12,817 matches
-
prim plan pe Carp, care În calitate de ministru al domeniilor, a intervenit declarând că „statul n-are drept de moștenire fiind moștenitori descendenți.” De fapt, toată chestiunea juridică se Învârtea În jurul articolului 7 din Constituție, care Împiedica pe străini să stăpânească imobile rurale În țară. În discursul de la Camera din 4 decembrie 1892, Carp se Întreba: „De ce față de prințesa Gorceacov articolul 7 nu se poate aplica, dar față de marchiza de Bedmar articolul 7 se aplică?”. Era de părere că situația era
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cu un „lord bismarckian”, asemănare care pornea și de la politica filogermană pe care a promovat-o toată viața. Pe Bismarck l-a Întâlnit În mai multe rânduri, fiind probabil impresionat de autoritarismul aspru al cancelarului, de stilul „despotic” cu care stăpânea administrația imperiului. Carp a căutat soluții la multe din problemele cu care s-a confruntat România În a doua jumătate a secolului XIX. A fost unul din apărătorii cauzei străinilor, În special a evreilor, fapt care i-a atras și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Eu mă duceam pe la el la spital, îi duceam mandarine. Dar într-o zi l-am găsit gata, era albastru, se sufoca. Mi-a spus îngrijitoarea de salon că se încăpățânează, se ține de viață, nu-și dă duhul, se stăpânește și se chinuiește... nu cooperează cu personalul medical. La îndemnul îngrijitoarei, i-am spus s-o lase mai moale cu rezistența: "Hai, nu te mai chinui degeaba, dă-i drumul", i-am spus. Cum să-și dea drumul? îl întreb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
într-o zi atât de încărcată de o căldură exotică, tropicală, nefirească, ar fi fost mai cuminte să fi rămas la hotel unde era liniște și răcoare. Dar nu am știut niciodată să-mi folosesc timpul liber și să-mi stăpânesc înclinațiile de vagabond ratat. Fără să mă gândesc, am coborât la Crângași, am urcat treptele către Piața Crângași și, lovit de căldura toridă, năucitoare, mi-am găsit o masă la o terasă umbroasă, destul de dubioasă, nelipsită de farmecul tuturor teraselor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ministru al Coordonării și om de încredere al generalului, spunându-i că dorește să fiu numit subsecretar de stat. A urmat o discuție destul de lungă, în timpul căreia mi-am impus să nu spun niciun cuvânt, dar nu m-am putut stăpâni să nu zâmbesc la argumentele colonelului Dragomir: „Nu e bine să fie prea mulți miniștri... să nu spună lumea că...; mai târziu...” și așa mai departe. Adevărul e că el nu mă cunoștea, neștiind că sunt conferențiar universitar, director [202
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
reînnoade firul unei tradiții rupte de nebunia lui Titulescu și tuttiquanti. Din această delegație făceam parte și eu, la propunerea lui Constant. Primirea la Roma a fost dintre cele mai călduroase, dar generalul Antonescu începuse să nu-și mai poată stăpâni nerăbdarea față de legionari. Cu prilejul întrevederii cu Ducele Mussolini la Palazzo Venezzia, l-a lăsat pe ministrul Sturza în anticameră, nădăjduind să-și poată atribui numai sieși eventualul succes - deși era greu să-l poată dobândi în acele împrejurări. Cele
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
a Statului să-mi văd de cercetările științifice, așa încât nu se poate crede că părerea mea ar fi influențată din cine știe ce motive personale. Ura cu care Pătrașcu vorbea despre Constant, numai fiindcă îl socotea adversarul lui Sima, nu se putea stăpâni nici față de mine și nu a cedat nici când i-am dovedit că se înșeală, amintindu-i câteva cuvinte ale lui Constant spuse în trenul ce ne ducea spre Roma în Noiembrie 1940, când comenta ridicula „lovitură” încercată de bătrânul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
chiar dacă această libertate era practic suprimată prin regimul sclaviei ce domnea în Abisinia. Judecând însă politic (și chiar moral) acest episod, cine ar putea susține că tocmai Anglia și Franța erau indicate să ia apărarea unei țări sălbatice, când ele stăpânesc popoare de înaltă cultură spirituală, mult mai apte de a se conduce singure decât Abisinienii? Întreaga poveste a sancțiunilor nu avea la bază decât interese imperialiste, în primul rând engleze și apoi franceze, pentru că anexarea Abisiniei întărea poziția Italiei pe
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
din zidirea lor rămase doar un spate orb de cărămidă, cu tencuiala căzută. O casă urâtă, cu coasta către stradă și care, după sistematizare, rămase cu peretele pe trotuar. O înveselea doar un decor de iederă urcată până la acoperiș. Deasupra stăpânea un cer tăiat de două ori pe zi de cursa avioanelor. Cum inginerul n-avea moștenitori, după moartea lui, cumpărătorii apartamentului i-au dărâmat pereții, rezidind de la pământ un alt imobil. Iedera a fost tăiată așa că noua locuință părea și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
