12,131 matches
-
ta mânie; și dacă se pocăiește și mărturisește, iartă-l... Iar dacă-i nerușinat și stăruiește în nedreptatea lui, iartă-l din toată inima și lasă lui Dumnezeu răzbunarea." " Dacă unui om îi merge mai bine decât ție, nu te supăra, ci roagă-te ca să ajungă în deplinătatea bielșugului său." (Din Vechiul Testament) Horațiu: Humano capiti cervici pictor equinem Junguere si velit, et varias induere plumas Undique collatis membris ut turpiter atrum Desinat in piscem mulier formosa superne. Spectatum admissa risum teneatis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acum două mii de ani: Dacă ții în mână un butaș și vine către tine careva strigând: "Hosana! a venit Mesia!" tu plantează întăi butașul și după aceea ieși înaintea acelui om. Un om care comandă n-are dreptul să se supere niciodată. Miniștrii în funcție glumesc uneori vorbind de vremea când vor deveni iar particulari dar nu cred deloc în ceeace spun ca și bolnavii care vorbesc de moarte dar sunt sigur că nu vor muri. Omul intră novice în fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cade în zadar. Paserei străine îi clădește cuib Dumnezeu. Cine are a muri spânzurat, nu se poate îneca. Dacă vremea nu se dă după tine, dă-te tu după vreme. În lumea asta numai nebunii n-au năcazuri. Tu te superi că plouă prea mult, iar morarul se tânguiește că n-are apă. Pe oaia care behăiește în pădure, o aude lupu. Copilul orfan își taie singur buricul. Nu s-a auzit drum fără hoți. Copacul nu cade dintr-o singură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dintre toți oamenii mai ales prostul are nevoie să fie bogat. De multe ori prostul e bogat ca să poată șmecherii pune iar în circulație bogății acumulate. Față de proști, Casanova socotea permis să corecteze norocul la jocul de cărți. P. se supără fără pricină, vorbește fără nevoie. Numai prostul se poate culca perfect mulțămit și se trezește perfect fericit, încredințat că asta va dura până la sfârșitul timpurilor și că echilibrul universal e în funcție de buna sa dispoziție. Bețivul nu face rău că bea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Multe serutări Draga costică De când Mata tei dus tare uri tu Ma mănâncă Dragă costică tarare amslăbit că mamă nâcă urâtu mă rog semi scrii de grabă îna poi că sun cu ne răbdare Multe serutări Dragă Costică să nute superi semi trimeț și despre mine cei auzit Dragă Cos foarte mult mam bucurat că mei trime scrisoarea la nu după ameză Te rog și se nu te superi, semi trimeț cânt ave se veniț Costică draga se nu te superi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poi că sun cu ne răbdare Multe serutări Dragă Costică să nute superi semi trimeț și despre mine cei auzit Dragă Cos foarte mult mam bucurat că mei trime scrisoarea la nu după ameză Te rog și se nu te superi, semi trimeț cânt ave se veniț Costică draga se nu te superi că a mea scrisore este cu plumb Că nam cerneală. RĂVAȘ Dragă Costică eu țam trimes eu scrisoare 3 scrisori țam trim es și numea răspuns nici una eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
superi semi trimeț și despre mine cei auzit Dragă Cos foarte mult mam bucurat că mei trime scrisoarea la nu după ameză Te rog și se nu te superi, semi trimeț cânt ave se veniț Costică draga se nu te superi că a mea scrisore este cu plumb Că nam cerneală. RĂVAȘ Dragă Costică eu țam trimes eu scrisoare 3 scrisori țam trim es și numea răspuns nici una eu sunt tare bolnavă la pat nupot de loc so dus catinca la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
buni și nu mi s-a făcut nimic. Acuma sunt însfârșit satisfăcut și am vrut să-mi arăt recunoștința; am dat tot ce am avut la sufletul meu. Ași da bucuros mai mult, domnule director, dar n-am. Nu vă supărați! Vă rog cu lacrimi, nu vă supărați! [BUCUREȘTI MILIȚA PETRAȘCU]1*1 27/XI.948 O sculptoriță găsește în atelierul ei, într-o dimineață de ianuarie, un fluture cap-de-mort; un somptuos fluture viu, proaspăt ieșit din gogoașa lui, din pricina căldurii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nimic. Acuma sunt însfârșit satisfăcut și am vrut să-mi arăt recunoștința; am dat tot ce am avut la sufletul meu. Ași da bucuros mai mult, domnule director, dar n-am. Nu vă supărați! Vă rog cu lacrimi, nu vă supărați! [BUCUREȘTI MILIȚA PETRAȘCU]1*1 27/XI.948 O sculptoriță găsește în atelierul ei, într-o dimineață de ianuarie, un fluture cap-de-mort; un somptuos fluture