.000 72. Examenul petelor de spermă 331.000 73. Examenul descriptiv și comparativ al firelor de păr 369.000 74. Expertiză grupei de sânge la persoanele vii și la cadavre 492.000 75. Examenul petelor de sânge 492.000 76. Investigarea altor pete biologice (salivă, fecale, urină, lichid amniotic) 246.000 I. (F) LABORATOR DE ANATOMIE PATOLOGICA MEDICO-LEGALĂ 77. Prelucrarea în parafina și examinarea unor piese: cu colorație Hematoxilina-Eozina 946
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154955_a_156284]
-
de ce am accepta superioritatea intrinsecă a altora ca un principiu politic fundamental? Cu siguranță, o persoană sau un grup cu destulă putere și-ar putea impune pretenția referitoare la superioritatea lor intrinsecă în fața obiecțiilor voastre fără a exagera, chiar peste cadavrele voastre. De-a lungul istoriei umanității, mulți oameni și grupuri au făcut uz sau mai bine spus abuz de putere exact în modul acesta. Dar pentru că forța brută își are limitele sale, cei care au pretins a fi întruchiparea superiorității
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
că nu înțelege ce se întâmplă, că părinții lui fuseseră țărăniști și deținuți politic, ceea ce e adevărat, ș.a.m.d. L-am consolat, i-am spus că eu am avut dreptate cu bolșevicii ăia vopsiți ce s-au cățărat pe cadavre ca să preia puterea rămasă orfană de la Ceaușescu și PCR... Aveam să ne vedem toamna târziu, la Congresul Alianței Civice! Până la urmă, tot a trebuit să plece și el, deși voiseră să-l pună președinte al FSN ca partid, pentru că era
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
biserici menite să dureze în timp e asuprită de puterile întunecate ale Satanei. Pentru fiecare biserică e necesar sacrificiul unui copil, iar cartea e plină de astfel de biserici care nu prea inspiră credință în Dumnezeu. Povestirea este presărată cu cadavre, a căror proveniență nu e descoperită de poliție. Nicholas Dyer lucrează pentru regină la Scotland Yard. Hawksmoor lucrează pentru poliție la Scotland Yard. Amândoi se numesc Nick și au un ajutor pe nume Walter. Un capitol din două e despre
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
biserica Little St. Hugh lângă mlaștini.... A murit la Londra în iarna lui 1715, se crede că de gută, deși s-a pierdut orice dovadă a morții și înmormântării lui. Trecutul și prezentul, realitatea și coșmarul se amestecă. Hawksmoor găsește cadavre de copii în fața tuturor acestor biserici, toți strangulați, dar fără urme de degete, amprente ori alte indicii. Polițistul descoperă și aleargă după un misterios vagabond poreclit "Arhitectul". Capitolul lui Dyer se termină cu un cuvânt iar al lui Hawksmoor începe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
un mod nou și subtil. Viitorul pare deja trecut, toate momentele sunt simultane, trăim toate vremurile deodată. Capitolul al cincilea îngroașă mult "umbra" cu care începe (repetând finalul capitolului 4). Dyer îl întovărășește pe Sir Chris pentru a examina un cadavru la un azil de nebuni. Un nebun are o criză și strigă: Câte morți, Nick, Nick, Nick, al meu ești! La care am fost nespus de uluit căci nu putea nicicum să-mi știe numele. În nebunia lui îmi strigă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
scrisorile revin din coșul de gunoi, de pildă), banii (mai demult plătiți) revin celui care cere ca serviciul să-i fie făcut, vehicolele refac drumul înapoi la punctul de plecare, pacienții (eroul e medic) sunt readuși la viață din propriile cadavre. Logica e contrazisă cu încântare iar cronologia (pe care eul interior o păstrează pe când contemplă întoarcerea la începuturi) devine sursa multor efecte comice. Toate cele făcute se desfac lent sub ochii noștri, iar acea parte a eroului care e prinsă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
to be cruel to be kind ( Ca să fii bun trebuie să fii nemilos) prefigurează tema romanului, lagărele de concentrare. Textul lui Amis îi descrie pe medicii nemți (inclusiv pe eroul principal) din lagăre ca redând viața (invers decât în realitate) cadavrelor de evrei. Cât despre cruzime, ea vine înainte de bunătate, fiindcă ea constă în uciderea ce precede reînvierea. Romanul se preface că ignoră cruzimea, așa că medicii nemți sun binefăcători și doar atât. Dar titlul ne face cu ochiul: mintea noastră știe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
le adună, de la momentul copilăriei la maturitatea deznădăjduită. Poemul exprimă răul, exorcizează ratarea, și murmură spre autoloniștire, shantih... In mod paradoxal, pornind de la întuneric, degradare hidoasă și disperare, The Waste Land aduce pace și lumină. Poemul debutează cu strigăte disperate, cadavre dezgropate, hypocrite lecteur, mon semblable, mon frère!, pentru a se încheia în șoapta de liniște dorită, care parcă e reală odată ce e rostită. Așa cum spunea criticul Eliot, poezia "comunică înainte de a fi înțeleasă". Pornim de la haosul emoției exacerbate și încheiem
