KorAP: Find »[drukola/base=solar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...436 437 438 ...448 >

11,198 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

pietrele de la granița perioadei casite 1 și a celor ulterioare. Simbolurile sunt generice, cum ar fi: coroana, coarnele, razele, sceptrul, funia de măsurat, anumite haine caracteristice, stele, diferite animale reale sau mitice. Există apoi simboluri proprii, cum ar fi discul solar pentru sumerianul Utuxe "Utu" (akkadianul Șamaș), sau luna nouă pentru sumerianul Nannaxe "Nanna"-Su’en (akkadianul Sinxe "Sin") etc. Din cauza sincretismului religios răspândit, simbolurile pot fi doar rareori raportate În mod sigur la divinitate căreia Îi corespund. La babilonieni și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
animalelor. Pentru a evita această contradicție, mesopotamienii au recurs la atribuirea efectelor distructive ale soarelui zeului infernal Nergalxe "Nergal" (cf. subcapitolul 4.4.b). La sumerieni, Utuxe "Utu" este principalul zeu al războiului, În timp ce akkadianul Șamaș este În special lumina solară, luată chiar În sens spiritual: „el cercetează fiecare ungher”; discerne binele de rău; reprezintă dreptatea și legea și Îi pedepsește pe cei care o Încalcă. Este considerat astfel de către legiuitori, precum Hammurabi, care pune să fie reprezentat În poziție de

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
de divin. Această idee este exprimată pe deplin atunci când asirienii adoptă mitul En¿ma eliș, Înlocuind numele lui Mardukxe "Marduk" cu cel de Assur. Assurxe "Assur" este declarat tatăl tuturor divinităților asiriene și hotărâtor al destinelor. Simbolul său este discul solar Înaripat. Mai târziu, Assur este reprezentat ca un arcaș războinic. Așadar, Assur Își urmează Îndeaproape poporul și se războiește alături de el. 9. Îngeri, demoni, monștri, eroi și regi divinizați 1tc "9. Îngeri, demoni, monștri, eroi și regi divinizați1" Ne aflăm

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Alaca Hüyük (Koșay-Akok, 1973), la Nord de Boghazköy, și la Horoztepe (Özgüç-Akok, 1958), lângă Tokat, cu decorurile lor bogate, printre care figurine de metal ale unor animale sacre (tauri și cerbi), idoli feminini și embleme divine, așa-numitele „stindarde” (discuri solare), sunt mărturia unor credințe religioase și ale unui cult al morților care prevedea ofrande și rituri magice. Documentația scrisă, cu caractere cuneiforme, privește două momente speciale din istoria anatoliană a mileniului al II-lea Î.Hr.: secolele al XIX-lea

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
să fie nimicit de zeul furtuniixe "zeul furtunii"! (IBoT I 30 rândurile 1-8)*. În fragmentul de mai sus divinitatea supremă este reprezentată de zeul furtuniixe "zeul furtunii", care uneori este numit „tată” al suveranului; În alte ritualuri apare ca divinitate solară, iar În altele apare sub ambele ipostaze. După cum șbăuturaț marnuwan și berea sunt complet amestecate pentru divinitatea solară a zeilor, șiarț sufletul și inima lor au devenit una, la fel și sufletul și inima divinității solare a zeilor șși a

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
divinitatea supremă este reprezentată de zeul furtuniixe "zeul furtunii", care uneori este numit „tată” al suveranului; În alte ritualuri apare ca divinitate solară, iar În altele apare sub ambele ipostaze. După cum șbăuturaț marnuwan și berea sunt complet amestecate pentru divinitatea solară a zeilor, șiarț sufletul și inima lor au devenit una, la fel și sufletul și inima divinității solare a zeilor șși a luiț Labarna să devină una! Ca berea, vinul și șbăuturaț wal¿i s-au amestecat complet, (și) sufletul

