11,202 matches
-
Nord, semnat la Paris la 28 august 1952; ... g) vehiculele deținute de instituții ale statului cu atribuții în securitatea și siguranța națională; ... h) vehiculele care efectuează transporturi funerare; ... i) vehiculele care efectuează transporturi de echipamente de prim ajutor și ajutoare umanitare în cazul unor calamități sau dezastre naturale; ... j) vehiculele escortate de poliție sau de jandarmerie, care nu se supun controlului în interes de stat sau securitate națională; ... k) vehiculele deținute de persoanele cu handicap locomotor și care sunt adaptate handicapului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195631_a_196960]
-
PENTRU INTEGRAREA 58 3897 0.05 EUROPEANĂ 59. ALIANȚĂ SOCIAL DEMOCRAT 59 3835 0.04 LIBERALĂ - COVASNA 60. UNIUNEA ELENĂ DIN ROMÂNIA 60 3737 0.04 61. CONVENȚIA CREȘTINĂ A ETNIEI 61 3734 0.04 ROMILOR DIN ROMÂNIA 62. PARTIDUL UMANITAR AL PĂCII 62 3725 0.04 63. UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA 63 3616 0.04 "DOM POLSKI" 64. MIȘCAREA PRODUCĂTORILOR 64 3430 0.04 AGRICOLI PENTRU DREPTURILE OMULUI 65. PARTIDUL POPULAR 65 2746 0.03 66. PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT 66
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199665_a_200994]
-
toate c? acestea nu erau �ntotdeauna cele mai bune. Acest �deceniu dec? zut� a ab? țuț o aspr? critic? asupra lumii lui Iorga. El a �nl? turat ultimele relicve ale secolului al XIX-lea, l? s�nd pu? în loc perspectivei umanitare �n mijlocul noilor �ideologii�2. Odat? cu ridicarea Germaniei naziste ? i a Uniunii Sovietice, lumea �Sistemului de la Versailles�, care s? a men? inut doar at�ț timp c�ț Germania ? i Rusia erau la p? m�nt, s? a pr? bu? it. Rom�nia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
țara noastră, cu dezvoltări inconstante și asimetrice, potrivite nevoilor educaționale cărora trebuie să le răspundă. Structura instituțională de educație a adulților în România cuprinde o diversitate de instituții, în perioada postdecembristă mărindu-se foarte mult numărul instituțiilor cu caracter vocațional, umanitar și social (organizații nonguvernamentale), datorită creșterii continue a nevoii de pregătire de-a lungul carierei profesionale și a diversificării solicitărilor și provocărilor pe care societatea democratică le-a pus în fața cetățenilor, unii dintre ei având nevoie de asistare. Dacă în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a unor structuri organizaționale largi (cum sunt, de exemplu, organizațiile patronale și sindicale, bisericile ș.a.) sau sunt organizații independente; - interesele lor: comerciale (cum sunt centrele de pregătire profesională, organizate ca societăți comerciale), sociale (de exemplu, serviciile bisericești, diferite ONG-uri umanitare), publice (din această categorie fac parte: casele de cultură, căminele culturale etc.) sau organizaționale (de exemplu, centrele înființate în interiorul marilor companii); - statutul lor juridic: public sau privat; - aria de cuprindere a ofertei: cuprinde întreaga arie de activități ale educațieipentruadulți (de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și parteneriatele internaționale, cum ar fi Leonardo da Vinci, Socrates (prin subcomponentele Minerva, Grundtvig), PHARE, iar, de curând, noile fonduri structurale sau programul integrat de lifelong learning. De asemenea, mai trebuie menționat faptul că numeroase ONG-uri, mai ales cele umanitare, beneficiază de finanțare internațională, multe fiind în calitatea de membre ale unororganizații internaționale; - economia privată, mai ales prin parteneriatele realizate între instituții educaționale și angajatorii preocupați de perfecționarea profesională a propriilor angajați; - organisme ce sponsorizează instituții de educație a adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
țara noastră, cu dezvoltări inconstante și asimetrice, potrivite nevoilor educaționale cărora trebuie să le răspundă. Structura instituțională de educație a adulților în România cuprinde o diversitate de instituții, în perioada postdecembristă mărindu-se foarte mult numărul instituțiilor cu caracter vocațional, umanitar și social (organizații nonguvernamentale), datorită creșterii continue a nevoii de pregătire de-a lungul carierei profesionale și a diversificării solicitărilor și provocărilor pe care societatea democratică le-a pus în fața cetățenilor, unii dintre ei având nevoie de asistare. Dacă în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a unor structuri organizaționale largi (cum sunt, de exemplu, organizațiile patronale și sindicale, bisericile ș.a.) sau sunt organizații independente; - interesele lor: comerciale (cum sunt centrele de pregătire profesională, organizate ca societăți comerciale), sociale (de exemplu, serviciile bisericești, diferite ONG-uri umanitare), publice (din această categorie fac parte: casele de cultură, căminele culturale etc.) sau organizaționale (de exemplu, centrele înființate în interiorul marilor companii); - statutul lor juridic: public sau privat; - aria de cuprindere a ofertei: cuprinde întreaga arie de activități ale educațieipentruadulți (de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și parteneriatele internaționale, cum ar fi Leonardo da Vinci, Socrates (prin subcomponentele Minerva, Grundtvig), PHARE, iar, de curând, noile fonduri structurale sau programul integrat de lifelong learning. De asemenea, mai trebuie menționat faptul că numeroase ONG-uri, mai ales cele umanitare, beneficiază de finanțare internațională, multe fiind în calitatea de membre ale unororganizații internaționale; - economia privată, mai ales prin parteneriatele realizate între instituții educaționale și angajatorii preocupați de perfecționarea profesională a propriilor angajați; - organisme ce sponsorizează instituții de educație a adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de felul de a crede în viață și în om al unor specialiști din alte domenii de activitate, dar dacă medicul taie pentru a vindeca, și artistul trebuie să taie pentru a vindeca. Această echivalență cu o știință atât de umanitară, cum e medicina, este foarte evidentă. Ceea ce vor acești artiști de vocație aparține spiritualității noastre și nu ne putem face cunoscuți în lume cu ce gândim, decât dacă gândim. Am fost, de curând la New York și am văzut ziarele din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
educatori sau chiar portari la instituții pentru copii sunt locuri de muncă râvnite de persoane cu astfel de tendințe. După 1990, organizația Salvați Copiii precum și televiziunile din România au sesizat în mod repetat situația unor „binefăcători” veniți dinafară cu misiuni umanitare și sfârșind prin a-și dezvălui intenții pedofile. Pe de altă parte, în 2004, BBC a realizat un reportaj despre copiii români care se prostituau în țări vestice. Reacția președintelui în funcție a României a fost revoltătoare pentru profesioniștii români
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
creată în timp și moștenită de la o generație la alta. Luată la un moment dat, comunitatea poate fi caracterizată prin geografia și istoria pe care le deține în acel moment, prin structurile economice (industrie, agricultură, păduri), prin organizații administrative sau umanitare, prin limbă, obiceiuri, clase sociale, etnii. 3. Procesele de comunicare 3.1. Claritate Mesaje clare, consistente, congruente (cuvânt și acțiune) Clarificarea informațiilor ambigue: caută adevărul, vorbește adevărul 3.2. împărtășirea emoțiilor împărtășirea unei varietăți a trăirilor (bucurie, durere, speranțe, teamă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
construite și În virtutea cărora vor funcționa și sub pavilion românesc sunt: misiuni de luptă antisubmarin, misiuni de apărare În războiul antiaerian, parteneriat În comunicarea internavală, misiuni de supraveghere electronică, asigurare artileristică de pe mare pe uscat, precum și operațiuni de căutare/salvare umanitare 1. Referitor la istoricul celor două fregate, trebuie spus că „HMS Coventry” a fost lansată la apă În 1986 și retrasă din serviciul Royal Navy În 2002, În tot acest răstimp parcurgând 348372 de mile marine În 30 000 de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
1947); Facultatea de Drept București (1948 1952), ca șef de promoție; Doctoratul în Dreptul internațional și în Dreptul civil, la Universitatea București (1968); Academia de Drept Internațional Haga (cursurile de vară din iunie-august 1966); cursul Dreptul refugiaților la Institutul Internațional de Drept Umanitar San Remo (1989); stagii la UE Bruxelles. II. Activitatea 1. În domeniul diplomației: în Ministerul Afacerilor Externe, prin transfer, de la 1 octombrie 1959, până la 1 iulie 1996 (transferat apoi la Consiliul Legislativ Parlamentul României). Grade și funcții deținute: încadrat în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în cunoașterea din vreme a unor evenimente care s-au produs (lovitura de stat și invazia turcă); legătura cu autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale din Olanda a fost determinantă în desfășurarea acțiunilor de colectare și transmitere în țară de ajutoare umanitare în anii 1990-1992. 3. Activitatea s-a desfășurat în condiții, adeseori tensionate (din cauza relațiilor existente, a contestărilor sau a unor demonstrații împotriva misiunii); în special, în Cipru, au fost perioade foarte critice, de instabilitate și pe fundalul extrem de complex-contradictoriu al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
revăzută și adăugită, Lumina Lex, București, 2000 și 2005 * Tratatul internațional și Dreptul intern, Lumina Lex, 1999 * Subiectele de drept internațional, Lumina Lex, 1998 * Subiectele de drept internațional, ed.II revăzută și adăugită, Lumina Lex, 2002 * Regulile Războiului și Dreptul Umanitar (în colaborare), Lumina Lex, 2003 * Personalitatea juridică și competențele Comunităților Europene/ Uniunii Europene, Lumina Lex, 2006 * Personalitatea juridică și competențele Comunităților Europene/ Uniunii Europene, ed. revăzută și adăugită, Lumina Lex, 2007 * Răspunderea civilă (în colaborare), Editura Științifică, 1970 * Răspunderea în dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
