11,528 matches
-
încetează a mai fi fabricați cilindrii pentru grafofon. În 1886, Emil Berliner își începe lucrul la aparatul său, denumit mai târziu gramofon. Pe 4 mai 1887 încearcă să obțină un brevet de invenție pentru un procedeu prin care vibrațiile imprimate orizontal pe un disc înnegrit de fum erau copiate fotografic și gravate într-un disc similar, dintr-un material rezistent. Cererea i-a fost respinsă, pe motiv că metoda sa semăna prea mult cu cea a lui Charles Cros. Mai târziu
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]
-
Coordonatele astronomice orizontale sunt coordonate astronomice având la bază planul orizontal al observatorului. Coordonatele orizontale sunt înălțimea deasupra orizontului și azimutul. Uneori, în locul înălțimii deasupra orizontului se utilizează distanța zenitală "Înălțimea deasupra orizontului", pentru un punct de pe sfera cerească, este unghiul dintre direcția
Coordonate astronomice orizontale () [Corola-website/Science/309608_a_310937]
-
Coordonatele astronomice orizontale sunt coordonate astronomice având la bază planul orizontal al observatorului. Coordonatele orizontale sunt înălțimea deasupra orizontului și azimutul. Uneori, în locul înălțimii deasupra orizontului se utilizează distanța zenitală "Înălțimea deasupra orizontului", pentru un punct de pe sfera cerească, este unghiul dintre direcția de la observator spre acel punct și planul orizontal
Coordonate astronomice orizontale () [Corola-website/Science/309608_a_310937]
-
Coordonatele astronomice orizontale sunt coordonate astronomice având la bază planul orizontal al observatorului. Coordonatele orizontale sunt înălțimea deasupra orizontului și azimutul. Uneori, în locul înălțimii deasupra orizontului se utilizează distanța zenitală "Înălțimea deasupra orizontului", pentru un punct de pe sfera cerească, este unghiul dintre direcția de la observator spre acel punct și planul orizontal al observatorului. Unghiul este
Coordonate astronomice orizontale () [Corola-website/Science/309608_a_310937]
-
orizontal al observatorului. Coordonatele orizontale sunt înălțimea deasupra orizontului și azimutul. Uneori, în locul înălțimii deasupra orizontului se utilizează distanța zenitală "Înălțimea deasupra orizontului", pentru un punct de pe sfera cerească, este unghiul dintre direcția de la observator spre acel punct și planul orizontal al observatorului. Unghiul este luat cu semnul plus pentru puncte aflate deasupra planului orizontului, și cu semnul minus pentru puncte aflate sub planul orizontului. Zenitul are înălțimea deasupra orizontului egală cu 90°, iar nadirul are înălțimea -90°. "Distanța zenitală" a
Coordonate astronomice orizontale () [Corola-website/Science/309608_a_310937]
-
botului înainte ca acesta să coboare. Când botul se ridica, viziera se ridica și ea în fața geamului cabinei pentru eficiență aerodinamică. Un modul de comandă din cabină permitea vizierei să se retragă iar botul să coboare cu 5°față de poziția orizontală standard în timpul rulării pe pistă și decolării. După ce avionul decola și se îndepărta de aeroport, botul și viziera se ridicau. Înainte de aterizare, viziera se retracta și botul cobora la 12.5° sub orizontală pentru o vizibilitate sporită. După aterizare botul
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
care se găsește pe cupola vechii biserici), crucea grecească (cu brațe egale și care se găsește deasupra intrării în biserica mare), crucea latină (cu brațe inegale pe turnurile pronaosului marii biserici), crucea slavă (de inspirație barocă, cu mai multe brațe orizontale, pe cupola centrală a marii biserici) și soarele înscris într-o cruce latină (pe turnul clopotniței). În ciuda faptului că Mănăstirea Sinaia este rezultatul unei evoluții de trei secole, ea păstrează totuși o unitate remarcabilă. Fiind prima construcție în această zonă
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
fiecare jucător trebuie să "mănânce" elemente pe linie sau pe coloana, până când nu mai ramane nimic. Cine "mănâncă" ultima piesa pierde. Tabla de joc este formată dintr-o grilă dreptunghiulară de puncte. Fiecare jucător trebuie să unească cu o linie orizontală sau verticală două dintre punctele pe grilă. Scopul este să formeze pătrățele cu latura de o unitate. Jucătorul care trasează a patra latură a unui astfel de pătrat primește un punct și trebuie să mai facă o mutare. Jocul se
Matematică recreativă () [Corola-website/Science/309129_a_310458]
-