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
ritualuri apare ca divinitate solară, iar În altele apare sub ambele ipostaze. După cum șbăuturaț marnuwan și berea sunt complet amestecate pentru divinitatea solară a zeilor, șiarț sufletul și inima lor au devenit una, la fel și sufletul și inima divinității solare a zeilor șși a luiț Labarna să devină una! Ca berea, vinul și șbăuturaț wal¿i s-au amestecat complet, (și) sufletul lor și inima lor șau devenit una, astfelț șdin divinitatea solarăț a zeilor și Labarna sufletul și inima

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
sufletul lor și inima lor șau devenit una, astfelț șdin divinitatea solarăț a zeilor și Labarna sufletul și inima șlor să devină unaț! (KUB XLI 23 II rândurile 18-25). Acum sufletul zeului trebuie să se unească cu inima sa; divinitatea solară și zeul furtuniixe "zeul furtunii" să accepte pacea de la rege și cuvântul să devină una! (KUB XXIX 1 II 45 rândurile 48). Relația strânsă pe care o arată ritualurile arhaice Între suveranul hitit și divinitatea solară stă la baza ideologiei

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
cu inima sa; divinitatea solară și zeul furtuniixe "zeul furtunii" să accepte pacea de la rege și cuvântul să devină una! (KUB XXIX 1 II 45 rândurile 48). Relația strânsă pe care o arată ritualurile arhaice Între suveranul hitit și divinitatea solară stă la baza ideologiei regale care a dus la formularea epitetului „Soarele (meu)” pentru a-l indica pe regele hatiților (Archi, 1979, p. 38). La fel ca În textul lui Anitta, În multe ritualuri arhaice legate de regalitate, divinitatea solară

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
solară stă la baza ideologiei regale care a dus la formularea epitetului „Soarele (meu)” pentru a-l indica pe regele hatiților (Archi, 1979, p. 38). La fel ca În textul lui Anitta, În multe ritualuri arhaice legate de regalitate, divinitatea solară și zeul furtuniixe "zeul furtunii" sunt Însoțiți de zeița ¾almașuitt(a)xe "H~almașuitt(a)". Trebuie menționat că, alături de această triadă de divinități principale mai apar, Încă de la Începutul documentării, și alți zei, care Își au originea În tradiția hatică

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
cult se va afirma cu precădere În perioada imperială. Și ¾attușilli, la fel ca Anita, aducând prada de război În templele din capitală, confirmă importanța și rolul politic al celor trei divinități venerate aici. Totuși, În acest caz, În locul divinității solare din cele trei texte mai vechi se află zeița Soare din Arinna, care devine În scurt timp divinitatea principală a panteonului oficial hitit; Însă, având În vedere că textele despre faptele lui ¾attușili ne-au parvenit În copii târzii, nu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
preoții, În cadrul unui proces important de sinteză teologică Între marii zei „naționali” și zeii locali, creează „grupuri” de divinități asemănătoare prin tipologie și funcție și fixează o ierarhie după un model scalar. Structura listelor pune pe primul loc grupul zeităților solare, urmat de zeii furtunii, de zeii protectori, apoi de un grup compozit de divinități hitite, hatice și hurrite; urmează grupul de zei războinici, de zeițe regine, de zeii populațiilor nomade, de zeii lumii de „dincolo”; elementele naturale divinizate completează această

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
loc, și din acest motiv este considerat divinitatea principală din panteon, se află figura lui Zaparwa (Ziparwaxe "Ziparwa" În textele hitite); acesta este probabil un zeu al furtunii și/sau al vegetației. Mai sunt atestați și zeul Tiyazxe "Tiyaz", divinitate solară, al cărui nume este legat de rădăcina indo-europeană *dð¶u(cf. hititul șiuși luvianul Tiwatxe "Tiwat"), și „duhul curții” ¾ilanzipaxe "H~ilanzipa". Alte divinități menționate poartă nume deja cunoscute În mediul hatic (Kata¿zipurixe "Katah~zipuri", ¾așameli, Kamana și, poate

