11,815 matches
-
ureche, în legătură cu franceza. Săraca profesoară, cât chin are cu mine și cu câteva fete ca și mine. Bine că evaluările sunt în scris și am notă bună, căci să fi fost oral, era vai de capul și de limba mea! Singurătatea... Uneori, iubesc singurătatea, îmi place să stau și să meditez singură, să privesc un film în liniște, să citesc o carte, să ascult o muzică bună, fără a fi deranjată. Alteori, mă simt prea singură, și am nevoie de un
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Săraca profesoară, cât chin are cu mine și cu câteva fete ca și mine. Bine că evaluările sunt în scris și am notă bună, căci să fi fost oral, era vai de capul și de limba mea! Singurătatea... Uneori, iubesc singurătatea, îmi place să stau și să meditez singură, să privesc un film în liniște, să citesc o carte, să ascult o muzică bună, fără a fi deranjată. Alteori, mă simt prea singură, și am nevoie de un prieten, de un
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
problemele și trăiesc în armonie și pace, în mijlocul naturii. Mulți vorbesc despre preoți urât, păcatul este al celui care gândește astfel. Azi, am văzut și unele linkuri despre inimile bune ale preoților care ajută săracii, copiii orfani. În sfârșit, iubesc singurătatea, mă simt singură, iubesc să văd cum se distrează lumea, dar eu nu mă pot distra. Vreau ca lumea să fie fericită. Doresc să fie bine, să fiu înțeleasă și să nu fiu mințită, am nevoie de aceasta. Îmi place
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
neagreat de regimul totalitar. Cineva, acolo Sus, a vegheat asupra mea protejându-mă și aducându-mă până la frumoasa și nesperata vârstă pe care o am. Și de data aceasta, spre a alunga unele gânduri negative, inerente unui om condamnat la singurătate, încerc să-mi încarc inima, mintea și sufletul cu preocupări ce cresc calitatea vieții unui om. Având preocupări serioase, gândul creator primează și de aici pornește și posibilitatea unui rod pe măsură. Ceea ce am îndrăznit să înfăptuiesc și de data
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
sunt locuite de urmașii celor de odinioară, care au luat drumul orașului, după un trai mai bun. În casele cu mulți copii din trecut nu mai este nimeni. În locul tumultului celor trăitori atunci, acum se observă părăsirea, paragina, ruina, tristețea, singurătatea locurilor, mai ales în timpul nopții, când doar bufnițele mai dau semne viabile cu sinistre presimțiri. Încă un argument în plus care demască și mai acuzator comunismul care a depopulat satul românesc tradițional de acel element denumit generic talpa țării.” Nu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
volumului cu prima remarcă de o causticitate deosebită: „Om cu noroc/ Am ars la unicul foc/ Al neamului meu însetat/ De tot ce s-a furat/ Că așa sunt prietenii: (nimeni alții decât cei din Soare Răsare) fură .” în De singurătate afirmă: „Și-am rămas numai cuvânt,/ Moșnean fără pământ.” E vorba de deposedarea țărănimii - inclusiv cei cu zapise de la voievozii întemeietori de țară. Părtaș tuturor durerilor poporului în Nu pot muri, ni se confesează „Bat drumurile grele de poeme,/ Mă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Nu mai e alintat și ținut în brațe de cei apropiați, ci este lăsat să se descurce cum poate și acest descurcat ajunge la momentul nefast când, oricât ar dori nu se mai poate descurca și riscă să dispară în singurătate și în suferință până-i vine inevitabilul sfârșit de care nimeni nu e scutit. Se creează o situație paradoxală: la capăt de drum nimeni nu se oferă să-l ajute pe bătrân, dar, după ce trece pragul acestei lumi toți cei
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ca în această lună de vârf în privința temperaturilor ridicate. Ai mei, soția și fiica, se aflau într-o binemeritată vacanță la poalele Munților Făgăraș, în miraculoasa Cârțișoară de care întotdeauna vorbesc ca despre satul meu de naștere. Drept leac al singurătății temporare aveam niște cărți minunate, care m-au delectat făcându-mă să nu mi dau seama cât de repede trece timpul. Eram în perioada când așteptam limpezirea unei situații ca să pot reveni la demnitatea mea de om, fapt ce s-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
