12,660 matches
-
în ultimii ani, am constat că și în spațiul românesc problemele specifice Orientului Mijlociu au stârnit într-o oarecare măsură interesul cercetătorilor; semnalez în acest sens câteva lucrări: Lucian Sanda, Dimensiunile internaționale ale conflictului israeliano-palestinian, Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, 2010; Yehuda Meir Roth, Leadership sub asediu, impactul 'proceselor Intifadei' asupra ofițerilor de comandă ai unităților de teren Tzahal și asupra ofițerilor în general, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca, 2010; Hanna Kovel, Examinarea funcționarii leadership-ului local la autoritățile locale
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Filip Gâdiuță, Institutul European din România, 2005. Dolghin, Nicolae, "Spațiul și viitorul războiului", în Studii de Securitate și Apărare, volumul 4, Editura Universității Naționale de Apărare "Carol I", București, 2007. Dungaciu, Dan, Organizații de Securitate, Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, 2007. Feldman, Shai, Abdullah Toukan, "Bridging the Gap: a Future Security Architecture for the Middle East", Carnegie Commission on Preventing Deadly Conflict, Carnegie Corporation of New York, 1997. Fukuyama, Francis, Sfârșitul istoriei, Editura Vremea, București, 1994. Hamntan, Michail
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Iași, 2007. Sadeh, Eligar, Militarization and State Power în the Arab-Israeli Conflict. Case Study of Israel, 1948-1982, Hebrew University of Jerusalem, Department of Internațional Relations, Dissertation.Com, 1997. Sanda, Lucian, Dimensiunile internaționale ale conflictului israeliano-palestinian, Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, 2010. Tal, Israel, Național Security: the Israeli Experience, translated by Martin Kett, Praeger. Place of Publication: Westport, 2000. Zissu, A. L., Sioniști sub anchetă, Edart - FFP, București, 1993. Zorgbibe, Charles, Construcția Europeană. Trecut, prezent, viitor, traducere Speranța
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pentru disciplină relațiilor internaționale; exponentul principal al acestei orientări teoretice este Kenneth Waltz, care consideră că scopul fundamental al statelor nu este maximizarea puterii, ci realizarea sau maximizarea securității. 77 Dan Dungaciu, Organizații de Securitate, Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, 2007, p. 11. Cf. autorului, low politics devine interesantă doar în momentul când are un impact direct asupra domeniului militar sau diplomatic. 78 Puterea era definită pe baza capacității statului de a supraviețui la provocările externe și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
că până în prezent administrația Obama nu a folosit Cvartetul pentru Orientul Mijlociu la fel de activ așa cum a făcut-o administrația Bush. 994 Pentru detalii a se vedea Lucian Sanda, Dimensiunile internaționale ale conflictului israeliano-palestinian (teza de doctorat), Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, 2010, p. 8. 995 OCI este o organizație interguvernamentala compusă din 57 de state musulmane. Pentru mai multe detalii a se vizualiza site-ul oficial al organizației la http://www.oic-oci.org/. Accesat: 11 ianuarie 2011. 996
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
care au dorit să răspundă la acest chestionar și care au și trimis răspunsurile aferente. 1011 Precizez că analiza/rezultatele sunt realizate fără a avea pretenția unei expertize autentic sociologice cu atat mai mult cu cât nu am studii de sociologie. 1012 Marc Otte a fost (până în 2011) Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Procesul de Pace în Orientul Mijlociu. Pentru mai multe detalii a se vedea http://www.consilium.europa.eu/ showpage.aspx? id= 1233&lang=en. Accesat: 17 ianuarie 2010
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cunoștințe, 1995; Radu I.T., Evaluarea în procesul didactic, 2000). Între aceste trei concepte există diferențe semnificative. Astfel: testele de cunoștințe se focalizează pe o categorie specifică de achiziții ale elevului, anume cunoștințele acestuia. Teste de cunoștințe există și în psihologie, sociologie și în educație. Sunt instrumentele care reprezintă categoria maximal integratoare;testele pedagogice se subordonează, ca și grad de generalitate, testelor de cunoștințe. Aceasta deoarece sunt considerate teste pedagogice doar acele teste care evaluează cunoștințele ocazionate, provocate și realizate în școală
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
VERA F., Antrenamentul comunicării sau artă de a ne înțelege,București, Editura Gemma Preș, 1998; 3.BONCIU Cătălin, 2000, Instrumente manageriale psihosociale, Ed. All Beck (Stimularea climatului organizațional favorabil competiției interpersonale pp. 79 120). 4.BUZĂRNESCU, Ștefan, 1995, Introducere în sociologia organizațională și a conducerii, Editura Didactica și Pedagogica (cap. 13-21, pp. 156-220). 5.CUILENBERG, J.J. Van, SCHOLTEN, O., NOOMEN, G.W., 1998 Știință comunicării, Humanitas (Administrarea informației, pp. 85-110). 6.De FLEUR, MALVIN L., BALL-Rokeach, Sandra, 1999, Teorii ale comunicării
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