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ce trece dicolo de orice înțelegere"), cât și de revenirea obsesivă a unor locuri, nume și imagini, de la Mary/Marie, la grădini, biserici, ape și, în sfârșit, mare. Imaginile sunt în general sumbre, cât mai nepoetice cu putință: oase, șobolani, cadavre din care cresc muguri, șanțuri și prostituate, țeste ce rânjesc, sete mistuitoare, istoria pierdută în neant, prezentul irosit, viitorul mânjit de urâțenie. O mică insulă de iubire se pierde și ea (episodul fetei cu zambile), rămânând singurul fragment de dragoste
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dar poemele ei creează o senzație de final, poemele sunt o intrigă în miniatură. Adcock e mândră de incisivitatea versului ei. Advice to a Discarded Lover (Sfat dat unui iubit părăsit) descrie o "legătură sfârșită" în imagini cum ar fi cadavru, descompunere, viermuială. "Văd / în tine viermi scoțând capul", i se spune iubitului abandonat, iar poeta recunoaște că a ales "o comparație din cale-afară de dezagreabilă". Dezagreabilul e un element tipic Desperado. E poate în primul rând o chestiune de stil
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
atunci nu semăna cu ceea ce am publicat în volumele de debut, mai încolo. Era mai declarat "vizionară" și absorbise influențe din Blake, Rimbaud, începea să-l absoarbă și pe Eliot. Poemele nu erau distopice: tindeau mai degrabă către spectaculos. Din cadavre se rostogoleau diamante, și cam așa. Poemele de dragoste (pe care le-am scris de la bun început) erau, probabil, extrem de senzuale, dar, conform remarcii tale, și foarte tandre. Nu era vorba chiar de convenția poeziei creștine din literatura engleză, iar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Se pare că știau că șoarecii, șobolanii transmit ciuma. Unele texte relatează cazuri de reanimare prin insuflare de aer gură la gură (Cartea regilor). Anatomia și fiziologia erau mai mult percepute intuitiv, căci după lege, evreii nu făceau disecții pe cadavre și nu experimentau. Nu făceau distincția între nervi, vase sanguine, mușchi, tendoane etc. Nu cunoșteau circulația sanguină și credeau ca Aristotel, că măduva spinării și creierul au aceeași substanță. Cunoștințele de medicină veterinară erau raportate la om, la fiziopatologia umană
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
diversificată iar terapeutica varia de la procedurile oculte, magice, la cele dietetice sau a calmării cu apă rece în cazul epilepsiei, pe care o considerau de cauză materială. în mileniul I al erei noastre, chinezii au început să facă autopsii pe cadavrele condamnaților la moarte. Cultul morților însă le interzicea disecția. După tradiție medicina Yang (pozitivă) ar avea o vechime de vreo 5000 de ani. Terapia botanică era cea mai dezvoltată. în tratamentele lor, în concepția lor medicală, chinezii, văzând un tot
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
traducere a unei cărți occidentale scrise de Ambrosie Paré. Unii studenți japonezi vin la Universitățile din Europa. Totuși, dincolo de aceste evidente semnale, japonezii rămân circumspecți față de medicina occidentală. Scrie Mitani Koki, apropo de europeni: „Studiile lor anatomice nu priveau decât cadavrul. Ele nu informau asupra stării organismului viu“. Odată cu sfârșitul secolului al XVIII-lea situația se schimbă. Apare Noul Manual de Anatomie scris de Sugita și colaboratorii săi. Ilustrarea făcută de filooccidentalul Odano Naotache (1774) ușurează înțelegerea textului. Pe lângă doctorii europeni
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în 173 de capitole dar și Compendium Salernitanum, în care se reflectă ideile medicale ale somităților acestei școli ca: Johannes Platearius, Caphon, Ferrarius, Trotula ș.a. De reținut este renumita Anatomie scrisă de Caphon. Realizată științific pe bază de disecții pe cadavre, de femei și de bărbați, ea s-a constituit în materie de învățământ pentru următoarele secole. Școala medicală din Salerno a abordat toate domeniile teoriei și practicii medicale și a scos medici și prin ei, opere care i-au făcut
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
făcut epocă. Răsunet a avut și Chirurgia scrisă de Jan Yperman, în Belgia. Marile universități de medicină aveau anexe în centrele mai mici, al căror număr va crește mereu până la 1793, când vor fi desființate. Prima disecție, în 1281, pe cadavru uman a fost urmată de prima autopsie medico-legală în 1302, realizată de Bartolomeo Varignona. Numele anatomistului Mondino dei Luzzi (Bologna) se face cunoscut în secolul XIV prin Anatomia sa, ajunsă carte de referință în Renaștere și care va apare publicată
