11,919 matches
-
cu întorsuri de gând și de cuvânt, să strămute Scripturile, să mute ființa adevărului. Paznici ai dogmei și ai rânduielii, ei schimbă minciuna în adevăr; încearcă predaniile cu boldul înnoirilor fără de cale. În numele Bisericii, dar peste dogmele și rânduielile Ei, teologia oficială încearcă să înjghebeze o pseudo-ecumenicitate creștină pe tărâmul practic". 2 George Racoveanu, Sobor a toată lumea, sobor ecumenic, ecumenicitate, în "Predania", anul I, nr. 3, 15 martie 1937, p. 9, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cu dormire diavolească fiind cuprins Iuda, a adormit întru moarte" (În Sfânta și marea Joi, seara, la Canonul spălării picioarelor). 12 Nae Ionescu, Sofisma cea mare, în "Vestitorii", an I, nr. 3, 12 aprilie 1936, text reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Deisis, 2003, pp. 68-69: "Iar Dumnezeu a știut-o mai dinainte e vorba despre faptul că Iuda va păcătui (n.n. C.M.) pentru că Dumnezeu, la care nu există mai dinainte
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar dispărea și omul... În Biserică afli că exiști. Ce pustiu ar fi spațiul dacă n-ar fi punctat de biserici!". 2 Pentru mai multe detalii privind dimensiunile apofatice și catafatice ale teologiei Sfinților Părinți, a se vedea Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică, București, Christiana, 1995, pp. 25-27. 3 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 126: "Constanța omului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
detalii privind dimensiunile apofatice și catafatice ale teologiei Sfinților Părinți, a se vedea Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică, București, Christiana, 1995, pp. 25-27. 3 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 126: "Constanța omului este oglinda omului revelat sau a aparentului în același fel. Față de această poziție realistă, împotriva căreia se situează și Kant, conștiința teoretică, practică și tehnică sofistică se crede plăsmuitoare de ficțiuni care operează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
abilitări de a cunoaște (luminozitatea, vizibilitatea) are în același timp cu necesitate drept efect aceea de a face aceste lucruri insondabile". Dacă așa stau lucrurile, atunci tomismul Sf. Toma este poate mai aproape de gândirea Capadocienilor decât de tomismul eclectic al teologiilor secolului al XVII-lea. 5 Pr. Rafail Noica, Cultura Duhului, Alba-Iulia, Editura Reîntregirea, 2002, pp. 28-29: Unde duce cultura cuvântului lui Dumnezeu, credința în cuvintele lui Dumnezeu? Cuvintele lui Dumnezeu omului pot părea, și par de multe ori, sminteala cea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
precum și omul; este stricăcioasă, precum și omul; dar ceea ce ne pare nouă a fi o nebunie, dacă este dumnezeiască, să ne împărtășim cu această nebunie, și vom vedea că asta era înțelepciunea". 6 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 175: " Omul întrebător rămâne aici și nu primește adevărul de Sus, care, gândit mistic, este unic, Realul revelat, ci îl caută neaflându-l. El reduce cunoașterea, plăsmuirile artistice, tehnice, ordinea etico-socială și orice acțiune la doi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a Adevărului mântuitor, trebuie să distingem între gnosis și pistis, adică între cunoașterea rațională și credință. Desigur, are precădere credința în ceea ce privește Adevărul, numai că nici rațiunea nu poate fi disprețuită... Dogma este forma religioasă a adevărului și știința dogmelor este teologia. Când se vorbește de dogmatism ca ceva antieliberator, siluant, ne aflăm în prezența unei contradictio in adjecto (dogma fiind esența libertății reale, reflectată imperfect aici, și tot transcendentă, ca dogma). Așadar, când se vorbește de dogmatism filosofic, social, politic sau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
des images, Paris, PUF, 2007, p. 170. 15 Jean-Luc Marion, L'idole et la distance, Paris, Grasset, 1977, p. 25. 1 Cf. Nae Ionescu, Îndatorirea episcopatului, în "Cuvântul", an IV, nr. 1181/6 august 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 273. 2 Ibidem. 3 Ibidem, p. 274. 1 Nae Ionescu, Pentru o teologie cu nespecialiști, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 1
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
an IV, nr. 1181/6 august 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 273. 2 Ibidem. 3 Ibidem, p. 274. 1 Nae Ionescu, Pentru o teologie cu nespecialiști, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 1/15 februarie 1937, p. 3, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
