10,972 matches
-
subiectul comunismului cu profesorii lor în contextul organizațional al școlii. Faptul că un procent atât de important dintre elevi nu au avut (sau cel puțin nu au reținut că au avut) ca subiect de discuție tema comunismului cu profesorii lor relevă eșecul societății postcomuniste "în efortul deliberat de a transmite informații și atitudini despre regimul totalitar comunist" (Gheorghiță, 2010, p. 69). Eșantionul investigat în studiul "Elevii și cultura civică" a fost alcătuit în întregime din elevi. Părinții nu au fost incluși
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
german", cu a sa impresionantă mașinărie propagandistică pusă în mișcare de Joseph Goebbels (Doob, 1950), a persistat încă mult timp după colapsarea celui de-al Treilea Reich. De exemplu, sondajele de opinie realizate în zona ocupată de forțele americane au relevat faptul că, pe toată durata perioadei dintre 1945 și 1949, majoritatea germanilor considerau că "Nazismul a fost o idee bună, dar prost aplicată" (Judt, 2005, p. 58). Mai mult decât atât, T. Judt (2005) menționează datele unui alt sondaj datat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a unei comunități. O altă lipsă care a sărăcit fondul publicistic asupra căruia a fost rulată analiza este reprezentată de manualele de educație civică introduse în perioada postcomunistă. Proiectate explicit ca instrumente didactice de modelare axiologică, manualele de educație civică relevă în mod transparent sistemul de valori, modelul societal și tipul cetățeanului ideal imaginate și promovate de elitele puterii. În fine, tabloul deficiențelor trebuie completat cu absența revistelor culturale din analiza întreprinsă. O mai mare atenție acordată vieții intelectuale desfășurată în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și 3, aducând și alte modificări nesemnalate Raportului final inițial. Chiar dacă rămân cosmetizări de detaliu și nu afectează substanța lucrării, acestea subminează totuși retorica "finalistă" pe care Raportul și-o arogă, deloc oportun, încă din titlu. Prezența atributului adjectival "final" relevă intenția de a închide orice dezbatere legitimă asupra naturii regimului comunism. 30 Concluzia "nelegitimității și criminalității" regimului comunist a fost deja avansată de către Sorin Ilieșiu în octombrie 2005 președintelui Traian Băsescu sub forma unui "Raport pentru condamnarea regimului comunist ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu arta adulților, găsind aici unele piese părăsite din motive diferite, ca și reversul fenomenului, unele versuri ale copiilor preluate sub formă de proverbe de către cei mari. O problemă care m-a urmărit mult timp a fost dacă, așa cum a relevat Brăiloiu, și elementele muzicale, melodice, structurale sunt comune mai multor popoare. Am descoperit că, într-adevăr, o parte din cântecele și jocurile copiilor sunt similare și, uneori, chiar identice cu ale altor popoare, ceea ce m-a determinat încă o dată să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fost pusă în scenă de Dan Alecsandrescu, regizor care a realizat pe scena băcăuană spectacole de referință, și în care au jucat Mihaela Rădescu, rolul principal, Dan Glasu, Gingulescu... Oricum, a fost un spectacol și o distribuție care mi-au relevat disponibilitățile textului. Piesele au fost jucate și la Radio, la Televiziune, unde au fost apoi reluate. Cum se face că ați fost jucat la Radio și la Televiziune, dar teatrele din Capitală nu au prizat la piesele dumneavoastră? În primul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
altădată, prin care se aflau răsfirate grupuri de case, în termeni lingvistici târzii din partea locului, precum: În Pădure și În Poiană, nume ce desemnează acum locuri arabile, căci pădurea a dispărut demult. În replică la termenii prin care ni se relevă existența pădurii din vechime, am moștenit din generație în generație denumirile: În Baltă, în vremea noastră loc de pășune și de fâneață, În Matcă, un străvechi curs al apei Bârladului, pe care creșteau plantele de baltă (stuf, papură, țipirig, șuvar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
credem că e imposibil ca la o asemenea cantitate și varietate de material arheologic, risipit pe o arie de peste 20 ha, să nu existe în zonă și o necropolă, desigur în apropierea ei și o așezare, ce ar putea fi relevate dacă se va proceda la cercetări arheologice sistematice și nu ne vom mulțumi doar cu cercetări de suprafață, ca până acum. Pentru arheologi, în perspectiva unor eventuale cercetări în zonă, semnalăm o situație curioasă și greu de explicat: cu ocazia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și, credem noi, mai conforme cu realitatea. De exemplu, Mihai Costăchescu, comentând documentul din 15 iulie 1448, prin care sunt întărite stăpâniri de locuri și sate, pe cursurile inferioare ale Bârladului și Siretului, boierului Cernat ploscarul și fratelui său, Șteful, relevă importanța actului și prin natura sa clară, căci el „arăta vechimea satelor moldovenești, în părțile de jos, spre Galați. Și în aceste părți, țara era plină de oameni și sate, în veacul al XV-lea”. La aceeași concluzie au ajuns