viu, proaspăt ieșit din gogoașa lui, din pricina căldurii și umezelii din atelier. Soarta lui era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că, de la o vreme, nu de mult, s-a iscat în șoricărime și în guzgănime un fel de ciumă care i-a stârpit cu miile. Au pierit, otrăvite de carnea lor, și mâțe de prin sate. [NOTE DISPARATE]* Nu te supăra pe lucruri și împrejurări: lor puțin le pasă de supărarea ta. + Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab Voevod și Domn. Scris-am Domnia mea ție, Vaso vameșule: ce porc de câne ești tu, de cărțile Domniei mele nu le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au bătut o vreme capul. Vechile parlamente: se auzea umblând moara, dar nu se vedea curgând făină. *1 Acest nobil personaj purta trei nume, din care n-a rămas nici unul. Ca și Esop, fac dobitoacele să vorbească. "Cucoane, nu te supăra că nu lucrez. Nu sunt vrednic să mă încălzească soarele, de aceia m-am așezat la umbră." Lungesc dansul, scurtează fustele, și-i zic balet. *1 Scrieți așa încât și peste o sută de ani să cetiți fără a vă rușina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ci al celor care ne-au dat cu viața și echilibrul fizic. Tânguirile lui Ojog cresc în măsura în care se supraevaluează el însuși. De aceea s-a recomandat c-o demnitate de înmormântare mitropolitului Sevastian la Neamțu, "Ion Ojog scriitor". Puțini se supără de laude care nu le merită. Nimic mai dezonorant decât ridicolul (la R.). Generozitatea este o regiune în care proștii n-au hălăduit niciodată. Femeile se conving greu că au îmbătrânit; bărbații de asemeni. Oamenii mediocri pot spune uneori lucruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
protectori. Calitățile femeilor durează cât le iubim. Teme-te de timid. Confunzi ades bunătatea cu slăbiciunea. Cui pe cui scoate; boala dragostei cu dragoste se vindecă. Unele femei intelectuale își schimbă opiniile odată cu amanții. Ojog, în August trecut, s-a supărat ca va fi iarnă timpurie și cumplită. "Au plecat brusc rândunelele". Însă rândunelele nu plecaseră. Prostul își face singur spaimă. 2 ouă fierte, o dată pe spt. de două ori pe spt. brânză și smântână sălăți diverse la toate mese cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de totală. O epidemie de ciumă nu este consemnată de nici un alt izvor, deși o asemenea nenorocire ar fi provocat o impresie adâncă asupra oamenilor și nu putea să treacă neobservată de cronicarii contemporani. Regele s-a retras pentru că îl supărau condițiile climaterice, dar chiar Antoche spunea că regele a pornit o campanie în timpul iernii ca să-l surprindă nepregătit pe Ștefan. De la Carol cel Mare până în secolul al XIX-lea, din momentul în care cavaleria a căpătat o importanță deosebită pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
relatează Dlugosz, Ștefan se temea că, în lipsa lui din țară, Moldova să nu fie ocupată de turci, de unguri sau de munteni. Dar, adaogă cronicarul, Ștefan „se temea de prinsoare, aceasta în urma încunoștințării unuia dintre sfetnicii regelui”. Ca să nu-l supere pe rege, domnul a depus jurământul de credință în fața solilor regali, făgăduind că, atunci când regele va veni la Camenița, Colomeea sau Sneatin, el va veni în fața regelui, dar să fie anunțat cu două luni înainte. Dlugosz, ca preceptor al fiilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numai dacă regele ar fi dorit să cucerească Moldova. La 30 noiembrie, Dragffi era în Ardeal și regele îi recomanda printr-o scrisoare din 16 octombrie să se întoarcă pe un drum în așa fel, încât să nu-i mai supere pe sași. Birtoc nu se supune, sașii se plâng iarăși regelui și, la 30 noiembrie, Vladislav îi cerea din nou voievodului să nu-i mai tulbure pe sași și să lase oamenii la vatră. Așadar, la 30 octombrie, Birtoc era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său, să nu fie atacați de moldoveni. Regele accepta data de 8 septembrie, pentru discuțiile în legătură cu hotarul, amintindu-i domnului că vechile hotare au fost și sunt pe Colacin. Regele nu putea pricepe ce cuvinte spusese Lanczkoronski încât să-l supere atât pe domn. Era bine ca domnul să se înțeleagă cu polonii, pentru ca ei să rămână prieteni și fiului său, și să fie pace în folosul tuturor. În timp ce aveau loc aceste tratative moldo-polone, un sol moldovean, care ajungea la Buda