catolicismului s-ar putea să aibă, între altele, și pricini mai profunde cum de pildă, poate, ar fi inactualitatea în genere a catolicismului față de noua structură istorică înspre care lumea se îndreaptă precipitat astăzi, apoi deficiența de care vorbeam a teologiei românești nu are decât cauze locale". 2 Pr. Grigorie Cristescu, Cărțile de slujbă, izvor al predicii ortodoxe, în "Predania", anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 3, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să învețe ceva, să întrebe acasă pe bărbații lor, căci este rușinos ca femeile să vorbească în biserică" (34-35). 2 Cf. Nae Ionescu, Preotul în religiozitatea răsăriteană, în "Cuvântul", an IV, nr. 1008/6 februarie 1928, p. 1., Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 262: "În Apus, preotul este un model de împlinire a Legii, așezat în mijlocul oamenilor, tocmai ca să le fie pildă de excelența vieții creștine, la noi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Regența Patriarhală Problema Pascală (1928-1929) Biserica și politica Învățământul religios Logos ortodox Biserică, Tradiție și națiune Abordarea interconfesională Arheologia confesională Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia imaginii Menirea episcopatului Reîmprospătarea predicii ortodoxe Comportamentul în Biserică Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic Teologia lucrătoare Estetica Ortodoxiei Reforma universitară Teologie și politică Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Bibliografie Abstract Résumé
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
interconfesională Arheologia confesională Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia imaginii Menirea episcopatului Reîmprospătarea predicii ortodoxe Comportamentul în Biserică Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic Teologia lucrătoare Estetica Ortodoxiei Reforma universitară Teologie și politică Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Bibliografie Abstract Résumé
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia imaginii Menirea episcopatului Reîmprospătarea predicii ortodoxe Comportamentul în Biserică Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic Teologia lucrătoare Estetica Ortodoxiei Reforma universitară Teologie și politică Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Bibliografie Abstract Résumé
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a edifica o arhitectură complicată de instituții, a cărei unică menire este de oferi un debușeu clientelei ce alcătuiește întreaga societate. Absența clasei de mijloc, absența acelui etos burghez al propășirii, omnipotența statului și slăbiciunea individului sunt racilele pe care teologia antisemită le ignoră, în numele sacrosanctului șovinism românesc. Ordinea statului modern este în dezacord cu rațiunea sa de a fi. Parazitismul politic este marca unei întregi elite care nu poate să se susțină independent, preferând simbioza, vinovată și complice, cu un
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
oferă cititorului o viziunea cât mai pertinentă asupra întregii expuneri; tratarea acestei problematici a ținut cont și de unele articole din ANRW, din literatura de specialitate etc. Prezența creștinilor în armata romană, ascensiunea creștinismului și valoarea virtuților militare în influențarea teologiei creștine, dar și a teologiei și moralei creștine în influențarea vieții și conștiinței militare pe durata serviciului militar cât și după finalizarea sa, constituie tot atâtea elemente ale acestui studiu considerat cu minuțiozitate. O evaluare aprofundată a monumentelor paleocreștine din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mai pertinentă asupra întregii expuneri; tratarea acestei problematici a ținut cont și de unele articole din ANRW, din literatura de specialitate etc. Prezența creștinilor în armata romană, ascensiunea creștinismului și valoarea virtuților militare în influențarea teologiei creștine, dar și a teologiei și moralei creștine în influențarea vieții și conștiinței militare pe durata serviciului militar cât și după finalizarea sa, constituie tot atâtea elemente ale acestui studiu considerat cu minuțiozitate. O evaluare aprofundată a monumentelor paleocreștine din castre, cetăți a prezenței lăcașurilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în armată și restul laicilor, care vor fi însă obligați să intre structura militară. Pentru aceștia din urmă nu trebuia să mai existe nici o distincție între oștirea lui Cristos (militia Christi) și cea a lumii (militia saeculi). Cu toate că începuse elaborarea teologiei războiului drept, curentul antimilitarist al creștinismului s-a stins, lucru mărturisit de altfel și de faptul că autenticitatea mesajului evanghelic este nelipsită de continuatorii săi profetici, îndeosebi printre călugării care caută să-și trăiască idealul creștin din primele veacuri dincolo de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
