11,487 matches
-
I. S.) hotărârile în lat după numărul siliștilor, iară lungul după granița însorăritelor moșii dacă dovadă de scurtarea lor nu este sau prin scrisori, sau prin stăpânire stâlpită și pacinică... Moșiile date din locuri domnești nu sunt supuse la regulile moșiilor de a avea lățimea și lungimea, nici la ale însorăririlor, pentru că acestea fiind bucăți de loc, rupte din locurile domnești, pot fi rotunde și în mai multe colțuri, precum au voit a le da”. Definiția reprodusă mai sus parțial diferă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
multe colțuri, precum au voit a le da”. Definiția reprodusă mai sus parțial diferă substanțial de aceea dată de Dicționarul limbii române, ca semnificație, aici explicându-i-se doar sensul pur lingvistic, scos din context‚ „însorări = a împreuna, a comasa (moșii sau părți dintr-o moșie, formând din ele un singur tot)“. Deci, la 1934, s-a dat o interpretare defectuoasă și incompletă, deoarece nu ține seama de sensul juridic și istoric ce prevalează în definiția și interpretarea voită de Conachi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a le da”. Definiția reprodusă mai sus parțial diferă substanțial de aceea dată de Dicționarul limbii române, ca semnificație, aici explicându-i-se doar sensul pur lingvistic, scos din context‚ „însorări = a împreuna, a comasa (moșii sau părți dintr-o moșie, formând din ele un singur tot)“. Deci, la 1934, s-a dat o interpretare defectuoasă și incompletă, deoarece nu ține seama de sensul juridic și istoric ce prevalează în definiția și interpretarea voită de Conachi. Este adevărat că termenul e
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Țara Românească, și are în vedere procedeul folosit pentru transmiterea dreptului de proprietate, „prin subrogarea unei rude în grad nesuccesibil”, deci fenomenul se produce între persoane. Însorărirea, instituție foarte veche (poate din matriarhat), are loc „între două sau mai multe moșii”, neavând drept scop transmiteri succesorale, ci asigurarea condițiilor și mijloacelor de întrajutorare și cooperare în situații date de eventuale pericole externe entităților însorărite. Din definiția și explicațiile date de Conachi termenului însorărire rezultă o multitudine de aspecte juridice și sociale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cunoașterea satelor fără documente ori cu acte puține, cum ar fi: -însorărirea, ca fenomen teritorial, social și juridic, a existat încă înainte de apariția actelor scrise, a domniei și a cancelariei voievodale; -are aplicabilitate practică la două sau mai multe moșii alăturate, nici într-un caz nu se pretează la o singură moșie sau cu scopul de a “forma din ele un singur tot“, ci doar să restabilească, în caz de acaparări ori strămutări ale hotarelor inițiale, numărul și mărimea de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-însorărirea, ca fenomen teritorial, social și juridic, a existat încă înainte de apariția actelor scrise, a domniei și a cancelariei voievodale; -are aplicabilitate practică la două sau mai multe moșii alăturate, nici într-un caz nu se pretează la o singură moșie sau cu scopul de a “forma din ele un singur tot“, ci doar să restabilească, în caz de acaparări ori strămutări ale hotarelor inițiale, numărul și mărimea de la început a siliștilor (vetrele de sat), și a moșiilor aferente lor, a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la o singură moșie sau cu scopul de a “forma din ele un singur tot“, ci doar să restabilească, în caz de acaparări ori strămutări ale hotarelor inițiale, numărul și mărimea de la început a siliștilor (vetrele de sat), și a moșiilor aferente lor, a dreptului de stăpânire pe granițe separate; -cere respectarea regulii analogiilor, adică a păstrării proporțiilor cuvenite în raport de mărimea inițială și numărul siliștilor; -pretinde că, la stabilirea analogiilor, „trebuie bine cercetat și luat aminte” dacă nu cumva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
raport de mărimea inițială și numărul siliștilor; -pretinde că, la stabilirea analogiilor, „trebuie bine cercetat și luat aminte” dacă nu cumva vreuna din părțile aflate la un moment dat în litigiu reprezintă o desprindere ulterioară teritorializării inițiale din „trupul căpetelnicei moșii”, adică o despărțire și separare a unui grup din satul și obștea „matcă”, grup care ar fi întemeiat un nou habitat în cadrul aceluiași hotar și care, cu timpul, ar fi putut afecta hotarele vechi în detrimentul satelor vecine, mai ales în privința