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fără succes. Anaforaoa din 1767, anul când a avut loc ultimul proces în această pricină, cuprinde informații și date din care desprindem cum au decurs procesele și stăpânirea Costăcheștilor la Torcești, dar întâlnim și un pasaj din care ni se relevă că răzeșii de Umbrărești au fost totdeauna deavaloma (devălmași) cu moșia dumisali vornicului Vasile Costachi și cu părintele dumisali, cum și cu dumnialui vistiernicul Iordache, noi înțelegând din text că devălmășia invocată are în vedere vadul de moară de pe partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arată nominal ca fiind birnici la „satul Suraia și Butuceni”, sate aparținând, potrivit recensământului respectiv, de ținutul Tecuciului, dar situate, ca și acum, la vest de apa Siretului. Parcurgerea cu atenție a catagrafiei cu locuitorii satelor Suraia și Butuceni ne relevă și alte nume de familie identice și specifice locuitorilor din obștea Umbrăreștilor, cum sunt Bobocea, Poiană, Babeș, Ocniș (din vechiul Ciocniș, nume de bătrân), acesta fiind consemnat și într-o mărturie hotarnică din 1817. Ce ne demonstrează această situație ? Nimic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
devenit stăpâni definitiv pe terenul cu pricina, căci locul cu pomii și via rămân stăpâniri temporare, limitate. Alt exemplu, din care putem constata menținerea stăpânirii devălmașe a umbrăreștenilor și faptul că această formă de stăpânire era încă puternică aici, sunt relevate de o acțiune juridică între obștea răzeșilor din Umbrărești și un acolisitoriu căminarul, mai apoi paharnic, Ioniță Racoviță din Tecuci, proces ce va dura câțiva ani. Pretextând că ar fi descendent al unui Iordache căpitanul, la rândul său urmaș al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmare a lipsei de investigații la vremea potrivită, adică atunci când multe vestigii ale devălmășiei puteau fi surprinse „pe viu”. Acțiunea era încă posibilă până către sfârșitul secolului trecut și chiar la începutul secolului al XX-lea. Ne mulțumim acum să relevăm doar ceea ce puținele documente, sărace și schematice în informații, ne oferă. Dar și așa se poate înțelege și percepe tenacitatea cu care cea mai mare parte a țăranilor răzeși își apărau și ocroteau obștea străveche de orice element dizolvant, de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
soția sa, descendentă a bogatei familii Ghenovici. În textul publicat de N. Iorga se înserează un „adaus” interesant și el, pentru a se constata interdependența Umbrărești-Boziești ca obște unitară la origine, dar și pentru aspectul pe care urmărim să-l relevăm, anume obârșia Costăcheștilor la Umbrărești. Iată adaosul din textul transcris de marele istoric: „de la Boziești de pe Bârlad, cât s-a alegi iar partea părinților noștri și pe zapisă, iar să fie a surori-me, Tudosiicăi”. Înseamnă că și aici slugerul Costache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrăreștii și vii și țigani a logofetesii Mariei”, avere considerată susceptibilă de redistribuire. Or, nu puteau face obiectul unei astfel de acțiuni dacă bunurile respective nu ar fi rămas de la Ion Palade, după soția sa, Nastasia. E demn, iarăși, de relevat că apare în izvod numele satului Umbrărești, deși, în mod cert, numai Bozieștii reveniseră și au aparținut Todosicăi Jora, dovadă că cele două nume de sat acoperă o singură realitate comunitară. Recapitulând datele aspectului în atenție, se poate considera transmiterea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai târziu decât cei 15 din 1684. Alții au făcut danie, precum Gavril, fiul Cârlianței, cu frații și cu feciorii lui, Andronic și Ion, Constantin, fiul Caliei etc. Iar în actul de întăritură domnească din 28 februarie 1698 ni se relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul Dimii din Torcești” și de „Ioan și fratele lui, Costandin, ficiorii lui Andronic de Torcești”, ambele grupuri familiale vânzând „din acei o sută de stânjeni ci au fost rămas răzeșilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare, logofătul Constantin Costache, viața sa, relativ scurtă, ar merita să fie mai îndeaproape cunoscută, ca unul ce s-a implicat în numeroase probleme de natură politică, militară, juridică, cu atât mai mult cu cât s-au păstrat documente ce relevă asemenea aspecte. La data de 8 iunie 1740, Toader Costache nu se mai afla în viață. O poruncă domnească de la Grigorie al II-lea