12,623 matches
-
de el știute. Cînd am făcut această remarcă, mi-a răspuns ca din carte: „Dacă nu alergam și dacă nu visam, de mult eram pierdut. Mi-a plăcut însă să mă mișc și să visez”. În expresie, bătrînul e mai liric decît fiul. *Genoiu are tot mai des aroganța să se laude cu „puterea de anticipare” a evenimentelor, prin „evenimente” înțelegînd schimbările de personal în instituții județene sau centrale, măsurile restrictive din viața economică și culturală sau solicitările „editorilor” noștri privitoare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a face o asemenea analiză. Din păcate însă, acesta nu ține prea mult. Drama lui provine, de fapt, din imposibilitatea de a se menține într-o atitudine, atît față de sistem, cît și față de persoane. Scurtele sale momente de auten ticitate, lirice, dispar în fața primei sugestii de a se revizui. Lucru mai grav, și pentru mine de neînțeles, îl cuprinde un zel invers: defaimă ceea ce a lăudat, laudă ceea ce a criticat. Totuși, în ciuda unor atari contradicții, trebuie să remarc că e singurul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ridicată!” *Ce să-i spun lui Nicolae Mihail care mi-a încredințat spre lectură versurile scrise în ultimii ani? A progresat sub raportul meșteșugului, dar nu și sufletește. E, cam peste tot, confortabil, n are lărgime, nici adîncime. „Eroul (său) liric” face gesturi absurde sau vagi. Micile explozii de vigoare se traduc prin cuvinte „grele”, nepotrivite. La fel și melancoliile. O scurtă reflecție (despre cum pătrund ca piatra în apă gîndurile negre în om) și cîteva note de peisaj sînt singurele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
2 august. Aș vorbi despre: 1. - Turismul oglindit În creațiile literare românești. 2. - Satul românesc odinioară și azi. 356 Portrete - autoportrete - Cântăreți români, Îngrijitor Dan Smântânescu, București, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1974. Cuprinde și o contribuție autobiografică a artistului liric Al. Alger („Amintiri”). 357 De fapt Bilca, În zona Rădăuților, comuna de baștină a scriitorului George Muntean, a prof. univ. dr. Filimon CÎrdei de la Univ. din Iași ș.a. 836 3. - Pitorescul patriei noastre. 4. - Folclorul ca expresie a sensibilității și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
tradiție în literatura românească, el desfășoară o admirabilă poezie cu parfum cronicăresc, el ne este prezentat ca un de tot remarcabil poet al paradisului ritualistic și folcloric, condiția ireductibilă a poeziei sale este pasionalitatea exuberantă și extatică, este un admirabil liric al imprecației, cu un simț al dimensiunilor apocaliptice și al viziunilor grozave foarte pronunțat. Majoritatea creațiunilor lui Corneliu Vadim Tudor sunt dezvoltări ideologice, epistole naționale, alegorii, discursuri imaginare pornind de la document, se spune, iar în ceea ce privește universul, poetul s-a așezat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
patetismul poetului este văduvit de extraordinara forță a scandării, de incandescența care Înalță brusc clipa În transcendent prin acea magie personală În care Nichita nu prea avea rival, nici atunci când se cam goliseră deja bateriile cu fosfor ale persuasiunii sale lirice. - Doar asta. Să reziști, asta te rog. Trebuie să existe câțiva bărbați țepeni care să reziste În țara asta. Tu ești mai puternic... - Eu, puternic, mai puternic?! Mai curând victima unui mic scenariu cabotin, cu vorbe deșarte și lingușitoare. Gestul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care Îl citisem din creația Marianei Marin. Regăsirea a fost promptă și m-a răsplătit Întru totul. Ce poetă, Îmi spuneam... Citeam și reciteam, privind ardentele hieroglife pe care biciul destinului le Întipărise pe papirusul atât de fragil al cardiogramei lirice. Pulsații când grațioase și poznașe, În Înșelătorul