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Copernic, Montaigne ș.a. Nu se poate să nu arătăm și contribuția pictorilor Renașterii la faima medicinei: Albert Dürer scrie o carte de anatomie cu planșe studiu pentru artiști, Michelangelo într-o încăpere mai tainică, în Florența, a făcut disecții pe cadavre umane și mai presus de toți, Leonardo da Vinci care a făcut 32 de disecții pe cadavre de bărbați și femei de diferite vârste, dorind să pătrundă secretele corpului uman, ale vieții și morții, o curiozitate specific renascentistă. Leonardo a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Dürer scrie o carte de anatomie cu planșe studiu pentru artiști, Michelangelo într-o încăpere mai tainică, în Florența, a făcut disecții pe cadavre umane și mai presus de toți, Leonardo da Vinci care a făcut 32 de disecții pe cadavre de bărbați și femei de diferite vârste, dorind să pătrundă secretele corpului uman, ale vieții și morții, o curiozitate specific renascentistă. Leonardo a colaborat cu Marc- Antonio della Torre. Numeroasele sale desene anatomice nu sunt făcute după Galen ci direct
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
În umanismul medicinei se întâlnesc umanismul hipocratic și galenic cu cel medieval și renascentist, într-o armonie care se oferă lumii ca soluție de salvare. Medicina se înscrie în avântul general al sec. XV și XVI. Accesul la disecție pe cadavre umane a lărgit și aprofundat cunoașterea medicală. încercările din sec. XIV ale lui Gérard de Cremona, Mondino dei Luzzi, Chauliac, Mondeville și ale altora, de a pătrunde în secretele organismului uman direct, nu prin analogie cu rezultatele disecțiilor pe animale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Mondino dei Luzzi, Chauliac, Mondeville și ale altora, de a pătrunde în secretele organismului uman direct, nu prin analogie cu rezultatele disecțiilor pe animale, au făcut posibilă cunoașterea mai amănunțită a corpului uman. În Paris avusese loc o disecție pe cadavru uman prin 1478. în spitalul din Padova, medicul Alexandro Benedetti, făcea la 1490 disecții. în jurul anului 1600 se făceau disecții în unele centre spitalicești europene. Riscul era mare, ele nefiind permise de autoritățile bisericești. Medicul făptaș putea fi exilat, condamnat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
centre spitalicești europene. Riscul era mare, ele nefiind permise de autoritățile bisericești. Medicul făptaș putea fi exilat, condamnat sau ars pe rug. Totuși, în 1604, ducele de Würtenburg, ține câteva zile, la Universitatea din Tübingen, o lecție de disecție pe cadavru uman. La 1537 anatomiștii din Padova făceau anatomie comparată prin disecții pe om și animale. Aici va apare în 1543 vestitul tratat De humani corporis fabrica al lui Vesal asupra căruia vom reveni. Deocamdată să precizăm că în Padova se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a stârnit invidii, intrigi, ură, contrazicându-și profesorii și contemporanii, stârnind animozități. Foarte de tânăr publică Tabulae anatomicae (Documente anatomice), o adevărată introducere în anatomie, realizată pe observații directe privind alcătuirea organismului uman prin disecțiile pe care le face pe cadavre umane. Aceste cadavre erau ale unor criminali sau persoane abandonate. în epocă mai era și o piață a cadavrelor procurate de prin cimitire și vândute în taină anatomiștilor și pictorilor. La 29 de ani, Vesal tipărește capodopera sa De Humani
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
intrigi, ură, contrazicându-și profesorii și contemporanii, stârnind animozități. Foarte de tânăr publică Tabulae anatomicae (Documente anatomice), o adevărată introducere în anatomie, realizată pe observații directe privind alcătuirea organismului uman prin disecțiile pe care le face pe cadavre umane. Aceste cadavre erau ale unor criminali sau persoane abandonate. în epocă mai era și o piață a cadavrelor procurate de prin cimitire și vândute în taină anatomiștilor și pictorilor. La 29 de ani, Vesal tipărește capodopera sa De Humani corporis fabrica (Basel
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
anatomice), o adevărată introducere în anatomie, realizată pe observații directe privind alcătuirea organismului uman prin disecțiile pe care le face pe cadavre umane. Aceste cadavre erau ale unor criminali sau persoane abandonate. în epocă mai era și o piață a cadavrelor procurate de prin cimitire și vândute în taină anatomiștilor și pictorilor. La 29 de ani, Vesal tipărește capodopera sa De Humani corporis fabrica (Basel, 1543) operă care la câțiva ani, va fi reeditată și în alte centre occidentale, asigurându-i
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]