12,208 matches
-
n-ar fi existat, el fiind un punct de vedere minoritar și aproape toți cercetătorii consideră drept implauzibile teoriile conform cărora existența lui Isus ar fi fost inventată de către creștini. Lucrarea lui Isus a avut un impact puternic asupra istoriei omenirii. Noua religie întemeiată, creștinismul, care la început făcea parte din iudaism, a avut mai mulți adepți decât oricare altă religie. Învățăturile lui Hristos aveau la bază bunătatea, iubirea aproapelui (chiar și a dușmanului) care, deși apar și în cadrul religiei iudaice
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
Isus și a Duhului Sfânt, ceea ce îi face susținători ai Trinității: că există Un Dumnezeu în Trei Persoane, Trei Persoane într-un Singur Dumnezeu. Cei mai mulți baptiști cred în revenirea literală a lui Cristos, când Dumnezeu va judeca și va împărți omenirea între mântuiți și pierduți (Marele Tron Alb din Apocalipsa 20:11) și Cristos va judeca pe credincioși (scaunul de judecată a lui Cristos din 2 Corinteni 5:10), răsplătindu-i pentru lucrurile făcute în viață. Amilenismul, dispensaționalismul și premilenismul istoric
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
Alexandru I. Amzulescu), Editura Valahia, 2010. Folclorul detenției. Formele privării de libertate în literatura poporană. Studiu, tipologie, antologie de texte și glosar, Editura Valahia, 2007-2008. Poezia rezistenței, Editura Clio, București, 1999. Studiu critic de istorie a literaturii. "Ortodoxia este viitorul omenirii". Sfaturi și îndemnuri către tineri adresate de Părintele Stăniloae într-o convorbire cu Marian Munteanu, Editura Valahia, 2000. Revoluție și restaurație - studiu publicat în serial în ziarul Ziua în perioada decembrie 2001 - ianuarie 2002 • Tache Papahagi, "Antologie aromânească", Editura Scrisul
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
de Canonical Ltd., o companie privată fondată de antreprenorul sud-african Mark Shuttleworth. Numele sistemului de operare provine din limba zulusă, unde „ubuntu” este o ideologie ce poate fi definită pe scurt drept „credința într-o legatură universală ce unește întreaga omenire”. Sloganul adoptat, „Linux pentru ființe umane” încorporează unul din scopurile declarate ale proiectului, acela de a face din Linux un sistem de operare popular și ușor de folosit. Cea mai recentă versiune Ubuntu este 16.04. Inițial cunoscută sub numele
Ubuntu () [Corola-website/Science/299215_a_300544]
-
(sau Krakatoa) este unul dintre cei mai renumiți vulcani ai lumii și cel mai destructiv din istoria omenirii după erupția din 1883. Este situat în Indonezia, în strâmtoarea Sunda, la 49 de km de coasta de vest a insulei Java și la 40 de km de insula Sumatra. Cel mai probabil, cu mii de ani în urmă, s-
Krakatau () [Corola-website/Science/299244_a_300573]
-
Canadei. Primul mare oras lovit va fi Boston, urmat de New York si de restul oraselor de pe tarm, pâna la Miami."" Specialiștii din întreaga lume consideră că acum, după ce dezastrul din 2005 din Asia a demonstrat puterea devastatoare a fenomenelor tsunami, omenirea trebuie să ia în serios pericolul pe care-l prezintă vulcanul din La Pampa.
Krakatau () [Corola-website/Science/299244_a_300573]
-
Vânătoarea călare (...ca formă de existență) este una dintre cele mai vechi activități din domeniul ecvestru. În trecut s-a practicat cu ajutorul carelor trase de cai, călare pe cai sau cămile, în funcție de locația geografică și perioada din istoria omenirii. Multe dintre țările influențate de civilizația greacă și romană au tradiție în vânătoarea călare cu câini. Țările arabe și cele din Nordul Africii au tradiție în vânătoarea călare cu câini sau păsări de pradă. La origine cu siguranță că a
Vânătoare de vulpi () [Corola-website/Science/299262_a_300591]
-
există scene care înfățișează Sfârșitul Lumii și Judecata de Apoi; pe bolta naosului sunt reprezentate episoade din pentateuh; chiar și galeria situată deasupra pridvorului relatează prin picturi despre trecerea lui Cristos, ca o aducere aminte a modului de izbăvire al omenirii, prin sacrificiul crucificării. Catedrala din Canterbury a fost decorată și ea, în decursul secolului al 12-lea, cu picturi murale. Primele se află în absida din St. Gabriel Chapel, în cavou, și s-au păstrat în bune condiții. Alte exemple
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
În schimb, Brunner a susținut că Isus a fost Dumnezeu întrupat și central mântuirii. Brunner a încercat de asemenea să găsească o poziție de mijloc în disputa dintre arminieni și calviniști, afirmând că Cristos stă între suveranitatea lui Dumnezeu față de omenire și acceptarea liberă de către om a darului mântuirii făcut de Dumnezeu. Deși Brunner a reaccentuat centralitatea lui Cristos, teologii conservatori au fost deseori ezitanți în a accepta celelalte învățături ale sale, cum ar fi respingerea anumitor elemente "miraculoase" din Scriptură
Emil Brunner () [Corola-website/Science/299814_a_301143]