armistițiu al jocului, când scurtcircuitate de iradiațiile rănii de a fi În lume. „Era seară./ Eram diafană./ Chimică./ Iarbă de foc./ Pe când aburos printre zodii/ era atât de octombrie/ și atât de seară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de mine Însumi. Revenirea adică În refugiul tainei care hrănise himerele copilăriei și adolescenței și infantiliza, iată, iarăși, și noua mea vârstă. Acaparantul studiu politehnic, dar și inhibițiile Însingurării mă ținuseră, În anii studenției bucureștene, izolat În lecturi și dibuiri lirice secrete. Spre deosebire de mine, Rubin conviețuise de timpuriu, chiar și În familie, cu Întruchipările imediate și fascinante ale lumii scrisului. Reluatul exercițiu oniric cu hireoglifele mă conecta, de data asta prin noul prieten, de alți potențiali interlocutori. Lucian Raicu, fratele său
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trufie/ și spunem:// Un poem de dragoste/ e mai adevărat/ decât o noapte de dragoste.// Un poem al spaimei/ e mai cumplit decât spaima.// Un poem despre moarte/ e mai real decât moartea.” Nu era o eschivă, vreo izbutită acrobație lirică, În care poeții locului erau dintotdeauna meșteri. Transferul realității În altă realitate nu era evaziune sau ruptură, ci o Înaltă, dramatică asumare, cu inima toridă și mintea rece, cum se cuvenea. Citind primele poeme ale Martei, mă gândeam atunci la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tocmai le citisem. Kafka se referea la deosebirea Între poetul jongler al virtuozității și poetul „adevărat”, genuin, creație el Însuși a realității În al cărei miez tensionat Își scrie destinul. Poezia Martei Petreu se deosebea de la Început de fermecătoarea ingeniozitate lirică a talentelor din jur. Nu doar În legătură cu poezia ei aveam destule motive să meditez la spusele lui Kafka, ci gândindu-mă la literatura română dintotdeauna, ca și la viața literară „socialistă” a epocii, deloc străină - cum le plăcea multor corifei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al prieteniei, surpată În atâtea alte cazuri de noua conjunctură. M-am bucurat de confirmarea unui similar fel de a gândi, simți și reacționa. Cella s-a convertit și ea În complice admiratoare a Martei. Eram conștient, firește, de adâncirea lirică În volumele publicate de Marta după 1989. Cerebralitatea adolescentin cristalină din Aduceți verbele, dar și grația jucăușă, modulată de langoare și solitudine, În Dimineața tinerelor doamne sunt acum estompate de tonalitatea gravă, rănită, adesea exasperată, a „maturizării” aparent anti-lirice, refuzând
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe rugul rece al iubirii. Iubirea intonează monologuri suav stranii, senzual-spiritualizate. O revanșă singularizată asupra vidului, În care așteptările se văd decapitate, una câte una. Lamentoul gingășiei ultragiate Își află cadența urgentă și, deopotrivă, melodioasă, „iluminarea”, de o memorabilă expresie lirică, pare gravată În argint subțire și durabil, ca Într-o nouă, modernă, dramatică și dureroasă Cântare a cântărilor, În care Regele cărturar se vede Înlocuit de o vorace și volatilă prințesă poetă. Orfana logodită Logosului Își cheamă perechea, izbăvitorul: „Caută
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
gordian al contradicțiilor nu o dată derutante, când nu și scandaloase, ale spiritului. Stima se legitimează prin scrupulozitate, admirația prin scrutarea critică a „accentelor” acestor personalități accentuate. Stăruință monahală a lecturii, iconoclastă independență interpretativă. Complementaritate echilibrantă, am zice, a unui temperament liric hrănit de fisuri și fervoare, de luciditate și langoare, senzualitate și Înstrăinare. Se confirmă, astfel, În alt registru, vocația participativității, veghea analitică, intensitatea cerebrală. Exigenta solidarizare intelectuală cu figuri emblematice ale spiritului național prilejuiește, deloc surprinzător, incursiunea În clivajele, căderile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