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
legături, chiar profunde, cu tradiția locală. Mărturii de prima importanță despre cult sunt considerate textele care atestă credința În intervenții actuale, și nu mitice, ale divinității. Între acestea intră colofoanele tratatelor, În care se invocă veghea divină: aici apar zeul solar Utuxe "Utu", Zababaxe "Zababa" e Nisabaxe "Nisaba", În vreme ce În calitate de garanți sunt din nou invocați Utu, Adaxe "Ada" (formă arhaică a lui Hadduxe "Haddu"/Adadxe "Adad") și Kuraxe "Kura". Pentru diferite aspecte ale cultului (la nivel oficial) trebuie consultate și textele

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și este precursoare a zeiței ugarite și punico-feniciene Astartexe "Astarte"), Adammaumxe "Adammaum", Kamishxe "Kamish" (precursoare a zeiței moabite Kemoshxe "Kemosh"), Amarigxe "Amarig", Ilamxe "Ilam", Timmutuxe "Timmutu" (mesopotamiana Tiamat), Ashtabixe "Ashtabi", Ishkharaxe "Ishkhara", Utuxe "Utu" (care poate acoperi o divinitate locală solară), Kashaluxe "Kashalu" (ugaritul Kotharxe "Kothar"), râul divinizat Balikhxe "Balikh", dar și B³radu m³du, „Marele Frig”, legat de grindină și ger, atestat În Biblie ca entitate În subordinea lui YHWHxe "YHWH". Dacă ne Îndreptăm atenția spre repertoriul vast de nume și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Ugarit, sau chiar despre străvechiul Kuraxe "Kura". Un alt edificiu sacru al cetății de jos (templul N) era probabil dedicat lui Shamashxe "Shamash", după cum sugerează intrarea sa din partea răsăriteană și decorațiile bazinului, cu iconografii legate În mod tradițional de zeul solar. Celxe "Cel" mai important edificiu sacru din Ebla era templul D, la limita vestică a acropolei. Stăpâna templului era probabil Ishtarxe "Ishtar", după cum sugerează o inscripție a unui rege din epocă și alte indicii arheologice și iconografice care evidențiază trăsături

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
așa-numita perioadă Shakkanakku (cca. 2266-1920) scot În evidență preeminența cultuală a lui Dagan, Ishtar (sub diverse manifestări) și a așa-numitului „zeu al furtunii” (DIMxe "DIM"), În timp ce este relevantă și venerația pentru Ninkhursag (Mamaxe "Mama"), Enkixe "Enki"/Ea, zeul solar, o zeiță numită „Stăpâna Palatului” (patroana Qatnei În secolele XVI-XV Î.Hr.), a lui Itur-Merxe "Itur-Mer", a zeului dinastic Limxe "Lim" etc. Marile arhive din ultima fază a cetății Mari, care acoperă aproximativ 40 de ani (sfârșitul secolului al XIX

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pe mare, la fel cum se va Întâmpla și cu resturile sale sfâșiate de zeiță. Personaj războinic, tânără și totodată violentă, Anat este fără dubii cea mai importantă zeiță feminină a panteonului; tot ea va fi cea care, Împreună cu zeița solară Shapashxe "Shapash", va reuși să găsească În infern corpul lui Baal, Îl va duce pe vârful muntelui său sacru, Sapanu și Îl va Înmormânta ritualic, Împlinind astfel premisele pentru Întoarcerea sa victorioasă pe pământ. Asociată mai ales cultului divinităților stelare

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
va Înmormânta ritualic, Împlinind astfel premisele pentru Întoarcerea sa victorioasă pe pământ. Asociată mai ales cultului divinităților stelare și lui Yarikhxe "Yarikh" - divinitate cu nume transparent („Lunaxe "Luna"”), dar cu funcții departe de a fi univoce -, Shapashxe "Shapash" este zeița solară psihopompă și benefică care apare În mituri ca aliată a lui Baalxe "Baal", mai ales ca entitate Înțeleaptă și care veghează neîncetat, În virtutea mișcării sale ciclice Între granițele zilei și ale nopții, Între lumea terestră și lumea subterană. Între divinitățile