va desface, în sfârșit, prima cutie de bere și se va tolăni în fotoliu, așteptând-o pe Lucia. (Care Lucia, deșteptule, nu ți-am mai spus că Lucia nu există? Ți-ai construit-o, nefiind în stare să te adaptezi singurătății, ești un inadaptat fără șanse de salvare, chiar nu ai puterea să vezi adevărul?) Magicianul. Vocea atât de cunoscută, ca un sfredel, rotindu-se încet, înnebunitor de încet, torturându-l în permanență, fără milă (magicienii nu au milă, magicienii primesc
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
având câteva ore bune până să ia drumul spitalului, se așeză pe pat, căutând să alunge cât mai departe de ea gândurile învolburate de care era năpădită. Acestea însă se țineau, precum căpușele, de sufletul ei. Era poate de vină singurătatea ce se instalase în întreaga cameră. Ina era bântuită de impresia că se sufocă; voia s-o alunge, nu ținea să-i ofere ospitalitate. Se hotărî să deschidă larg ferestrele. Imediat, o inundă mirosul florilor din întreaga grădină. În clipa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
se sufocă; voia s-o alunge, nu ținea să-i ofere ospitalitate. Se hotărî să deschidă larg ferestrele. Imediat, o inundă mirosul florilor din întreaga grădină. În clipa aceea avu impresia că ceva ieșise pe fereastră. O fi fost chiar singurătatea?, își spuse ea. Deodată însă, îi veni o idee ca un colac de salvare aruncat într-o apă adâncă unui naufragiat, un fel de eliberare: să însereze în jurnalul său, spre neuitare, măcar câteva crâmpeie din frământările ce-i măcinaseră
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
să lupt cu mine. Cu el n-am să pot. Dacă a pierdut din iubirea ce a avut-o tot timpul pentru mine, ca orice bun pierdut, nu se mai poate recupera. Mă simt singură, dar nu sunt copleșită de singurătate atâta timp cât pot să-mi umplu viața cu amintiri dragi, de neuitat. Eu îl iubesc și-l voi iubi toată viața, orice s-ar întâmpla. Și repetă o propoziție înscrisă în aceeași pagină, care i se păru o chintesență purtătoare a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
fiecare zi, târându-și anevoie gipsul, fiindcă voia ca și această lucrare să fie ireproșabilă. Cât timp fusese nevoit să stea acasă, așa cum îi recomandaseră medicii, zăbovea în pat cu un ziar sau o carte în mână căutând să alunge singurătatea și urâtul. Din când în când, mai căuta jurnalul soției sale să vadă dacă sporiseră foile scrise, dar nu reuși niciodată să-l găsească. Ina se zorea să vină cât mai repede de la serviciu, îl ocrotea și-l îngrijea ca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
doar o spaimă viscerală pe care o traversez doar eu, venită poate din prea marea apropiere dintre doi aștri, În al căror câmp magnetic se află prizonieră ființa mea, cu toate reacțiile și manifestările ei. Dar poate nu e decât singurătatea, din a cărei burtă se varsă o cohortă de gângănii negre ce se aruncă peste imaginația mea leneșă, fugărind-o până ajunge să confunde stările de existență. (azi) Nu Îmi face plăcere, dar o posed din orgoliu; În geamătul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
jurnale, tăieturi, scrisori, bilețele intime, tăieturi de ziar, vederi, fotografii, citate din cărți, citate din memorie, panseuri, bancuri, copii după natură, copii după cultură, anunțuri, știri mărunte, cronici, registre, procese verbale etc.). Jurnalul lui M. Scriu ca să pot să rezist. Singurătatea mă apasă ca ceva material, un sac cu vată ce mi se așază pe corp și mă Împinge În jos. Visez toată noaptea numai trupuri goale, ca În pătimirile Sfântului Anton. Azi m-am uitat la toate colegele din grupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
infatuate. Să mă iubească pentru că simte că În jurul meu respiră alt aer, acel aer pe care Îl respiră doar păsările mari poposite pe piscurile izolate, de unde li se deschide vasta perspectivă a unor spații largi, imense, ce le domină prin singurătatea și orgoliul lor. Să mă iubească numai pentru bucuria că eu exist, că am șansa să exist cu acest egocentrism turbat și că ele pot să fie lăsate din când În când sa mă mângâie și să-mi ogoioască aleanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și orgoliul lor. Să mă iubească numai pentru bucuria că eu exist, că am șansa să exist cu acest egocentrism turbat și că ele pot să fie lăsate din când În când sa mă mângâie și să-mi ogoioască aleanul singurătății. În fond, ce ai tu În afară de orgoliul și singurătatea ta, mă Întrebam astăzi când dam cotul la Bărăție, după ce-am trecut pe la anticariat și-am mai achiziționat un volum ferfenițit din memoriile Marchizului de Sade. Ce să faci tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