interes la debutul „generației ’60” și În anii imediat următori. A existat, totuși, un moment când, vrând-nevrând, ne-am trezit asociați. În campania isterică provocată, În 1982, de interviul meu din Familia, lungul pamflet al lui Corneliu Vadim Tudor, tribunul liric al național-comunismului ceaușist, apărut la 2 iulie 1982 În nefasta Săptămâna și intitulat „Valoarea prin discernământ”, declanșa un calculat atac pe trei direcții, ocupându-se de producțiile literare „dușmănoase” ale subsemnatului, dar și ale lui Sorescu și... Adrian Păunescu (cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prezențe paternaliste În universul kafkian. Dacă ar fi fost să scrie propria versiune a Scrisorii către tata, Schulz ar fi proiectat, probabil, În ea admirația sa nostalgică față de solidarul franctiror care i-a animat copilăria și i-a energizat fanteziile lirice. S-ar fi putut imagina pe sine transformat, eventual, Într-un gândac, cum se transformase și tatăl său, când dispăruse, dintr-o dată, din câmpul privirii sale, dar ca o extindere, doar, și continuare a „jocului” pe care Îl Împărtășiseră. Așa cum
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
alteritate histrionică. Codificarea opresivă din Metamorfoza kafkiană, centrată pe simbolul Înstrăinării, al limitării și alienării, al reducției anihilante și, până la urmă, ucigașă și sinucigașă, ca și structura riguroasă a unei proze minimaliste, austere, ar fi total inadecvate universului fluid și liric al lui Schultz, specific copilăriei, ultim tărâm paradisiac al libertății. Lumea kafkiană rămâne situată În absurdul legilor restrictive, misterioase ale unei realități epice Înșelătoare. Singularizată, flămândă de sens și semnificație, rătăcind În absurditatea plată a Înlănțuirilor hazardate, a Întâmplărilor născute
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Mocanu P.S. Unele date din traiectoria vieții lui Nicolae Petrașcu mi le-a mijlocit cumnata sa, doamna Ancuța Bânda, născută Banea. Tot doamna a reținut, din cele memorate de domnul Aurel Popa, frate de suferință în Cazimcă, versuri din creația lirică a lui Nicolae Petrașcu din închisoare”. Notă finală Pentru o dreaptă prezentare în fața cititorului a cărții de față trebuie arătați toți, care au contribuit la realizarea ei, fiecare cu partea lui de contribuție. De aici obligația ca, în foarte scurt
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
principal, o manifestare de fervoare religioasă, centrată pe ideea jertfei pentru mântuire, dar conceptele și preceptele creștine sunt nebuloase, improprietățile de limbaj și incoerența compromițând mesajul și expresivitatea textelor. În volumul de sonete Valuri împietrite (1941) predomină tema identității eului liric, nedumerit de propria existență, dezorientat, aflat pe o traiectorie descendentă, pășind, împovărat de dureri și neîmpliniri, pe „cărări pierdute-n adâncuri afunde”. Suferința, golul interior, sterilitatea poetică, eșecul îl fac pe poet să caute un remediu în „spuma de Cotnar
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
poezii, F. vădește un tip de sensibilitate apropiat de acela bacovian, dar versurile înregistrează, paradoxal, influențe argheziene și blagiene. Acordurile inițiale conțin tonuri care se vor dovedi constante peste decenii, când scriitorul, la deplina maturitate artistică, recuperându-și adevărata identitate lirică, le va recunoaște prezența statornică. Câteva poeme de la această primă vârstă sunt simptomatic intitulate În marginea vieții, Marea înfrângere, Rânduri de tristețe, Pe strada solitară, Melopee. Un motiv de acum, al marginalității ( „Stă la marginea vieții ca la țărmuri de
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
