11,440 matches
-
la noi. Elena Niculiță-Voronca scrie: „De demult, pe când nu erau păpușoii, oamenii mâncau mălai. Pâinea proaspătă era foarte bună, numai că, după ce se învechea, se învârtoșa prea tare“ (Datinele și credințele poporului român). În Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir explică larga răspândire a acestei cereale: grâul dă de 24 de ori semănătura, orzul de 60 de ori, iar meiul (numit „mălai“) de 300 de ori. Mai există o explicație: transhumanța, specifică păstorilor români din pricina reliefului și a climei, impunea cultura cerealelor nepanificabile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se cuprindea în câteva feluri de bucate. [...] Mâncări grecești fierte cu verdețuri care pluteau în unt, apoi pilaful turcesc și, în sfârșit, fripturile cosmopolite.“ Aceeași influență a bucătăriei târgovețe (în acest caz, de inspirație turcească) a dus și la larga răspândire (inclusiv în mediul rural) a sarmalelor, „mâncarea națională a românilor“ (E. Niculiță Voronca), preparate de secole așa cum o facem și astăzi. Bineînțeles că exista un soi de sarmale arhaice, învelite pe vremuri în multe feluri de frunze, nu numai în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de stadiul său primar). În timpurile străvechi, scrie el, oamenii primitivi frigeau toate alimentele, în timp ce carnea fiartă este apanajul omului civilizat. În realitate, cele două tehnici coexistă în majoritatea culturilor gastronomice, cu semnificațiile diferite menționate mai sus. La români, larga răspândire a cărnii fripte între felurile de mâncare „tradiționale“ pare a fi, în zilele noastre, o moștenire din bucătăria țărănească, și ea trebuie pusă pe seama unor rațiuni de ordin practic: fierberea sau coacerea înseamnă gătiri de lungă durată și presupun unelte
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sufrageriilor boierești și a descins în stradă, în lumea târgoveață, de unde a ajuns să lase urme chiar și în bucătăria țărănească, mult mai conservatoare (și, mai ales, atât de săracă, încât acestei influențe i-au lipsit multă vreme ingredientele necesare răspândirii sale). Depărtarea de influența culinară turcească nu s-a produs chiar atât de repede precum am fi tentați să credem urmărind viteza cu care s-a modificat - adică s-a occidentalizat - viața publică și privată din Principate în prima jumătate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
posibilitatea conectării diferitelor echipamente: fax, video, PC-uri, stații de lucru ale rețelelor locale (LAN). Integrarea telecomunicațiilor cu tehnologia informatică a fost facilitată de dezvoltarea circuitelor integrate de tip ISDN - Integrated Service Digital Network (Rețele integrate de servicii digitale), împreună cu răspândirea rețelelor de comunicații locale, metropolitane și globale, a rețelelor locale optice, rețelelor locale fără fir (cablu). În ceea ce privește tendințele din domeniul hardware, acestea sunt prezentate în tabelul. Schimbările în tehnologia informatică au fost generate de facilități importante în ceea ce privește depozitarea și accesarea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
stă la baza multimediei. Totuși, multimedia nu constituie un domeniu particular al informaticii, ea nu este decât o prelungire logică și un rezultat al evoluției tehnologice, atât a echipamentelor, cât și a programelor. Dezvoltarea acestei tehnologii a fost determinată de răspândirea, pe scară largă, a calculatoarelor personale, de dezvoltarea capacităților și perfor manțelor componentelor și perifericelor calculatorului ce permit tratarea, depozitarea și distribuția datelor multimedia, de realizarea de afișaje video de înaltă calitate și generalizarea interfețelor grafice, utilizator ce permite realizarea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
manțelor componentelor și perifericelor calculatorului ce permit tratarea, depozitarea și distribuția datelor multimedia, de realizarea de afișaje video de înaltă calitate și generalizarea interfețelor grafice, utilizator ce permite realizarea unor prelucrări altă dată complexe și mai dificil de obținut, de răspândirea și standardizarea plăcilor de sunet, de dezvoltarea tehnologiilor de stocare, care au permis creșterea volumului de date (apariția CD-ROM-ului și a altor suporți de stocare de mare capacitate). Multimedia s-a consolidat odată cu apariția standardelor importante în materie de comunicații
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sistemelor tehnice. Atunci când se vorbește despre societatea informațională, se are în vedere, înainte de toate, conectarea unui număr nelimitat de computere prin intermediul rețelelor de telecomunicații. Punerea la un loc a datelor stocate digital, textelor, sunetului și imaginii (multimedia) au condus la răspândirea utilizării sistemelor moderne de telecomunicații, a computerelor personale și serviciilor electronice de informații. Internetul, o rețea globală de informații, s-a transformat în platforma globală de comunicații. Societatea informațională este dominată în principal de industria de calculatoare, telecomunicații și media