-
mediului sunt strâns legate de progresul științific, tehnologic și informatic al societății umane, dar, în același timp, doar existența progresului generalizat al rasei umane, în sine, nu poate rezolva automat problemele ecologice pe care tot oamenii și dezvoltarea accelerată a omenirii, începând cu revoluția industrială le-au creat. Factorul decisiv îl reprezintă voința societății umane, per ansamblu, de a rezolva problemele existente". Considerând economia liberală clasică mult prea mărginită și mecanică, Georgescu-Roegen a reliefat contradicția dintre principiul al doilea al termodinamicii
Nicholas Georgescu-Roegen () [Corola-website/Science/299862_a_301191]
-
umane, per ansamblu, de a rezolva problemele existente". Considerând economia liberală clasică mult prea mărginită și mecanică, Georgescu-Roegen a reliefat contradicția dintre principiul al doilea al termodinamicii și legea entropiei - adică între degradarea de neevitat a resurselor naturale folosite de omenire, ca urmare a folosirii lor, și creșterea materială nelimitată. El s-a arătat adeptul unei descreșteri economice, pentru a ține seama de legea fizică a entropiei. Criticii acestor teorii consideră că a amesteca entropia cu fenomene biologice și sociale caracterizate
Nicholas Georgescu-Roegen () [Corola-website/Science/299862_a_301191]
-
de calități geniale (Thomas CarlyleCarlyle, Thiele), ori ca cel mai genial creator de sistem filosofic și religios (Holl), iar alteori crezut drept un rătăcit răufăcător, sau un psihopat, care a făcut din pasiunile lui un crez cu care a infectat omenirea întreagă (Denifle, Grisar ș.a.). La fel este prezentată și opera reformatorului: când expresie a răbufnirii vechii uri naționale a germanilor față de tutela romanică (Michelet, Imbart de Tours, H. Preuss), când adevărata sinteză spirituală și culturală a Renașterii și umanismului (Burckhardt
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
spațiu pictural. Zola s-a interesat mai puțin de sculptură. Într-un articol consacrat lucrării "Negru adormit" ("Nègre endormi") de Philippe Solari în 1868, scrie: « Dacă o artă suferă în mediul modern, aceasta este cu siguranță sculptura. Născută în zorii omenirii, în rândul oamenilor ce umblau pe jumătate goi, ea se va simți incomod în societatea noastră îmbătrânită, îmbrăcată în veșminte sobre și strâmte ». Cu excepția lui Solari, nu va mai recunoaște decât talentul unui singur sculptor: Auguste Rodin. În 1891, cu
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
1941) a fost un jucător de șah și matematician evreu german, născut la Berlinchen în Branderburg (astăzi Barlinek în Polonia). Evreu de origine, se va remarca și ca un filozof și umanist de excepție, luptând pentru educația, stabilitatea și securitatea omenirii. A fost campion mondial la șah (1894-1921). În 1894 el a devenit Campion Mondial la Șah, învingându-l pe Wilhelm Steinitz cu 10 victorii, 4 remize și 5 înfrângeri. El a menținut acest titlu timp de 27 de ani, un
Emanuel Lasker () [Corola-website/Science/299899_a_301228]
-
un cerc polinomial. El a fost și un filozof și un bun prieten lui Albert Einstein. Mai târziu în viața sa a devenit un umanist, scriind cu pasiune despre nevoia de inspirație și de educație structurată, pentru stabilizarea și securitatea omenirii. El s-a apucat mai târziu de Bridge (jocul), unde a devenit maestru, apoi de studierea jocului Go (jocul). El a inventat Lasca, o variantă a șahului, în care piesele nu sunt luate de pe tablă, ci puse sub piesa care
Emanuel Lasker () [Corola-website/Science/299899_a_301228]
-
1867, Anna și Dostoievski se stabilesc în Geneva. Dostoievski corespondează cu Apollon Maikov, exprimându-și adesea dorul de casă și disprețul față de unii atei aroganți ca Turgheniev, care nu reușesc să descifreze în Hristos « reprezentarea sublimă a omului » și « idealul omenirii în vecii vecilor ». Scriitorul începe să lucreze, din septembrie 1867, la un nou roman, dar procesul de creație este foarte anevoios și dezordonat, din cauza tot mai frecventelor crize de epilepsie și a dificultăților financiare. După numeroase răzgândiri asupra subiectului și
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Așa cum observă Berdiaev, în centrul operei lui Dostoievski se află omul: « Omul este un microcosmos, centrul existenței, soarele în jurul căruia se învîrt toate. Totul este în om și pentru om. [...] Dostoievski a dezvoltat o nouă știință a omului.» Dostoievski analizează omenirea în integritatea ei. Teme obsedante precum crima, suicidul, nebunia, umilirea, mândria rănită, autodistrugerea, colapsul valorilor familiei se întâlnesc (câteodată chiar la același personaj) cu iubirea, regenerarea spirituală prin suferință, smerenia, solidaritatea față de cei aflați în nevoie. Dostoievski percepe umanismul însă
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