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se îngrijească și, astfel, în 1468, se afla la curtea de la Suceava ca „bărbier”, genovezul Zoan (Ioan). În 1474, domnul îl ruga pe Paolo Ognibene să-i caute la Veneția un doctor „pentru îngrijirea și tămăduirea unei vătămări care îl supără la picior.” Rana căpătată în timpul asediului Chiliei a afectat și osul, provocând o osteomielită acută, cu caracter de lungă durată, „având perioade în care fistulele se închid și altele - datorită unor influențe nefavorabile - în care fistulele se redeschid”. La bătrânețe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintre cei mai mari boieri ai țării, membru al Sfatului Domnesc, dar ea ne arată că, la patru ani de la înscăunarea lui, Ștefan cel Mare știa să facă în așa fel încât să fie respectată dreptatea. Această judecată l-a supărat pe Crasnăș și el nu mai apare în Sfatul Domnesc până la 24 aprilie 1464, când avea o dregătorie mai importantă, cea de vornic, o dregătorie care avea prin excelență sarcini militare. Judecata din 1461 a jucat un rol însemnat în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe apă. Nimeni nu avea voie să prindă pește în hotarul lor, fiind scutite de orice dare și slujbă.Nici boierii sau desetnicii să nu ia desetina din albine, și nici berbenița de miere, și nici prisăcarii să nu îi supere cu nimic pe locuitorii acestor locuri, iar dreptul de a-i judeca revenea numai egumenului și oamenilor săi. În privilegiu sunt menționate și două curți, despre care nu se poate spune că erau curți întărite, dovadă că termenul de curte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici fân să nu cosească și nici vreo altă dare sau slujbă a noastră să nu aibă”. Pârcălabii de la Neamț și staroștii din acel ținut, „nici globnicii, nici pripășarii, nici osluharii și nici gonitorii pe urma răufăcătorilor să nu îi supere și să nu îi judece nici pentru furt, nici pentru omor și nici pentru răpire de fată”, nici pentru faptă mare sau mică, numai mitropolitul (episcopul) și dregătorii lui având dreptul de judecată asupra locuitorilor din Negoești. Nimeni să nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o mânăstire și o baltă, pe care o cumpărase mânăstirea. Și, astfel, ajungem la privilegiul din 3 februarie 1467. De data aceasta, satele mânăstirii sunt scutite de orice dare și slujbă datorată domniei, dregătorii domniei nu au voie să îi supere pe locuitorii acestor sate, iar egumenul capătă drept de judecată fie pentru faptă mare sau mică. Seamănă cu un act de imunitate, dar trebuie menționat că acest privilegiu se referă doar la 13 sate și nu la toate cele menționate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se află pe buzele tuturor. Cronicarii poloni, care vin după Dlugosz, nu fac altceva decât să îl completeze pe înaintașul lor. Miechowski (Matei de Miechw-nunst și Miechowit, 1457-1523) a scris Chronica Polonorum, publicată în 1559, revizuită pentru a nu-i supăra pe regii săi și republicată în 1521, scria la moartea lui Ștefan: „În anul 1504, în 2 iulie, marți, ora 1 după răsăritul soarelui, din voia destinului muri Ștefan, voievodul Moldovei, împovărat de lupte, bătrânețe și podagră. Natura îl făcuse
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Traian Băsescu nu doarme, ci, fabrică persoane, calomniază personalități românești. Pentru președinte, Victor Ponta este, în bătaie de joc ”dottore” , ”pisicuț”; Crin Antonescu ”adormit” și ”repetent” ; în timpul studenției Dan Voiculescu ”Felix”, informator și apoi agent al Securității. În schimb, se supără când cineva îl deranjează, făcându-l băutor, afemeiat, nepăsător față de marile probleme ale țării. Din preajma lui Traian Băsescu, au pelcat consilieri de elită, făcând parte din elita intelectuală, precum Andrei Pleșu, soții Săftoiu, Cosmin Gușă, care n-au maai putut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rituale (colac, lumânare, apă), pe care le dublează cu ipostaza lor lumească (pâine, soare, vin). Finalul cântecului devine o încercare de oprire a trecerii, prin urarea vântului, considerat în credințele populare o divinitate pe care nu trebuie niciodată să o superi. Textul citat duce până în vremuri imemoriale detaliul inițiatic surprins în basmul din Păuleasca, Argeș, și demonstrează, o dată în plus, coincidența simbolică a celor două etape existențiale. În lipsa acestor asocieri, fereastra coșciugului din cap poate fi lesne ignorată, ca având rol
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]