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și obștea „matcă”, grup care ar fi întemeiat un nou habitat în cadrul aceluiași hotar și care, cu timpul, ar fi putut afecta hotarele vechi în detrimentul satelor vecine, mai ales în privința îmbinării, întâlnirii în capete, încălcându-se „lungul după granița însorăritelor moșii”, lucru ce s-ar justifica doar în situația că „scurtarea” s-ar fi făcut legal și ar exista dovada „prin scrisori, sau prin stăpânire stâlpită și pacinică”, fără pricini de nemulțumire din partea cuiva; - moșiile însorărite au fost statornicite pe baza
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încălcându-se „lungul după granița însorăritelor moșii”, lucru ce s-ar justifica doar în situația că „scurtarea” s-ar fi făcut legal și ar exista dovada „prin scrisori, sau prin stăpânire stâlpită și pacinică”, fără pricini de nemulțumire din partea cuiva; - moșiile însorărite au fost statornicite pe baza unor reguli devenite, între timp, norme de drept bine precizate și riguros aplicate, respectate, reguli ce nu sunt întâlnite pentru satele și moșiile rupte din locurile domnești, de unde se poate trage concluzia firească privind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin stăpânire stâlpită și pacinică”, fără pricini de nemulțumire din partea cuiva; - moșiile însorărite au fost statornicite pe baza unor reguli devenite, între timp, norme de drept bine precizate și riguros aplicate, respectate, reguli ce nu sunt întâlnite pentru satele și moșiile rupte din locurile domnești, de unde se poate trage concluzia firească privind trasarea hotarelor moșiilor însorărite înaintea întemeierii statului medieval, iar ale celorlalte după întemeierea sa. Așa se explică de ce moșiile însorărite dispun de forme geometrice regulate, cu doar patru colțuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost statornicite pe baza unor reguli devenite, între timp, norme de drept bine precizate și riguros aplicate, respectate, reguli ce nu sunt întâlnite pentru satele și moșiile rupte din locurile domnești, de unde se poate trage concluzia firească privind trasarea hotarelor moșiilor însorărite înaintea întemeierii statului medieval, iar ale celorlalte după întemeierea sa. Așa se explică de ce moșiile însorărite dispun de forme geometrice regulate, cu doar patru colțuri, cu lungime și lățime bine precizate, nu neapărat egale în ceea ce privește lățimea, dar obligatoriu să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aplicate, respectate, reguli ce nu sunt întâlnite pentru satele și moșiile rupte din locurile domnești, de unde se poate trage concluzia firească privind trasarea hotarelor moșiilor însorărite înaintea întemeierii statului medieval, iar ale celorlalte după întemeierea sa. Așa se explică de ce moșiile însorărite dispun de forme geometrice regulate, cu doar patru colțuri, cu lungime și lățime bine precizate, nu neapărat egale în ceea ce privește lățimea, dar obligatoriu să se lovească în cele patru colțuri de la capetele fiecăreia, regulă ce nu se găsește în cazul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
însorărite dispun de forme geometrice regulate, cu doar patru colțuri, cu lungime și lățime bine precizate, nu neapărat egale în ceea ce privește lățimea, dar obligatoriu să se lovească în cele patru colțuri de la capetele fiecăreia, regulă ce nu se găsește în cazul moșiilor date de domni care „pot fi rotunde și în mai multe colțuri”. H. H. Stahl realizează corect că fenomenul însorăririlor trebuie pus în relație directă cu „existența unor grupări de sate, adică a unor complexe teritoriale”, preexistente statului și domniei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ajungând, spre miazăzi, până la sud de satele Fundeni și Piscu. Spre exemplu, pe baza actelor privind sate de la nord și de la sud de teritoriul comunei noastre (zapise, mărturii, planuri hotarnice, anaforale etc.), am putut constata că aprox. 15 sate cu moșiile lor se înșiruie pe cursul apei Bârladului întocmai unei salbe ale cărei verigi de legătură se constituie din colțurile moșiilor respective, foarte bine conservate pentru latura estică, concretizându-se într-o uniune de obști, a cărei existență se va regăsi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la sud de teritoriul comunei noastre (zapise, mărturii, planuri hotarnice, anaforale etc.), am putut constata că aprox. 15 sate cu moșiile lor se înșiruie pe cursul apei Bârladului întocmai unei salbe ale cărei verigi de legătură se constituie din colțurile moșiilor respective, foarte bine conservate pentru latura estică, concretizându-se într-o uniune de obști, a cărei existență se va regăsi, mai târziu, în ceea ce s-a numit ocolul Bârladului. Enumerăm numele acestor sate, așa cum le-am întâlnit în documentele văzute