urâtă și infectă » de la periferia orașului Sankt Petersburg. Prima parte se remarcă prin stilul vituperant și zeflemitor cu care "omul din subterană" dezamorsează doctrina determinist-utopică a lui Nikolai Cernîșevski. Cernîșevski susținea că liberul arbitru nu există, iar legile științifice ghidează omenirea către un ideal al fericirii eterne. În opoziție cu aceste idei, protagonistul "subteranei" elogiază capacitatea omului de a se abate de la drumul rațiunii și al avantajului propriu, de a fi liber să aleagă și răul, nu doar binele. Mai mult
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
întregii umanități. Mântuitorul ar fi greșit, susține Marele Inchizitor, refuzând a treia ispită a diavolului de a deveni cârmuitorul lumii, o funcție de altfel necesară, care a trebuit să fie asumată în cele din urmă de cler, pentru a nu permite omenirii să descindă în haos și deznădejde. Enigmatica parabolă a cauzat incertitudini în rândul criticilor, neajungându-se la un consens dacă Dostoievski este un susținător al cauzei Inchizitorului sau un critic vehement al ei. Principalul „oponent” ideologic al lui Ivan este
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
acestei lumi primordiale de către intelectualul francofil Stepan Verhovenski, la sfârșitul romanului "Demonii", demonstrează credința scriitorului că occidentaliștii, rușii „corupți” de ideile Europei, mai pot fi încă recuperați de "obșina". Într-un articol neterminat, intitulat "Socialism și creștinism", Dostoievsi împarte istoria omenirii în trei epoci de dezvoltare: prima aparține « comunităților patriarhale primitive », când oamenii trăiau "nemijlocit" ("непосредственно") și se grupau în mod spontan în "mase"; a doua (cea prezentă), civilizația, are un caracter individualist, angoasant și se remarcă prin respingerea autorității patriarhale
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
este vinovat pentru toți și pentru toate, față de toți și față de toate ». Conform lui așadar, fiecare păcat este colectiv și, doar prin conștientizarea acestui adevăr, societatea se poate îndrepta. O altă voce a romanului, Ivan Karamazov, se solidarizează cu întreaga omenire împotriva unui Dumnezeu absurd care își supune propria creație suferinței: În eseul "Omul revoltat", Albert Camus afirmă că pentru Ivan Karamazov « Dacă răul este necesar creației divine, atunci creația devine inacceptabilă. Ivan nu va mai recurge niciodată la acest Dumnezeu
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
apar siluete incerte sau mulțimi indistincte, apoi fantome năvălind pe câmpuri, predilecția pentru o anumită culoare, în cazul de față violetul, dominanța, proiectată asupra peisajului, a mulțimii, semnificând decadența, amurgul, văzut ca un sfârșit de lume, o viziune asupra declinului omenirii. Culoarea violet devine simbol prin efectul straniu al generalizării ei. Totuși există și interpretări simbolice preexistente, culturale ale violetului - violență, fast, precum și artificialitate. Fiind considerată o culoare care înghite lumina, violetul este o culoare de doliu, culoare a secretului. O
Amurg violet () [Corola-website/Science/299384_a_300713]
-
ale familiei sale, astfel că se reîntoarce la Paris pentru a-și câștiga existența din diverse slujbe mărunte. A murit la Paris și a fost înmormântat la Cimitirul Père-Lachaise. a urmărit crearea unei filosofii pozitiviste, corespunzătoare ultimului stadiu la care omenirea trebuia să aspire în viziunea sa, după ce a trecut prin faza teologică și acea metafizică, care erau considerate drept faze necesare în dezvoltarea omenirii de la copilărie spre maturitatea din cea de a treia fază, a spiritului pozitiv. Pozitivismul, știința și
Auguste Comte () [Corola-website/Science/299385_a_300714]
-
fost înmormântat la Cimitirul Père-Lachaise. a urmărit crearea unei filosofii pozitiviste, corespunzătoare ultimului stadiu la care omenirea trebuia să aspire în viziunea sa, după ce a trecut prin faza teologică și acea metafizică, care erau considerate drept faze necesare în dezvoltarea omenirii de la copilărie spre maturitatea din cea de a treia fază, a spiritului pozitiv. Pozitivismul, știința și filozofia pozitivă nu mai caută explicarea cauzelor obscure ale fenomenelor, ci se mulțumește cu studiul datelor experienței. Acest studiu nu este însă o simplă
Auguste Comte () [Corola-website/Science/299385_a_300714]
-
absolută. Tocmai de aceea protestez împotriva marilor unități politice, care-mi par a nu fi altceva decât confiscări ale naționalităților." "Ceea ce e adevărat despre state, e întocmai adevărat despre orașele și județele unui stat anume: federalismul e forma politică a omenirii." "Vechea lege a unității și a nedespărțirii e abrogată. În virtutea acordului de unire - cel puțin presupus - între diferite părți ale statului, centrul politic e pretutindeni, iar circumferința nicăieri. Fiecare grup sau soi de populațiune, fiecare rasă, fiecare limbă e stăpâna
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]