13,290 matches
-
În Întreprinderi mari; există un ecart mare Între generații; managerii trebuie selecționați mai ales după vechime; structurile ierarhice trebuie să fie clare și respectate; se preferă instrucțiuni clare și precise; trebuie evitate conflictele; concurența Între salariați este dezaprobată În plan emoțional; se recurge la consens ideologic și se preferă un comandament consultativ; delegarea de autoritate se aplică numai dacă se controlează inițiativele subordonaților; nu se tolerează ambiguitatea În percepția altuia (el este dinainte bun sau rău); străinii nu pot fi manageri
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
valoriza disponibilitățile inițiale și cele dobândite ale fiecărui participant și ale fiecărui grup uman implicat Într-un act creativ. Factorilor de ordin somatic și funcțional, psihologii le adaugă astăzi o serie de factori psihosociali precum: spectrul motivațiilor, nivelul aspirațiilor, echilibrul emoțional, aptitudinile (atunci când sunt evaluate corect și puse În valoare), pregătirea psihologică pentru competiție, capacitatea de autoreglare a mobilizării volitive, precum și coeziunea afectivă, În cazul performanțelor care implică existența echipei. Toate acestea asigură un mereu reînnoit echilibru Între spiritul de competiție
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Alecu Russo” din Bălti (1973). A debutat editorial cu placheta de versuri Măsură de laudă (1983), dovedindu-se un liric cu timbru meditativ, adept al expresiei bogat metaforizate. Chiar atunci când e dominat de elementul rațional, versul lui C. are forță emoțională. Lucrând la ziarul „Tineretul Moldovei”, apoi la săptămânalul „Literatura și arta”, C. a publicat nenumărate articole cu priză deosebită la publicul cititor. SCRIERI: Măsură de laudă, pref. Aureliu Busuioc, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Ion Cațaveica, „Măsură de laudă
CAŢAVEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286140_a_287469]
-
rimă), uneori prin recursul la versul liber, temele predilecte. Conformismul social-politic e mult atenuat. Convingătoare sunt, și aici, tentele de prospețime, viziunea contemplativ-baladescă, crochiurile elementelor de faună și floră, peisajele animate de foșnetul sălbăticiunilor sau vibrând de fiorul legendei. Condiție emoțională a feminității, iubirea - senină sau umbrită de vagi angoase - oferă materie unor poeme în care sentimentele de dragoste sunt iscodite cu discreție și oarecare complicație. În general, observația peisagistică e încărcată de lirism, iar introspecția e susținută cu recuzită de
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
de semnificare a unui limbaj liric care structurează - pe un spectru tematic îngust - obsesii frecvente în poezie (moartea, timpul, agresiunea, insecuritatea, eroticul distorsionat prin contextualizări thanatice etc.), particularizându-le prin reflectarea lor în cioburile amestecate ale unei conștiințe delicate, fragilă emoțional, definitiv melancolică, retrasă într-un teritoriu al umbrelor și al neliniștilor de crepuscul: „Când vor începe și pentru tine nopțile dimineața/ Ochii noștri fosforescenți vor coborî din pereți, niște nuci sunătoare,/ Te vei juca cu ele și se va revărsa
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
poetic ajunge la o realizare integrală în Înger în gerunziu (1998), carte subintitulată Jurnal itinerant (19 mai- 19 noiembrie 1997). Se apelează aici frecvent la o imprevizibilă mișcare a lexicului, la dispunerea fantezistă a literelor, pentru a exprima o vibrație emoțională în versuri de complicată virtuozitate formală. Încrederea în puterea de sugestie a cuvintelor, în eficiența epitetului, a comparației, a alegoriei, îndrăzneața inventivitate în materie de ritm și rimă fac din Înger în gerunziu și din Pasul pe nu (2000), cu
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
6. Instruirea programată 159 1.7. Grupul de aprofundare profesională (GAP) 159 1.8. Tehnici de prospectivă 160 1.9. Tehnica „Harta obstacolelor” 161 1.10. Fișa personală 162 1.11. Cercul „complimentelor” 162 1.12. Învățarea pe baza inteligenței emoționale. Dezvoltarea de sentimente în mediul de învățare 162 2. Teoriile învățării sociale și învățarea prin cooperare 165 2.1. De la condiționare la învățarea socială 165 2.2. Învățarea cu ajutorul celuilalt 167 2.3. Învățarea prin cooperare 168 2.4. Metoda
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
in addition) cu răspunsurile propriu-zise. Două tipuri de emoție joacă aici un rol fundamental: excitarea și depresia. Prin „excitare” se înțeleg acele răspunsuri care revigorează acțiunea. Prin „depresie” se înțeleg acele reacții ce diminuează posibilitatea de acțiune. Mișcările și răspunsurile emoționale trebuie considerate ca fiind obiectul prioritar de studiu al teoriei învățării. În centrul acesteia trebuie să stea principiul asociației. Acesta poate fi enunțat astfel: „modelele (patterns) de stimuli care acționează în timpul unui răspuns tind ca, la reapariția lor, să genereze