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
care conținutul acestor rapoarte prezintă interes este faptul că ele sunt folosite ca bază de decizie de către multe instituții financiare internaționale, investitori economici și organe de decizie politică. În evaluarea fenomenului corupției dintr-o țară, percepția populației asupra gradului și răspândirii corupției reprezintă, printre altele, un element care concură la evaluarea finală. Pornind de la o serie de date furnizate de Barometrul de Opinie Publică 2003, voi încerca să stabilesc felul în care se structurează percepția populației asupra corupției. Voi încerca să
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
zilele noastre în Srī Lanka, în Thailanda, în Birmania, în Cambodgia și în Laos. Prima schismă s-a dovedit exemplară, întrucât i au urmat alte dizidențe. Unitatea Ordinului (saṃgha) a fost iremediabil ruinată, fără însă ca acest lucru să impiedice răspândirea buddhismului. În sfertul de secol care a urmat schismei, au avut loc două evenimente de o importanță deosebită pentru viitorul Indiei. Primul a fost invazia lui Alexandru Macedon, care a avut consecințe decisive pentru cultura și civilizația indiană, permeabilă astfel
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a vreo șapte veacuri, marele înțelept Năgărjuna, „Arjuna Năgășilor”, a fost inițiat de regii șerpi întru adevărul că totul este vid (śūnya). Și astfel, el a fost acela care i-a adus omului învățăturile buddhiste complete ale școlii Mahăyăna. 3. Răspândirea doctrinei și moartea După Trezire, Buddha se îndreaptă spre Benares unde, grație „ochiului său divin”, îi vede pe cei cinci discipoli care îl părăsiseră. Acestora le ține prima sa predică, în urma căreia cei cinci se convertesc. De la Benares, Buddha ajunge
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
al Adevărului Absolut. După moartea lui, amintirea i-a fost înveșmântată - așa cum am văzut - în straiele obișnuite ale mitului. Apoi, după ce buddhismul s-a răspândit, dezvoltându-se de la stadiul unei comunități esențial monastice la acela de comunitate laică cu mare răspândire, marele fondator a devenit din ce în ce mai puțin doar un exemplu de urmat (căci oare cum poate un laic să-l urmeze pe un ascet și, în același timp, să-și îndeplinească datoriile familiale?), și din ce în ce mai mult un simbol de venerat - simbol
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fost studiate de E. Bazilescu, care a publicat mai multe articole (1971 - - 1982) și a realizat o teză de doctorat (Contribuții la cunoașterea chiropterelor din O Oltenia) Și la Muzeul "Gr. Antipa " există preocupări chiropterologice. Asfel, N. Răduleț a studiat răspândirea și biologia lui Myotis capaccini în R România, a studiat genul Nyctalus, chiropterele d din Mareamureș și a semnalat prezența în țara noastră a lui Hypsugo savii (1994 a lui Hypsugo savii (1994 - 1999), iar D. Murariu a a a
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
mari, de la roșcat-cenușiu, pâna la gri deschis. Abdomenul de obicei este mai deschis la culoare decât spatele. În timpul repausului se învelește c cu aripile. Are niște excrescențe cornoase pe nas în formă de potcoavă, de unde îi și provine de denumirea. Răspândirea: E răspândit de la nordul Africii și Peninsula Arabică până în munții Himalaia, Koreea și Japonia, incluzând Europa de sud-vest și centrală. Este răspândit în România, formând populații numeroase. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți pâna la
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Colorația blănii variază de la brun deschis a adultilor, la gri a puilor. Atârnă cu capul în j jos, cu aripile în mare masură acoperind corpul. Are niște excrescențe cornoase pe nas în formă de potcoavă, de unde îi și provine denumirea. Răspândirea: E răspândit la nordul Africii, Peninsula Arabică, Asia mică și mijlocie, o mare par parte a a Europei. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți până la altitudinea de 2000 m, î în apropierea lacurilor, în deșerturi
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
talie mare. Lungimea corpului este de 62-80 mm, a antebrațului de 56-68 mm iar anvergura aripilor de 35-43 cm. Spatele este colorată gri-cenușiu, uneori cu nuanțe de roșcat. Abdomenul este gri-albicios. Aripile sunt lungi albicios. Aripile sunt lungi și late. Răspândirea: În Europa se întâlnește din partea ei vestică (inclusiv Anglia) până în Africa de nord.În România este o specie comună, foarte larg răspândită. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Zboară la înălțime mică, printre coroanele copacilor sau deasupra poienelor. Vara se