respectivă. Până la urmă, în discuțiile purtate rezolvam toate aspectele care ne interesau. Mai apăreau și întrebări încuietoare, de 50 sau de 100 de puncte. Prin astfel de întrebări încercam puterea de înțelegere a colegilor; vroiam să le demonstrăm că nu stăpânesc bine unele informații mai criptice. Acestea ne determinau să învățăm cu mai multă luare aminte. M-am prins în jocul acesta și atunci când învățam nu treceam mai departe dacă nu elucidam toate aspectele necesare cunoașterii; cum s-ar spune, „tăiam
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de înșirat toate titlurile sale onorifice, că se auzi o voce limpede în spatele băncilor spunând: «...et mortus est» (și a murit). Toți s-au întors. Era clericul Calabria. Toți au râs. Nici măcar don Vedovi nu a mai putut să-și stăpânească râsul și a închis cartea. În sfârșit, și acești patru ani au zburat. Ținta era de-acum aproape, iar marile dificultăți din primii ani de școală începeau să se destrame. Ba chiar, în ultima perioadă s-a simțit gratificat de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
la Collegio Rosminiano din Domodossola. Acest religios, omenos și înțelept educator, a avut o influență impresionantă asupra nepotului. A știut să-i corecteze vivacitatea excesivă și să-l ghideze în exercițiul virtuților umane și creștine. Francesco a reușit să se stăpânească, să iubească studiul, și să obțină rezultate școlare strălucitoare. Părea că totul merge în direcția justă, dar era pe punctul să cadă în anturajul unui grupuleț de camarazi viciați. Confidența pe care o avea cu unchiul său l-a salvat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ulei din Polesine spre «Basse» veroneze, unde forța de muncă agricolă a fost oprimată de vexațiuni și nedreptăți incredibile. Nu a fost dificil pentru ligile roșii să-și facă popularitate printre acești săraci amărâți. Și cei din familia Perez erau stăpâni. Francesco a intrat în lupta politică, intervenind în adunări, luând cuvântul, și nu atât pentru a-și apăra privilegiile sale, cât pentru a contrasta capriciile unor încurcă-lume. Dar la mitinguri prefera dialogul cu muncitorii săi. E adevărat că toți îl
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
avea loc o schimbare radicală. Mi s-au recuperat și forțele în mod prompt, așa încât am putut să mă ridic și să-mi fac un duș». Familiarii, văzând această ameliorare nesperată, au început să se privească unul pe altul uluiți, stăpânindu-și cu greu emoția. Au crezut că acesta ar fi momentul cel mai propice să o poată duce la spitalul din Rosario, pe care deja îl contactaseră. Așadar, pe 15 iunie a fost dusă cu avionul până în orașul Rosario. Bolnava
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să prindă rădăcini grăunțele unei destinderi, preludiu al unor răsturnări ulterioare. Regele Umberto privea mai degrabă spre Germania, ca și unii dintre principii din casa sa: ducele de Genova, fratele reginei, căsătorit cu o prințesă bavareză, sau contele de Torino; stăpînind însă pîrghiile de comandă, ca și tatăl său, deși într-o mai mică măsură, deoarece aventurile periculoase sfîrșiseră prin realizarea Regatului Italiei, se ținea "deasupra vîltorii", respectînd litera și spiritul Constituției, "Statuto del Regno" cum era numită. Cînd am sosit
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
traseul atît de periculos dintre Dardanele și Marea Marmara, fortificațiile turcești nu mai constituiau un pericol, întrucît comandanții lor erau toți "cumpărați" prin grija Intelligence Service-ului... Această revelație păru să-l convingă pe Rege, ai cărui ochi erau desigur stăpîniți de imaginea intrării solemne a grecilor în Sfînta Sofia (Rusia, sigură pe acordurile semnate cu Londra și Paris, nu ne făcuse încă cunoscut faptul că Grecia nu putea, în nici un caz, să se-ndrepte spre Bizanț). Nu mai era, prin
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fără să le pese de Moscova sau Leningrad. Sovietul Republicii de la Berdiansk respingea ordinele de la centru cu dezinvoltură și grosolănie. După Denikin, Wranghel, în fruntea unei armate destul de numeroase, începea o campanie menită să-i respingă pe comuniști și să stăpînească situația. Millerand urmărea îndeaproape această acțiune pe care guvernul francez o sprijinea în speranța că va aduce restaurarea ordinii în Rusia, pentru a asigura pacea în Europa și a-i salva pe cei care subscriseseră la împrumuturile rusești 186. Am