VERA F., Antrenamentul comunicării sau artă de a ne înțelege,București, Editura Gemma Preș, 1998; 3.BONCIU Cătălin, 2000, Instrumente manageriale psihosociale, Ed. All Beck (Stimularea climatului organizațional favorabil competiției interpersonale pp. 79 120). 4.BUZĂRNESCU, Ștefan, 1995, Introducere în sociologia organizațională și a conducerii, Editura Didactica și Pedagogica (cap. 13-21, pp. 156-220). 5.CUILENBERG, J.J. Van, SCHOLTEN, O., NOOMEN, G.W., 1998 Știință comunicării, Humanitas (Administrarea informației, pp. 85-110). 6.De FLEUR, MALVIN L., BALL-Rokeach, Sandra, 1999, Teorii ale comunicării
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
temelia, am edificat structura și am pus acoperișul, continuă să persiste o «atmosferă» tot mai greu de definit, care învăluie clădirea. Aceasta este formată, desigur, din valori - acceptate sau dominante, stabilite prin consens sau impuse de autoritate -, subiectul preferat al sociologiei moderne [...]. Prin urmare, constituția libertății funcționează în măsura în care o societate este dominată de virtuțile publice”. Concluzia lui Dahrendorf este că „democrația liberală se poate instaura numai într-o societate în care: (1) drepturile cetățenești egale au fost generalizate; (2) conflictele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pierdut practic orice utilitate din cauza distorsiunilor la care a supus-o dogma oficială. Ținând seama de rolul pe care l-a jucat religia în cultura românească în trecut, ca și de rolul ei potențial în prezent și viitor, istoria și sociologia religioasă, care în trecut au fost privite mai curând ca sateliți ai teologiei, trebuie să renască în calitate de domenii academice 86. Sursele citate anterior fac frecvent referire la importanța aspectului religios: 1) Landes stabilește o legătură între instaurarea dreptului la proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
degrabă excepții decât regulă, iar prezența lor în agora dezbaterii marxismului ca teorie a istoriei a fost marginală. Mai activ decât alți confrați ai săi, Stahl a urmărit materializarea unei mai vechi iluzii a sa, și anume aceea a unificării sociologiei cu istoria într-o singură disciplină; mai mult, el propunea o și mai radicală întreprindere din punct de vedere metodologic, aceea de unificare a prezentului cu trecutul, a sociologiei cu istoria, având ca ambiții „prezentul ca termen final al devenirii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unei mai vechi iluzii a sa, și anume aceea a unificării sociologiei cu istoria într-o singură disciplină; mai mult, el propunea o și mai radicală întreprindere din punct de vedere metodologic, aceea de unificare a prezentului cu trecutul, a sociologiei cu istoria, având ca ambiții „prezentul ca termen final al devenirii istorice” și „reconstituirea trecutului în lumina prezentului”. Majoritatea lucrărilor românești care au căutat să se introducă în discuția purtată în lumea intelectuală pe teme marxiste și să gloseze euristic
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în acest caz cu o interpretare modernă, interdisciplinară, care, dincolo de talentul incontestabil al autorului, era prea mult ca model de abordare. Acest articol arăta decalajul care ne separa de Occident, de unde cărțile pătrundeau în țară tot mai greu. în plus, sociologia, psihologia, noile metode de cercetare în științele sociale erau ostracizate. Cea mai importantă carte, după monografia lui Lovinescu, este cea a lui Z. Ornea, Viața lui T. Maiorescu, vol. I-II (Editura Cartea Românească, București, 1986, 1987). Cartea se remarcă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
I.D. Ștefănescu (istoria artelor), Șt. Ciobanu (istoria literaturii române vechi), N.A. Constantinescu (științele auxiliare ale istoriei) din București; Emil Panaitescu (istorie antică și epigrafie), S. Dragomir (istorie sud-est europeană), Romulus Cândea (istorie universală) din Cluj-Napoca. Concomitent sunt pensionați Dimitrie Gusti (sociologie și etică) și G. Oprescu (istoria artelor) - București și A. Boldur (istoria românilor) - Iași. Aceștia se arătaseră mult mai deschiși colaborării cu comuniștii. La 1 octombrie 1947 au avut loc alte „comprimări” prin care au fost eliminați: Gh. Brătianu (istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
români, aceștia au încercat să găsească un spațiu sigur în care să nu audă altceva decât „fluieratul ceainicului și ticăitul prietenos al ceasului”. Aflat în atenția cercetătorilor din cele mai diverse domenii cum ar fi științele economice, dreptul, relațiile internaționale, sociologia, demografia etc., exilul nu a lipsit nici dintre temele de cercetare ale istoricilor. Totuși, interesul sau dezinteresul istoricilor față de un subiect specific poartă amprenta contextului social, politic și intelectual în care se face reconstituirea istorică. De aceea, poate că unul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unor mărturii „sincere” din partea subiecților. De asemenea, pentru a extinde analiza la întregul rural românesc a fost utilizat un sondaj de opinie reprezentativ pentru populația României, pentru populația rurală și pentru populația județelor Olt și Argeș realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Națională. Atât Nucșoara, cât și Scornicești sunt terenul perfect