Ghica ne furnizeasă detalii: la data de mai sus, domnitorul însărcinează pe vărul său, Manolache Costache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au stat lucrurile ne putem ușor convinge urmărind și comparând cifrele pe sate și pe stăpânii lor, parcurgând și alte documente contemporane care cuprind date de referință. Exemplificăm cu două cazuri tipice, credem noi, aspectul pe care dorim să-l relevăm: 1 - la satul și moșia Drăgănești-Tecuci, a vornicului mare pe atunci Mihail Sturza, viitorul domn, nu apare în Condica Vistieriei Moldovei din 1816 decât un număr de „16 liudi” la impuși la bir și nici un scutelnic. Cu un an în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu erau considerați îndeobște ca fiind „în rândul oamenilor”, o expresie păstrată și folosită de părinții noștri când ei ne îndemnau spre îndeletniciri și fapte de așa natură încât să poți fi considerat că te afli „în rândul oamenilor”. Documentele relevă că fiecare din cele trei categorii de gospodari își avea propriul reprezentant în diferitele treburi din sat și erau desemnați și împuterniciți să participe, alături de preot și vornic, la dezbaterile și deliberările privind rezolvarea anumitor chestiuni și interese ale comunității
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tuturor resurselor oferite de natura înconjurătoare. Nu există călător străin, care a avut ocazia să străbată și să cunoască plaiurile Moldovei, să nu-și fi exprimat admirația ori să nu fi făcut aprecieri pozitive cu privire la bogățiile țării. Alexandru I. Gonța, relevând aspectul, remarcă de justețe cum „Călătorii străini rămân uimiți la vederea tuturor roadelor naturii”. El reproduce fragmente din notările făcute de vizitatori, cum e aceea din 1466, când călătorul rus Afanasie Nikitin scrie: „În țara Moldovei este belșug și sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
străini poate fi considerat reprezentativ și în spațiul umbrăreștean, el înfățișând realități ce nu pot fi contestate. Ne conving de acest lucru documentele locului și timpului de care ne ocupăm. Este adevărat că actele scrise, prin care să ni se releve direct și la modul statistic gama și cantitatea de bogății și preocupări, lipsesc pentru o bună perioadă de timp. Dar este aproape de la sine înțeles că umbrăreștenii, locuitori de câmpie fiind, nu aveau cum să nu practice pe mari suprafețe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din fânață și din grădini și din cânepă și din prisăci [...] după obicei”. Prin urmare, regula formulată prin expresia după obicei ne arată că atât zeciuiala, cât și grădinăritul erau practici vechi și păstrate. La noi, cultura zarzavaturilor ni se relevă documentar destul de târziu, dar datele consemnate ne îndeamnă la supoziția că reflectă realități de continuitate, dacă ținem seama de faptul că avem de-a face cu suprafețe destul de întinse și cu oameni specializați în domeniu. Să exemplificăm. „Gazeta de Galați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de natură istorică, pentru că ne furnizează informații asupra modului de comercializare a unor produse în cadrul obștii sătești umbrăreștene, în ultima fază a existenței ei. Avem un exemplu de contract din domeniul comerțului, din satul boieresc Torcești, ale cărui clauze sunt relevate tot cu prilejul unui proces, pornit la 7 iulie 1836, de către crâșmarul evreu botezat, Mihalachi Botezatu, împotriva arendatorilor săi, Manolache Gheorghiu și serdarul Gavril Dodan, arendași, la rându-le, ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Botezatu arată că cei doi l-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reconstitui un tablou privind felul cum arăta o gospodărie umbrăreșteană în vremea respectivă. Abia pentru perioada de acum mai bine de o sută de ani în urmă, am cules din câmpul documentar al Umbrăreștilor anumite date, prin care ni se relevă cam cum arăta fizionomia de ansamblu a unei gospodării sătești, ajunsă astăzi să țină de domeniul istoriei. Subliniem din capul locului că atunci, ca și acum, gospodăriile țărănești, ca mărime și bogăție de inventar, se deosebeau unele de altele. În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei, Alexandru I. Gonța, aduce în atenție opinii ale istoricilor cu privire la principalele drumuri comerciale din respectiva perioadă. El face corecta observație potrivit căreia existența drumurilor „se impune să fie cercetată și studiată ca una din problemele ce privesc economia Moldovei”. Relevând traseele principale ale drumurilor moldovenești, amintește și de cel „numit cu numele generic de «drum moldovenesc» față de un altul, care se numea «drumul tătărăsc», și cel de pe malul Siretului, ce se numea «drumul muntenesc»”. Primul, scrie autorul, „străbătea rând pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]