colaborare cu Mihail Bogdan). Repere bibliografice: Vasile Iluțiu, Prima despărțire, „Gazeta de la Turda pentru tineret”, 1942, 9-10; [Dan Petrașincu], „Cremene în apa vremii”, VAA, 1942, 420; Mihai Gafița, Despre poeziile lui Victor Felea, „Tânărul scriitor”, 1955, 12; Florian Potra, Poezia lirică - artă mobilizatoare, ST, 1955, 8; Nicolae Manolescu, „Voci puternice”, CNT, 1962, 47; Dimisianu, Schițe, 145-150; Baconsky, Marginalii, 97-113, 210-216; Tomuș, Carnet, 78-81; Regman, Cronicari, 96-109; Cesereanu, Ipostaze, 189-193; Martin, Poeți, II, 120-124; Vlad, Convergențe, 139-142; Tomuș, Răsfrângeri, 99-104; Andriescu, Disocieri
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
la experiența manieristă în favoarea uneia textualiste. Introducere în opera lui G. Bacovia (1979) îl impune pe F. și în ipostaza de critic literar. Interpretare personală a operei lui Bacovia, eseul redefinește „revoluția” poetică drept trecere de la „reprezentarea antropocentrică a eului liric” la „un heterocentrism de factură modernă, dizolvantă”. Capabil să vibreze la unison cu textul comentat, înzestrat cu putere de concretizare a ideilor, F. preferă totuși o critică metodologică uneia de artist: el se bazează constant pe premisele teoretice ale structuralismului
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
volumul de versuri Valsuri, apărut în 1970. Unele dintre cărțile lui au fost transpuse în sârbă, croată, macedoneană, maghiară. A tradus în românește din poezia lui Vasko Popa, Adam Puslojić ș.a. De la volumul de debut până la Terapia muncii (1981), limbajul liric al lui F. se radicalizează progresiv, evoluând programatic în favoarea unei poezii-document, eliberată de metafora somptuoasă și de complexul marilor teme metafizice, ostentativ abordate, ca un blazon obligatoriu al profunzimii și al sensibilității poetice. Poetul se desparte de retorismul primelor sale
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
somptuoasă și de complexul marilor teme metafizice, ostentativ abordate, ca un blazon obligatoriu al profunzimii și al sensibilității poetice. Poetul se desparte de retorismul primelor sale cărți și chiar de ceea ce reprezenta acolo una dintre coordonatele fundamentale ale universului său liric, senzualitatea eruptivă a imaginii. El încetează să mai fie o variantă a inspiratului romantic, care codifică ori conotează metaforic realul. Nu mai e nici măcar scriitor, ci scriptor, un înregistrator obiectiv al concretului fizic și existențial. Punctul de sus al acestei
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
năuc, așteptând să latre, să grohăie/ sau cel puțin să vorbească./ [...] Or ea stătea nemișcată în vârful cerului albastru,/ nici vie, nici moartă,/ și-atunci pădurea se urni din loc/ ca o simplă colină mișcătoare” (Colină mișcătoare). F. este un liric vizionar, modernist (neoromantic ca sensibilitate, neosimbolist ca tehnică: corespondențe, cuvinte-simboluri, muzicalitate, sinestezii etc.), care a asimilat o întreagă istorie culturală, astfel încât „fiorul liric” (invocat, bunăoară, în arta poetică Eseu pe o temă dată sau Despre fiorul liric) se înfășoară într-
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
și-atunci pădurea se urni din loc/ ca o simplă colină mișcătoare” (Colină mișcătoare). F. este un liric vizionar, modernist (neoromantic ca sensibilitate, neosimbolist ca tehnică: corespondențe, cuvinte-simboluri, muzicalitate, sinestezii etc.), care a asimilat o întreagă istorie culturală, astfel încât „fiorul liric” (invocat, bunăoară, în arta poetică Eseu pe o temă dată sau Despre fiorul liric) se înfășoară într-o bogată imagerie conotată livresc și intertextual: „Iată, așadar, câteva posibile modele de poem despre buha mare,/ despre cucuveaua comună, despre huhurezul mic
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]