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de sud al fiecăruia se leagă de cel de nord al satului următor, chiar dacă acest traseu nu merge în linie dreaptă, ci înregistrează anumite meandre impuse de configurația terenului. Considerăm că hotarele, atât la capete, cât și între sate și moșii, au fost trasate și stabilite din timpuri foarte îndepărtate, cu mult înainte de înființarea statului medieval românesc al Moldovei. Legăturile dintre ele se realizau prin regula impusă de fenomenul însorăririlor, la început poate între două, trei comunități, apoi mai multe, până
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de faptul că ținutul Tecuciului se întindea la începuturile sale până la iezerul cel mare al Covurluiului în partea sa sudică, nu este greu de bănuit că și alte sate din zonă au fost integrate în unitatea teritorială respectivă, satul și moșia Piscu fiind limita de sud a ținutului Tecuci. S-ar putea ivi obiecția că, din suita de sate și moșii menționate mai înainte, lipsește tocmai acela care face obiectul de bază al studiului nostru, anume Umbrăreștii. Este adevărat, acest toponimic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu este greu de bănuit că și alte sate din zonă au fost integrate în unitatea teritorială respectivă, satul și moșia Piscu fiind limita de sud a ținutului Tecuci. S-ar putea ivi obiecția că, din suita de sate și moșii menționate mai înainte, lipsește tocmai acela care face obiectul de bază al studiului nostru, anume Umbrăreștii. Este adevărat, acest toponimic nu-1 întâlnim de prea multe ori la est de apa Bârladului, așa cum îl vom afla mai târziu. Dar sunt elemente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care face obiectul de bază al studiului nostru, anume Umbrăreștii. Este adevărat, acest toponimic nu-1 întâlnim de prea multe ori la est de apa Bârladului, așa cum îl vom afla mai târziu. Dar sunt elemente și motive să se considere că moșiile și satele Corpăceștii (Tămășenii) și Bozieștii au făcut parte ab initio din marea obște sătească numită a Umbrăreștilor și că s-au desprins, între timp, din această „căpetelnică moșie”, separându-se în comunități distincte și intrând în stăpânirea unor boieri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai târziu. Dar sunt elemente și motive să se considere că moșiile și satele Corpăceștii (Tămășenii) și Bozieștii au făcut parte ab initio din marea obște sătească numită a Umbrăreștilor și că s-au desprins, între timp, din această „căpetelnică moșie”, separându-se în comunități distincte și intrând în stăpânirea unor boieri, știut fiind faptul că Bozieștii de Jos și Bozieștii de Sus au aparținut hatmanului Isac Balica, iar Tămășenii, în cea mai mare parte, au fost părți de moșie ale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
căpetelnică moșie”, separându-se în comunități distincte și intrând în stăpânirea unor boieri, știut fiind faptul că Bozieștii de Jos și Bozieștii de Sus au aparținut hatmanului Isac Balica, iar Tămășenii, în cea mai mare parte, au fost părți de moșie ale familiei Corpaci, cinci frați, dintre care cel mai cunoscut rămâne „Ionașco Corpaci ce-au fost vornic”, de unde în documente și expresiile: „ocina Corpăceștilor”, „locul Corpăceștilor”, „biserica Corpăceștilor”, precum și numele Corpaci destul de frecvent printre locuitorii umbrăreșteni. Se prea poate ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
referitoare la sate și oameni din Moldova sudică. Avem exemplul, cel mai apropiat ca spațiu geografic, într-un act din 22 decembrie 1666, când răzeșii din Gârlești „ce suntu pe Siret, în ținutul Tecuciului” (aproape de Umbrărești), vând hatmanului Neculai Racoviță, „moșie ce-am avut din Mircea și din Umbrar”, scriu ei în zapisul de vânzare, ultimul din cei doi stăpânitori menționați în act fiind un ascendent al răzășilor vânzători, nominalizați și ei în zapis. Un „Crăste, fiul lui Umbrariu”, din Tomești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să se tragă din strămoșii dăruiți de Ștefan pentru vitejie”, remarcă evidențiată undeva de marele istoric Nicolae Iorga. Așadar, pentru vitejie în luptă, pentru credință și devotament față de țară și domn, Ștefan cel Mare poate să fi dăruit lui Umbrea moșia ce merge din apa Bârladului până în cea a Siretului, pentru a întemeia aici sat. Deci, Umbrea ar fi fost întemeietorul satului care-i va purta numele. Ceva mai târziu, continuă legenda, un fiu al lui Umbrea, numit Condrea, ar fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adevărul este cu totul altul și anume că satul își are începuturile, potrivit surselor informative de natură arheologică, lingvistică, juridică, de structură teritorială etc., cu mult timp înainte de perioada ștefaniană, de care se leagă tradiția, și cuprindea ca suprafață de moșie o arie cu mult mai întinsă decât aceea la care au redus-o și pe care au presupus-o creatorii legendei. Doar specificul, constând în dispersarea vetrelor comunității, se confirmă prin faptul că, pe cuprinsul hotarelor moșiei și obștii Umbrăreștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]