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nonumane. Un corolar al acestui principiu pare și mai important. Conform acestuia, noi învățăm numai ceea ce facem (we learn what we do). Aceasta nu înseamnă că învățăm numai ceea ce realizăm efectiv; dar învățăm să ne repetăm mișcările specifice și reacțiile emoționale și în situații pe care le-am asociat anterior; aceasta se produce indiferent dacă reacția a fost dorită sau nu, reușită sau nu. Învățăm în general. Învățăm greșeli și lucruri reprobabile tot așa cum învățăm succese și bune obiceiuri 1. Guthrie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
câteva adăugiri „umane”. Skinner a studiat atent și eventualele alternative la pedeapsă (1953, secțiunea „Alternatives to Punishment”, pp. 191-192). După el, putem evita folosirea pedepsei trezind la realitate un operant prin alte moduri. Comportamentul care este datorat în genere circumstanțelor emoționale, de exemplu, este adesea posibil să fie pedepsit; dar - susține Skinner - poate fi mai ușor de controlat modificându-se circumstanțele. Schimbările produse de saturație au adesea efectul produs de folosirea pedepsei. Comportamentul blamabil poate fi exclus din repertoriu, mai ales
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
consecință nu va mai fi întrevăzută de copil. Altă tehnică propusă de Skinner este aceea de a determina comportamentul incompatibil, nu prin inducerea cenzurii sau a vinii, ci prin întărire pozitivă. Folosim adesea această metodă atunci când controlăm tendința de manifestare emoțională întărind comportamentul stoic. Este ceva diferit de pedepsirea comportamentului emoțional. Întărirea pozitivă directă este preferabilă fiindcă pare a avea mai puține efecte secundare nedorite - susține Skinner. 3.11. Discriminarea operatorietc " 3.11. Discriminarea operatorie" A. Discriminarea stimulilor 1tc "A. Discriminarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
propusă de Skinner este aceea de a determina comportamentul incompatibil, nu prin inducerea cenzurii sau a vinii, ci prin întărire pozitivă. Folosim adesea această metodă atunci când controlăm tendința de manifestare emoțională întărind comportamentul stoic. Este ceva diferit de pedepsirea comportamentului emoțional. Întărirea pozitivă directă este preferabilă fiindcă pare a avea mai puține efecte secundare nedorite - susține Skinner. 3.11. Discriminarea operatorietc " 3.11. Discriminarea operatorie" A. Discriminarea stimulilor 1tc "A. Discriminarea stimulilor1" Condiționarea operatorie poate fi descrisă - așa cum am arătat - fără
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un răspuns. Dacă diverși membri ai unui grup inductiv de răspunsuri diferă în „stângăcie” sau „dificultate”, va exista un efect rezultat diferențiat al întăririi. Cea mai simplă și mai ușoară formă triumfă - pentru că primește o întărire pozitivă fără un efect emoțional depresiv. Teoria discriminării operatorii, bine fundamentată experimental, este una din părțile cele mai consistente ale gândirii skinneriene. Deși nu era suficientă pentru a constitui baza unei teorii instrucționale complete, Skinner nu a rezistat tentației și a propus teoria ce urmează
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
toate fenomenele de învățare ce rezultă din experiențe directe pot apărea datorită analizei comportamentului celorlalți oameni și a consecințelor acestuia pentru cel care analizează. Un individ poate dobândi modele de răspuns intrinsece prin simpla analiză a performanțelor modelelor apropiate; răspunsurile emoționale pot fi condiționate din punct de vedere observațional prin participarea la reacțiile afective ale celorlalți, care au ei înșiși parte de experiențe plăcute sau mai puțin plăcute. „Comportamentul urât” poate fi stopat datorită observării comportamentului modelat de obiectele de care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și Bandura, ei încercau să depășească limitele behaviorismului clasic. Considerând comportamentul atât un rezultat al condițiilor sociale, cât și al legilor psihologice, ei accentuează rolul proceselor mentale superioare, în special al abilității minții de a rezolva probleme intelectuale, sociale sau emoționale. Teoria lor socială a învățării susține că până și activitatea nervoasă este un reflex condiționat; este în esență o teorie stimul-sugestie-răspuns-răsplată. Potrivit teoriei de reducere a stimulului, o scădere bruscă a forței acestuia funcționează ca o fortificare (reinforcement); atât timp cât stimularea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
că el a realizat o teorie psihologică a cunoașterii și învățării, fundamentând-o pe realități ale afectivității umane. Formulările sale voit pozitiviste nu pot estompa această credință nemărturisită după care raporturile omului cu semenii și cu lucrurile au o componentă emoțională și pulsională „inextricabilă”. În 1957 a formulat două ipoteze centrale (de fapt, teze!) ale disonanței cognitive: I. Prezența disonanței produce o creștere a presiunii de a reduce această disonanță 1. II. Forța presiunii de reducere a disonanței este în funcție de magnitudinea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