premiu de 1 milion de dolari pentru primul program pe computer care să fie capabil să joace GO la nivel "dan"; oferta urma să rămână deschisă până în anul 2000. Go-ul se joacă pe o tablă caroiată prin 19 linii orizontale și 19 linii verticale cu piese albe și negre de formă lenticulară identică numite "pietre" (181 negre și 180 albe). Ca și la șah, liniile verticale se notează cu litere (A,B,C,D,E,F,G,H,J,K
Matematică recreativă () [Corola-website/Science/309129_a_310458]
-
many civilizations" ) . Toate aceste probleme au ca suport tabla jocului medieval "Vulpea și gâștele", pe car sunt așezați pioni identici, în fiecare căsuță câte unul, lăsând una sau mai multe căsuțe libere. Fiecare pion poate sări peste un pion vecin, orizontal sau vertical (nu și pe diagonală, deci), cu condiția ca în spatele acestuia să existe o căsuță liberă. Pionul peste care se sare este eliminat. Problema "standard" pleacă de la aranjamentul principal și cere ca prin mutări adecvate, să fie eliminați toți
Matematică recreativă () [Corola-website/Science/309129_a_310458]
-
lor uniformitate, cu predominarea molidului. Rădăcinile superficiale ale molizilor fixează stratul subțire de sol. Un molid răsturnat de vânt, ne convinge cât de puțin profund este stratul de sol și cât de puțin adânc pătrund rădăcinile între pietre: se extind orizontal în toate direcțiile, se întrepătrund și mențin molidul "atașat de munte". Există și situații când rădăcinile fixează atât de puternic arborele, încât vânturile puternice frâng trunchiul, fără ca baza molidului să fie clintită din loc. Molidișul montan este “o pădure mai
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
în dreptul soleei, se poate observa un lemn prins cu cuie de lemn pe peretele sudic, la înălțimea uni stat de om. Acestuia îi corespunde pe peretele nordic o adâncitură în perete. Între acestea, biserica a avut se pare o grindă orizontală care accentua inițial trecerea dintre sacru și profan în dreptul soleei. Această grindă a fost un element local arhaic pe cale de dispariție, surprins numai în câteva biserici de lemn din secolul 17 în Maramureș. Ușa de la intrare este interesantă nu numai
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
mesajul sculptat bogat pe fața portalului ci și pentru rezolvările ingenioase din dosul ei. Atât articulațiile cât și sistemele de închidere au fost executate numai din lemn. Cheia de fier articulată se introduce printr-o gaură ca să împingă un fuștei orizontal. Acesta e agățat într-un cui de lemn și intră prin urechea unui lemn masiv vertical prins cu cepuri în ușorul drept, lângă foaia ușii. O gaură dreptunghiulară din dreapta ușii, afară, azi înfundată, dezvăluie un sistem de încuietoare și mai
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
manechin copil aflat într-un leagăn. Construcția cu rol de locuință datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ea are două camere și o tindă pe mijloc de unde se pătrunde în ambele camere. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad despicate, îmbinate în sistem cheutoare (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți în jurul ancadramentelor. Temelia este din zidărie de piatră de râu cu liant de mortar, iar fundația este din beton și din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Hâjul este o construcție anexă monocelulară datând din ultimul sfert al secolului al XIX-lea. El este confecționat din cununi orizontale de bârne de brad cioplite în 4 muchii. Temelia este din zidărie de piatră de râu, iar fundația este din beton și din zidărie de piatră. Pardoseala construcției este din pământ, iar acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
formă dreptunghiulară (3.30x5.50 metri) și este de tip monocelular. El este format dintr-o cameră de mici dimensiuni (fără ferestre) pentru păstrarea alimentelor și a uneltelor de lucru, precedată de un cerdac larg. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad, cioplite în patru muchii și îmbinate în „cheotori”. Lipsind ferestrele, aerisirea este asigurată printr-o deschidere practicată într-un perete transversal, care putea fi acoperită la nevoie. Fruntarul are terminații cioplite în „cap de cal” cu
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
specific zonei, evoluat din punct de vedere planimetric. Temelia construcției este din lespezi mari din piatră de râu prinse cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din piatră de râu. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad rotunde, îmbinate la colțuri în „cheutori” (tehnică de construcție). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și încheiate la colțuri și două lucarne