pentru analiză deoarece au o puternică încărcătură simbolică și par, la o primă vedere, să fie într-o puternică antiteză: prima este cunoscută deoarece acolo a acționat una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care au fost invitați specialiști din țară (Smaranda Vultur, Carmen Huluță, Stejărel Olaru) și din străinătate (Maria Bucur-Deckard, Jill Massino). Derularea propriu-zisă a proiectului s-a soldat cu 47 de interviuri realizate de o echipă formată din studenții Facultății de Sociologie Brașov și oaspeții străini, coordonată de cadrele didactice de la Catedra de Sociologie-Filosofie a universității brașovene. Inițiativa, susținerea materială și logistică a efortului de înregistrare a mărturiilor au fost asigurate de fundațiile ASPERA Romanian Educational and Charitable Foundation din Boston, condusă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de analiză cantitativă a fost folosită pentru prima oară de autorii Marcel Ivan și Matei Dogan în anii ’30-1940. Ei au pus, de altfel, bazele cercetării empirice în știința politică la momentul când aceasta era monopolizată de puternica școală de sociologie românească a epocii, în frunte cu Dimitrie Gusti, și de teoria juridică, mai ales în problemele de constituționalitate. Astăzi cercetarea empirică se află într-o situație dificilă în România, nu atât din lipsa datelor - pentru că numărul de sondaje de opinie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în anii din urmă. Dacă volumul prezentat nu mai poate fi invocat în scopul său inițial, de legitimare a unei reformări imperative, rămâne totuși un rezumat semnificativ al stării de fapt, care ar trebui reluat, actualizat și nuanțat. Studiile de sociologie a educației nu sunt, bineînțeles, inexistente și am putea semnala aici, cel puțin din perspectiva ieșeană, școli de marcă precum cele promovate de Adrian Neculau sau Elisabeta Stănciulescu. Dar acest curajos verdict, coroziv și incitant, al echipei coordonate de Adrian
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, Editura Academiei, București, 1962, vol. I, p. 305. O lucrare deschizătoare de drumuri (deosebit de folositoare pentru analiza comunicării politice și a lipsei de comunicare) legată de aceasta și de alte chestiuni de sociologie politică românească este cartea Alinei Mugiu, Românii după ’89. Istoria unei ne`nțelegeri, Editura Humanitas, București, 1995. Vezi și Politica după comunism. Structură, cultură și psihologie politică, Editura Humanitas, București, 2002. La fel de utilă este și cartea lui Daniel Barbu, Republica
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în afara sistemului semnificant unde funcționează, ca semnificarea să rezulte nu din relația semnificantului cu referentul, ci din aceea dintre semnificanți, dintre semne în cadrul sistemului. Din această concepție asupra semnului decurg apoi mutațiile teoretice și metodologice prin care se constituie, în raport cu sociologia tradițională a literaturii/culturii, sociologia goldmanniană. Cea mai importantă și imediată fiind aceea a schimbării nivelului relațiilor operei literare cu conștiința socială: sociologia goldmanniană caută corespondența între creația și conștiința socială nu la nivelul conținuturilor, ci la acela al categoriilor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ca semnificarea să rezulte nu din relația semnificantului cu referentul, ci din aceea dintre semnificanți, dintre semne în cadrul sistemului. Din această concepție asupra semnului decurg apoi mutațiile teoretice și metodologice prin care se constituie, în raport cu sociologia tradițională a literaturii/culturii, sociologia goldmanniană. Cea mai importantă și imediată fiind aceea a schimbării nivelului relațiilor operei literare cu conștiința socială: sociologia goldmanniană caută corespondența între creația și conștiința socială nu la nivelul conținuturilor, ci la acela al categoriilor care le structurează atât pe
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sistemului. Din această concepție asupra semnului decurg apoi mutațiile teoretice și metodologice prin care se constituie, în raport cu sociologia tradițională a literaturii/culturii, sociologia goldmanniană. Cea mai importantă și imediată fiind aceea a schimbării nivelului relațiilor operei literare cu conștiința socială: sociologia goldmanniană caută corespondența între creația și conștiința socială nu la nivelul conținuturilor, ci la acela al categoriilor care le structurează atât pe una cât și pe cealaltă și mai ales la nivelul coerenței lor, spre deosebire de o sociologie tradițională, care le
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cu conștiința socială: sociologia goldmanniană caută corespondența între creația și conștiința socială nu la nivelul conținuturilor, ci la acela al categoriilor care le structurează atât pe una cât și pe cealaltă și mai ales la nivelul coerenței lor, spre deosebire de o sociologie tradițională, care le căuta la nivelul elementelor și al conținutului. Cu alte cuvinte, relațiile cu referentul, fie realitatea social-istorică, fie conștința socială, nu se mai situează la nivelul elementar, al semnelor, ci la acela al ansamblului lor, al totalității operei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]