că eu exist, că am șansa să exist cu acest egocentrism turbat și că ele pot să fie lăsate din când În când sa mă mângâie și să-mi ogoioască aleanul singurătății. În fond, ce ai tu În afară de orgoliul și singurătatea ta, mă Întrebam astăzi când dam cotul la Bărăție, după ce-am trecut pe la anticariat și-am mai achiziționat un volum ferfenițit din memoriile Marchizului de Sade. Ce să faci tu cu aceste Însușiri ce nu-ți oferă nici o satisfacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de cineva un lucru grav, că oricum există ceva demn de atenție În personajul pe care mi-l construiesc cu atâta efort,. macerându-mă Înăuntru cu voluptatea unui samurai dotat cu cele mai rafinate metode de autotortură. Școala mea de singurătate și orgoliu Începe să creeze discipoli (fie În fustă, dar A. pare mai degrabă hermafrodită, pentru că se Îmbracă stereotip În pantaloni de trening și, din această cauză, n-ai cum să constați dacă „formele ei de expresie“ feminină există cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vor să se combine atunci când tu ești lângă mine. Până acum eram singură, tu Îmi erai speranța, visul, dorința, dar tu trăiai În mine, erai material numai În imaginația mea, uneori bolnavă. Venind lângă mine, tu nu mi-ai alungat singurătatea, ci i-ai smuls sufletul ei, icoană care erai tu. Și oare nu este minunat ca, În loc de o himeră, să iubești un om? Ba da, dar e Îngrozitor de dureros atunci când vezi ce rece se poartă acel om drag cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
la o ședință U.T.M., dar mai bine că nu a venit... Sunt zăpăcită. Nu știu ce e În capul meu. Mă simt prost, mai singură ca oricând, Însă n-am nevoie de nimeni, de nimic. Am pierdut iubirea, am pierdut sufletul singurătății mele. De aceea simt golul, vidul din suflet cum ia proporții, Îl simt amorțind totul În cale, aruncând afară idealul iubirii. Eram sigură că Petre n-o să vină azi. Se plictisește doar atât de mult cu mine! Dar piară iubirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
literar mi-a deschis ochii În viață. Căldura cu care m-au primit În mijlocul lor acești oameni bătrâni, Încrederea pe care mi-au acordat-o din primul moment m-au făcut să mă simt puternică, Înconjurată de prieteni, spre deosebire de monstruoasa singurătate În care mă complăceam Înainte. Acea atmosferă de Înaltă analiză critică, acei oameni uniți pentru a se aprecia reciproc din punct de vedere literar și de a analiza pe scriitorii și poeții consacrați, acea liniște a concentrării Îmi fac nespus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
stigmat fericit Și speriat ca un mânz de propria-i umbră Observ că-ndreptarea făcută de vorbe e cea mai de nevindecat mutilare Ca ursul năpârlit mi-am lăsat semenilor potloagele blănii Ca să fiu singur, mă las hărtănit și lătrat. Singurătatea se plătește totdeauna mai scump decât orice plăcere Cum să mă plimb eu cu un gând absolut printre bastioane de fuste, Când la orice pas mă-năbușe damful transpirat de acreala sentimentelor Ce curge pe caldarâm și-mi strică Încălțările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În cuptoarele-nghețate ale timpului Orice respirație miroase a catran și a smoală. Ninsori negre se prăvălesc dinspre jgheaburi metafizice Albind interiorul vid al lucrului și dându-i ființă Se-ncaieră ideile să intre-n porii materiei Sudoarea acră-a singurătății alungând-o departe Cu bubuituri se despică hruba-nchisă a eului meu. 15.10.1960 Păsări de pradă spânzură noaptea În visele cărnii Miresme bolnave adie suav din stârvul căutărilor Se spulberă fumul infinitului În lucruri aceleași Și casele noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mă sperii, tremur, când văd vreun chip care de departe seamănă cu al lui, nu Îmi pot desprinde privirile de la acea persoană, când aud de numele Petre, mintea mi se Înfierbântă și, În acele momente, numai atunci, mă doare groaznic singurătatea. M-au dezamăgit toate. Nu mă sperii. Voi lupta. 10 noiembrie 1961 (vineri) Am citit poezia la cenaclu. Unii au spus că-i bună, alții că nu le place. Petre, ce mult aș vrea să fii acum lângă mine, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]