psihologiei. Cea de-a doua filosofie, care, după Maslow, începuse să domine întregul câmp al psihologiei clinice și muncii sociale, provenea în mod esențial din lucrările lui Freud și ale discipolilor și opozanților săi. În lumina evidențierii relației dintre forțele emoționale inconștiente și organizarea conștientă a comportamentului, el se referea la această școală de gândire ca la psihologia „psihodinamică” sau „de adâncime”. Dar teoria umanistă maslowiană, după cum se poate constata, era superioară reducționismelor de tip freudian. 8.10. Teoria psihologică a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
bărbat care să dobândească o experiență culminantă alăptându-și copilul. Pur și simplu așa ceva nu se întâmplă. El nu a fost conceput în acest scop. Oamenii sunt diferiți din punct de vedere biologic, dar nu au parte de o experiență emoțională care să caracterizeze întreaga specie. Maslow este de părere că ar trebui examinate diferențele individuale conținute în sistemele noastre biochimice, endocrinologice, neurologice, anatomice pentru a vedea până unde se păstrează diferențele psihologice și spirituale și până unde rămâne un strat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o „moașă” pentru a scoate aceste lucruri la iveală, iar Maslow susține, socratic, că el a reușit. Dacă omul de știință creativ nu va fi luat în râs pentru atare lucruri, atunci și el va admite, roșind, că are experiențe emoționale înalte, de exemplu, produse de momentul în care tocmai a enunțat această teorie și i se pare că se dovedește adevărată. Altfel spus, Maslow și-a expus teoria într-o stare de extaz. Quod erat demonstrandum! Punctul de vedere al
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și o dezvoltare a ariei pozitive de gândire la celelalte persoane (prin aceea că identifică o latură bună a colegului lor). Cercul „complimentelor” trebuie practicat până ce toți cursanții au trecut prin ipostaza de receptor. 1.12. Învățarea pe baza inteligenței emoționale. Dezvoltarea de sentimente în mediul de învățaretc "1.12. Învățarea pe baza inteligenței emoționale. Dezvoltarea de sentimente în mediul de învățare" Daniel Goleman observa că inteligența emoțională ne face capabili să recunoaștem propriile sentimente, să luăm decizii pozitive, prin managementul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
identifică o latură bună a colegului lor). Cercul „complimentelor” trebuie practicat până ce toți cursanții au trecut prin ipostaza de receptor. 1.12. Învățarea pe baza inteligenței emoționale. Dezvoltarea de sentimente în mediul de învățaretc "1.12. Învățarea pe baza inteligenței emoționale. Dezvoltarea de sentimente în mediul de învățare" Daniel Goleman observa că inteligența emoțională ne face capabili să recunoaștem propriile sentimente, să luăm decizii pozitive, prin managementul stărilor negative și dezvoltarea unui sens optimist la nivelul întregii vieți. Astfel, trebuie identificat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cursanții au trecut prin ipostaza de receptor. 1.12. Învățarea pe baza inteligenței emoționale. Dezvoltarea de sentimente în mediul de învățaretc "1.12. Învățarea pe baza inteligenței emoționale. Dezvoltarea de sentimente în mediul de învățare" Daniel Goleman observa că inteligența emoțională ne face capabili să recunoaștem propriile sentimente, să luăm decizii pozitive, prin managementul stărilor negative și dezvoltarea unui sens optimist la nivelul întregii vieți. Astfel, trebuie identificat mecanismul prin care conținutul pe care îl învățăm, mediul de învățare și propria
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
metoda alfabetului (va spune câte un sentiment pentru fiecare literă, încercând, printr-o sesiune de brainstorming individual, să găsească cel puțin zece cuvinte sinonime pentru fiecare categorie). În acest mod se extind aria și posibilitatea de nuanțare a propriei stări emoționale, ceea ce-i poate oferi cursantului o înțelegere mai profundă. Ulterior se poate încerca, individual sau în grup, să se identifice soluții la emoțiile care pot bloca motivația pentru învățare. 2. Teoriile învățării sociale și învățarea prin cooperaretc "2. Teoriile învățĂrii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
șase până la nouă membri) urmează pașii de mai jos: 1. Liderul grupului prezintă problema sau rețeaua de probleme care constituie tema de discuție pentru respectiva întâlnire. În unele cazuri este util ca participanții înșiși să genereze o listă a dimensiunilor emoționale, personale și organizaționale ale problemei (se va insista pe definirea clară a problematicii, pentru toți cei prezenți). 2. Colectivul de cursanți a fost distribuit pe microechipe. În interiorul acestora, toți cei prezenți petrec individual 5-15 minute pentru a scrie toate ideile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
apar în cadrul discuției mai des, participanții simțind nevoia să revină la ele (frecvența); aceste subiecte se dovedesc a fi mai importante pentru cursanți și se cuvine a fi analizate cu atenție; (4) intensitatea - uneori cursanții discută anumite subiecte implicându-se emoțional (acest lucru poate fi observat prin analiza tonului și vitezei cu care vorbesc participanții, comunicării nonverbale etc.), intensitatea fiind astfel un alt indicator pe care se cuvine să-l urmărim cu atenție; și (5) specificitatea - răspunsurile specifice și fundamentate în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]