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
arabă sau feniciană. Varietatea etnică a palmirenilor, relevată de antroponime, este un element fundamental care trebuie luat În considerare pentru evaluarea religiei locale În care coexistă divinități cu atribuții aparent asemănătoare. Un caz emblematic este reprezentat de zeii cu atribute solare precum Yarhibolxe "Yarhibol", Malakbelxe "Malakbel", Shamsh. În timp ce acesta din urmă era cu siguranță la origine un zeu solar prin excelență (numele Înseamnă „soare”), ceilalți doi au dobândit abia Într-o a doua etapă astfel de contații, ca urmare a speculațiilor

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
considerare pentru evaluarea religiei locale În care coexistă divinități cu atribuții aparent asemănătoare. Un caz emblematic este reprezentat de zeii cu atribute solare precum Yarhibolxe "Yarhibol", Malakbelxe "Malakbel", Shamsh. În timp ce acesta din urmă era cu siguranță la origine un zeu solar prin excelență (numele Înseamnă „soare”), ceilalți doi au dobândit abia Într-o a doua etapă astfel de contații, ca urmare a speculațiilor teologice despre care s-a pomenit, În care a subzistat tendința astrală ce caracterizează, Începând cu această epocă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
cu nume „dublu”, Bolastarxe "Bolastar", format din două teonime care alcătuiesc o pereche izvorâtă din speculația teologică. Yarhibolxe "Yarhibol" („Lunaxe "Luna" șlui?ț Bolxe "Bol"”; pentru alți cercetători, teonimul ar Însemna „mesager al lui Bol”) este un zeu cu trăsături solare ce i-au fost atribuite cu siguranță Într-o a doua fază, ca rezultat al unei reevaluări teologice care a ridicat la al doilea rang al panteonului preexistent un zeu lunar cu funcții oraculare, atribuindu-i trăsături solare În ciuda numelui

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
cu trăsături solare ce i-au fost atribuite cu siguranță Într-o a doua fază, ca rezultat al unei reevaluări teologice care a ridicat la al doilea rang al panteonului preexistent un zeu lunar cu funcții oraculare, atribuindu-i trăsături solare În ciuda numelui (care probabil nu mai era Înțeles). Yarhibol era un străvechi și prestigios zeu local care Își avea templul În apropiere de izvorul Efqa - care dă viață oazei Palmirei - al cărui patron tradițional era. Reprezentat adesea În haine militare

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
militare, cu lance și spadă, capul Înconjurat de raze, Yarhibol era zeul principal și printre palmirenii din Dura-Europos. Lui Îi este desemnat rolul de judecător divin care administrează justiția și Împarte pământul locuitorilor săi: o funcție coerentă cu caracteristicile sale solare, care trebuie să fi fost anterioară astralizării, fie Întrucât era o divinitate legată de izvorul dătător de viață, fie mai ales pentru faptul că nu era legat (asemenea lui Shamsh și Malakbelxe "Malakbel") de grupuri etnice specifice, fiind deci mult

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
În frunte pe Baalshamin („Stăpânul cerului”) și Îi includea pe Malakbelxe "Malakbel" și Aglibolxe "Aglibol". Malakbel („Mesagerul/Îngerul lui Bel”, teonimul care amintește de fenicianul Malak-Milkashtartxe "Malak-Milkashtart" din Umm el-Amed) este un zeu tânăr identificat cu Hermesxe "Hermes" - cu trăsături solare, cu atribute care Îi subliniază legăturile cu vegetația și animalele. Un altar palmirez din Roma care datează din secolul al III-lea d.Hr., ne demonstrează acest lucru În mai multe etape care par să facă aluzie la itinerariul zilnic

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]