religiozității trădate, plecând de la acuzația de superstiție până la critica adusă intransigenței crescânde a Bisericii postconstantiniene; critica adusă creștinismului nu este străină procedurilor pedagogiei antice păgâne. Acești istoriografi nu reușesc să pătrundă felul de a înțelege al creștinismului, întemeiat pe o teologie și o morală evanghelică străină concepțiilor religiilor antice; se asistă la o anumită tendință de asimilare mai ales în descrierea divinului. Faptul istoriografic slujește prea puțin schițării unui cadru istoric opus celui creștin, după cum putem vedea în opera sfântului Augustin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
acționează asupra fiecărei persoane plecând tocmai de la poziția sa socială. Indirect, Cristos își manifestă atitudinea față de serviciul militar când lovește în profunzime ideologia celui puternic și a violenței, identificată a fi cauza tuturor războaielor ofensive și defensive. Vastitatea și complexitatea teologiei păcii neotestamentare ne pretinde o examinare precisă a fragmentelor direct corelate, din cadrul prezentei tematici. Lc 22,36.38 scrie: Acum însă cel care are să o ia, tot așa și traista, și cel ce nu are sabie să-și vândă haina
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
spre deosebire de cele romane, pentru a crea o imagine clară a puterii de care dispunea în auzul și imaginația auditorilor și pentru a ne arăta promptitudinea net superioară exprimată prin acum a oștirilor cerești față de cele romane. Limbajul militar răspândit în teologia paulină nu urmărește legitimarea folosirii armelor, ci exprimarea actualizată a noilor concepte, prezente deja în cultura păgână. Nici Isus, nici Ioan Botezătorul și nici Paul nu au dorit să furnizeze judecăți etice estimative referitoare la învoirea sau mai puțin a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Paul nu au dorit să furnizeze judecăți etice estimative referitoare la învoirea sau mai puțin a serviciului militar, care puteau să-i dezorienteze pe cei care îndeplineau meseria de soldat incapabili să înțeleagă pe deplin noutatea evanghelică. Sfântul Paul, părintele teologiei creștine și idealizatorul acestui sistem moral, printr-un zel și o statornicie vrednică de cauza îmbrățișată, cu o scrupulozitate care uimește, a cernut în cele 14 epistole rămase, faptele permise și cele nepermise unui creștin, dictând normele de viață creștină
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de învățăturile Bisericii. Dacă în Noul Testament nu s-a luat nici o atitudine față de serviciul militar, aceasta se datorează absenței unor mărturii directe sau indirecte, referitoare la prezența creștinilor în rândurile armatei romane anterior anului 180. Fiind absorbită de problemele inerente teologiei sale timpurii și de organizarea internă, Biserica și-a subordonat anumite probleme de natură strict morală celor pastorale și liturgice. În plus era firesc ca preocuparea primară, specifică oricărei structuri sociale, aflate într-o stare incipientă, să se manifeste prin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
apropiată de cea a lui Cristos, dacă creștinul se desăvârșește în gnoză. Antimilitarismul lui Clement trebuie încadrat în această optică. 2.2.2. Origene Deși interesul speculativ al lui Origene din Alexandria (185-254) viza în chip deosebit problemele interne ale teologiei creștine, versatilitatea-i caracteristică l-a făcut și apologet în Contra Celsum. Această operă intenționa să respingă Verbum Verum, scrisă de filozoful păgân Cels în urmă cu vreo 70 de ani. Aici erau prezente implicit unele propuneri de colaborare adresate creștinilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ale culturii romane, le contrapune imaginea unui soldat al lui Dumnezeu, în varianta creștină a termenului. Concepția unui miles spiritual, capabil să ducă lupta interioară pentru fortificarea spiritului, era prezentă chiar și în cultele misterelor și în filozofia stoică. În teologia creștină, conceptul de miles Dei sau miles Christi asuma o valoare complet nouă în fața culturii păgâne: caracteristica acestuia nu era doar lupta spirituală ori simpla obișnuință ascetică pentru atingerea unei glorificări escatologice. În acest concept, se regăsea voința de afirmare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]