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Masa corpului este de 15-30 gr. B Blana este lungă, bicoloră, cu baza firelor de păr închisă la culoare. Spatele este gri cu nuanțe b brune. Abdomenul este gri-albicios. Aripile sunt lungi ș și late. Urechile sunt de lungime medie. Răspândirea: Se întâlnește în Europa, de la Marea Mediteraneană, Caucaz, în Asia, până la nordul Kazahstanului, dar și în nordul Africii și în peninsula Arabică.În România este larg răspândit. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele aride zonele aride și pe
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de 25-29 cm. Urechile sunt lungi. Masa corpului este de 6 29 cm. Urechile sunt lungi. Masa corpului este de 6-12 gr. Spatele este brun- cărămiziu, iar abd abdomenul, gri deschis. Urechile sunt mari, rot rotunjite. Bo Botul este alungit. Răspândirea: Această specie poate fi întâlnită în Eurasia de la nordul Angliei și al Spaniei, până în Caucaz. Este o specie întâlnită în România. Habitatul de ad în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează teritoriile împ teritoriile împădurite. Se adăpostește în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
30-36 mm. Greutatea corpului este de 4,5-9 gr. Spatele este maroniu-închis sau cenușiu, iar abdomenul este gri deschis. Botul și urechile sunt cenușiiînchise sau negre. Populațiile din zonele mai aride se caracterizează prin o culoare mai deschisă a blănii. Răspândirea: Se întâlnește în Europa, spre sud p pâna în Africa de nord, pninsula Arabică și Iran, la vest pâna în Mongolia. Este îtâlnit și în România. Habitatul de hrănire: Populează zonele împădurite, se adăpostește în scorburi. Iarna se adăpostește în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
mm, anvergura aripilor de 28-35 cm. Greutatea corpului este de 13-25 gr. Blana este bicoloră, baza firului de păr fiind mai încisă la culoare. Culoarea abdomenului variază de la cafenie de la cafenie-gri la gri-albicioasă, a spatelui de de la maroniu la gri. Răspândirea: Se întâlnește în nordul și centrul Europei, în Asia. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Prefer de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Preferă râurile ce au o
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
anvergura aripilor de 190 - 240 mm. Greutatea corpului este de 4.3 - 9.5 gr. Spatele este gri 9.5 gr. Spatele este gri 9.5 gr. Spatele este gri 9.5 gr. Spatele este gri-negricios sau gri-maroniu. R maroniu. Răspândirea: Se întâlnește în din Europa Centrală în Europa de Nord, dar este absent în Europa de Nord, dar este absentă din zonele de sud si de vest. În România este o specie foarte rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Se regăsește rar în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
aripilor de 24-30 cm. Greutatea corpului este de 6-12 gr. Blana este lungă și deasă, cu baza firului de păr mai închisă la culoare. Spinarea este brun-cenu cenușie iar abdomenul este gri-albicios. Urechile ș și patagiul sunt de un gri-albicioase. Răspândirea: Se întâlnește în întreaga Europa, spre sud pâna în Africa de nord și peninsula Arabică, spre est pâna în Ural. Este rar întâlnit în în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează zonele împ zonele împădurite. Vara, se adăpostește
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de talie mare. Lungimea corpului este de 60-82 mm, a antebrațului de 48-58 mm, anvergura aripilor este de 32-40 cm. Greutatea variază între 18 și 40 gr. Blana este brun-roșcată pe spate, pe abdomen fiind puțin mai deschisă la culoare. Răspândirea: Preferă zonele cu climă subtropicală și temperată. Se întâlnește în Europa, în Africa de nord și cea mai mare parte a Asiei.Este o specie comună în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă teritoriile împ teritoriile împădurite, dar
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de 60-85 mm, a antebrațului de 48-57 mm și anvergura aripilor de 32-38 cm. Greutatea este de 15-30 gr. Pielea feței și a urechii este neagră, spatele este de culoare maroniu- închis și burta maro-gălbui. Aripile sunt mari și late. Răspândirea: Se întâlnește în întreaga Europă, în Asia până în Himalaia și sudestul Chinei, limita de sud fiind nordul Africii. Este răspândită și în în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează în timpul verii podurile caselor, mai rar alte ad în timpul
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
un liliac de dimensiuni medii. Lungimea corpului este de 54-63 m mm, a antebrațului de 38-42 mm. Nasul, urechile și membrana aripii este de culoare negru-maroniu, b blana spatelui de culoare maronie cu capătul firelor aurii,abdomenul este auriu- maronie. Răspândirea: Se întâlnește în Eurasia, din Anglia până în Japonia și din sudul, până la nordul Indiei. Este rar întâlnită în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează cl clădirile sau peșterile. Modul de hrănire: Vânează în zone cu vegetație sau în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]