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
al XIX-lea, ultimii său proprietari fiind Grigore Ion și Maria Amariei. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul 2004. Gospodăria este formată din casă de locuit, cu două camere și bucătărie de vară. Construcțiile sunt realizate din cununi orizontale de bârne de brad îmbinate la colțuri în sistem cheutoare (tehnică de construcție), lutuite pe pureci și văruite. Gospodăria din zona Fălticeni ilustrează una din ocupațiile de bază ale localnicilor, pomicultura. Casa de locuit are două camere („casa cea mare
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
unelte folosite de bărbați pentru lucrul la pădure. Temelia construcției este din lespezi mari din piatră de râu prinse cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din piatră de râu. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad rotunde, încheiate la colțuri în „coadă de rândunică” (tehnică de construcție). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și încheiate la colțuri și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
zonei etnografice Câmpulung Moldovenesc. Aceasta datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind compartimentată în cameră de locuit și tindă. În partea frontală, construcția are un gang din scândură. Pereții au fost ridicați folosind tehnica „blockbau” (cununi orizontale), cu îmbinarea la colțuri în „cheutori” rotunde („stânește”). Ferestrele și ușa de intrare sunt încadrate de chenare lutuite și văruite, care contrastează cu culoarea bârnelor pereților. Casa de locuit din Humoreni (comuna Comănești) este o construcție specifică țăranilor agricultori din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
graficul unei funcții este asimptota graficului altei funcții, dacă cele două funcții se apropie arbitrar de mult. Un exemplu specific de asimptote liniare se pot găsi în graficul funcției "f"("x") = 1/"x", în care se văd două asimptote: dreapta orizontală "y" = 0 și dreapta verticală "x" = 0. Există mai multe moduri de a interpreta comportamentul asimptotic. În particular, afirmația ""O funcție "f"("x") tinde asimptotic la o funcție "g"("x") când "x" → ∞"" are unul din următoarele înțelesuri distincte: O funcție
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
funcție poate avea mai multe asimptote, de un singur fel, sau de feluri diferite. O astfel de funcție cu asimptote orizontală, verticală, și oblică este reprezentată în dreapta. În particular, o funcție "y" = ƒ("x") poate avea cel mult 2 asimptote orizontale sau 2 asimptote oblice (sau una din fiecare). Poate exista orice număr de asimptote verticale, ca în cazul funcției "y"=tan("x") O curbă își poate intersecta asimptota în mod repetat. Mai mult, poate face acest lucru de un număr
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
tan("x") O curbă își poate intersecta asimptota în mod repetat. Mai mult, poate face acest lucru de un număr infinit de ori, după cum se arată în graficul din stânga. Dacă formula 1 este o funcție, atunci dreapta "y" = "a" este asimptotă orizontală pentru "f" dacă Intuitiv, aceasta înseamnă că "f"("x") se apropie oricât de mult de "a" dacă "x" este suficient de mare. Cât de mare înseamnă aceasta depinde doar de cât de aproape se dorește ca "f"("x") să se
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
de "a" dacă "x" este suficient de mare. Cât de mare înseamnă aceasta depinde doar de cât de aproape se dorește ca "f"("x") să se afle față de "a". De observat că dacă atunci graficul lui "f" are două asimptote orizontale: "y" = "a" și "y" = "b". Un exemplu de astfel de funcție este funcția arctangentă. Un alt exemplu ar fi ƒ(x)=1/("x"+1), care are asimptotă orizontală în "y"=0, după cum rezultă din limita Dreapta "x" = "a" este asimptota
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
a". De observat că dacă atunci graficul lui "f" are două asimptote orizontale: "y" = "a" și "y" = "b". Un exemplu de astfel de funcție este funcția arctangentă. Un alt exemplu ar fi ƒ(x)=1/("x"+1), care are asimptotă orizontală în "y"=0, după cum rezultă din limita Dreapta "x" = "a" este asimptota verticală a unei funcții "f" dacă este adevărată una din condițiile următoare: Intuitiv, dacă "x" = "a" este asimptota lui "f", atunci, dacă ne imaginăm "x" apropiindu-se de
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]