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care are câte ceva de spus în toate împrejurările!): prietenul le nevoie se cunoaște. Dar aliatul? Ei bine, un adevărat aliat se cunoaște după interes. Interesul poartă fesul... Zicala asta dăinuie încă de pe vremea turcilor, care, după câte știu, ne erau stăpâni, nu aliați. Mă rog, nu de interesul național e vorba aici!... Cu alte cuvinte, prietenia o măsori cu afecțiunea și, uneori, o strici din gelozie sau invidie, alianța o măsori cu interesul. Prietenul poate deveni invidios, aliatul mult mai rar
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
un pseudonim, îi spun eu lui Pastenague: globalizare. Așa cum Uniunea Sovietică numea internaționalism politica ei de expansiune imperialistă, la fel și americanii au găsit pentru politica lor un eufenism de toată frumusețea. Globalizare, mondializare... Nu e voința lor de a stăpâni lumea, e un proces obiectiv. Ce mai contează cine a fost victima și cine călăul! Trăim vremuri noi! E firesc ca oportuniștii momentului și năvlegii educați de „Europa Liberă” să-și arate entuziasmul. Ca să nu spun că dialectica asta a
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
frenezie coribantică nu sunt, când dansează, în mințile lor, tot așa nici poeții lirici nu sunt în mințile lor [s.n.] când alcătuiesc frumoasele lor cânturi ci, de cum se cufundă în armonie și ritm, ei sunt cuprinși de avânt bahic și stăpâniți de el - asemenea bacantelor care, când sunt în stăpânirea lui, scot miere și lapte din râuri, nu însă și când se află în mințile lor; cu sufletul poeților lirici, după propria lor mărturie, se petrece același lucru. Într-adevăr, nu
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
sînt două mostre de lipsă de inspirație rostite de Becali, cu ajutorul cărora Hurezeanu a definit certitudinile și ezitările personajului său. Față de debutul impetuos în viața publică, Gigi Becali a suferit o metamorfoză în bine. A constatat că politicienii nu sînt stăpîni, ci simpli prestatori de servicii. A priceput că, în ochii oamenilor instruiți, el, absolventul școlii vieții, poate trece drept bestie, din cauza unor excese de comportament. A ajuns să înțeleagă că, pe lîngă idolatria celor pe care-i stipendiază, mai contează
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
permanent de frică, uneori manifestat violent, individual sau colectiv; el este însă integrat abil, ca o modalitate eficientă a politicilor instituționale de a asigura controlul manifestărilor psiho-sociale. În ritualul roman de înmormântare, funus imaginarium indica faptul că populația și instituțiile stăpâneau conștient procesul de memorare, precum și relația cu trecutul și cu spiritul înaintașilor. Întâlnirea dintre simbolismul acestui ritual și creștinism și transferarea "mecanismului" lui la nivelul mentalului colectiv face ca, în procesul de abstractizare, imaginarul să preia "culorile" fricii de pedeapsa
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mundi politic și suprem model iconografic (v. fig. 14 și fig. 15) −, dar care nu a putut înlătura calculele pragmatice ale instituțiilor decizionale de a legitima puterea în exercițiu. Ulterior, împărații romani din secolele II-IV vor decide ei și vor stăpâni singuri cadrul scenografic urban și traseele centrale monumentale, special construite pentru a pune în scenă și a asigura relația priviliegiată dintre populație, puterea imperială și puterea protectoare. În trecerea către o altă teorie a puterii, în ritualul funerar organizat în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
complex. Abandonată de zei și cu un destin nefericit, comunitatea politică imaginară își propune, după o lungă asceză "cognitivă" (v. și mitul peșterii − Politeía, Cartea VII), o reformă morală profundă, cu ajutorul unei autoguvernări perfecte și al artei temeinic stăpânite de a conduce cetatea, înțelese în spiritului binelui și al adevărului divin (o apropiere de această viziune va realiza mai târziu programul basileic, în baza literaturii teologice a primelor secole creștine). Pentru Platon, cunoașterea și puterea politică sunt indisolubil legate
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
3. a modera, a tempera, a potoli ... ~ iras a potoli mânia; 4. a fi moderat, a fi reținut: difficile est ~ in potestatibus e greu să fii moderat în slujbele de conducere; 5. a se abține, a se reține, a se stăpâni ... : ~ ab iniuria a se reține de la nedreptate ... , nequeo mihi ~ quominus unum exemplum afferam nu pot să mă rețin de a aduce măcar un exemplu; 6. a cruța: ~ templis (dat.) a cruța templele (Guțu 562). Vezi și pentru familia de cuvinte
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]