consular, în Justiția Nouă, nr.5/1964, p.49 și urm. * Considerațiuni cu privire la jurisdicția Curții Penale Internaționale (Haga), în Revista de drept public, nr.4/2005, p.60 și urm. * Statutul Tribunalului Internațional de la Haga, în Revista Română de Drept Umanitar, nr.2/1994, p.26-28 * Aspecte actuale ale problemei imunității internaționale a statelor, în Revista română de drept, nr.4/1969, p.65 și urm. * The immunity of jurisdiction of the States in the phase of codification, în the Legal
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și formularea normelor dreptului internațional, în relațiile bilaterale sau locale"6. În al doilea rând, este vorba de norme care vizează drepturi ale tuturor statelor în domenii ce nu fac obiectul suveranității (libertatea mărilor, interzicerea pirateriei) și norme cu caracter umanitar, pe care ansamblul statelor le consideră indispensabile pentru a garanta respectarea drepturilor elementare la viață și demnitate umană (interzicerea genocidului și a sclavajului și, cu un conținut mai larg, legile și obiceiurile războiului)7. Fenomen cu multiple implicații pozitive, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vigoare (resursele proprii ale Uniunii, politica spațială, energie, sport, turism, protecție civilă, cooperarea structurată permanentă în domeniul apărării, protecția diplomatică și consulară, retragerea voluntară a unui stat membru din Uniune, dreptul de inițiativă populară, serviciile de interes economic general, ajutorul umanitar etc.). În ceea ce privește Comisia, începând cu data de 1 noiembrie 2014 aceasta va fi formată dintr-un număr de membri care corespunde cu două treimi din numărul statelor membre, incluzând președintele și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
manualele de drept internațional public, aspectele legate de drepturile omului erau examinate în capitolul referitor la populație. Acoperă în întregime dreptul internațional al drepturilor omului problematica populației în dreptul internațional public? Care este, pe de altă parte, relația cu dreptul internațional umanitar? Adepții tezei "integrationiste" consideră că există un singur drept internațional al drepturilor omului, în cadrul căruia dreptul umanitar ar reprezenta un subsistem, adică ansamblul de norme ce reglementează situația drepturilor omului în perioada de conflict armat. Alți autori sunt de părere
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Acoperă în întregime dreptul internațional al drepturilor omului problematica populației în dreptul internațional public? Care este, pe de altă parte, relația cu dreptul internațional umanitar? Adepții tezei "integrationiste" consideră că există un singur drept internațional al drepturilor omului, în cadrul căruia dreptul umanitar ar reprezenta un subsistem, adică ansamblul de norme ce reglementează situația drepturilor omului în perioada de conflict armat. Alți autori sunt de părere că drepturile omului sunt la baza dreptului umanitar, chiar dacă îi recunosc acestuia din urma primatul istoric. Adepții
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
singur drept internațional al drepturilor omului, în cadrul căruia dreptul umanitar ar reprezenta un subsistem, adică ansamblul de norme ce reglementează situația drepturilor omului în perioada de conflict armat. Alți autori sunt de părere că drepturile omului sunt la baza dreptului umanitar, chiar dacă îi recunosc acestuia din urma primatul istoric. Adepții tezei "autonomiste" consideră că drepturile omului și dreptul umanitar sunt domenii distincte și că integrarea lor ar fi inutilă 20. Un alt aspect controversat este legat de raportul dintre dreptul internațional
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ce reglementează situația drepturilor omului în perioada de conflict armat. Alți autori sunt de părere că drepturile omului sunt la baza dreptului umanitar, chiar dacă îi recunosc acestuia din urma primatul istoric. Adepții tezei "autonomiste" consideră că drepturile omului și dreptul umanitar sunt domenii distincte și că integrarea lor ar fi inutilă 20. Un alt aspect controversat este legat de raportul dintre dreptul internațional al drepturilor omului și dreptul internațional general. Se încearcă să se acrediteze ideea că dreptul internațional al drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care se înregistrează în diverse zone ale lumii, generatoare de teamă, privațiuni și suferintă, de pierderi imense, a îmbrăcat haina terorismului internațional. Acesta ar putea fi definit drept un război clandestin, nedeclarat și neconvențional, care se desfășoară fără nici o reținere umanitară și fără nici o regulă. El are o serie de trăsături proprii care îl diferențiază de alte forme de violență. Pentru terorism, nimeni nu este inocent, toată lumea este potențial vinovată. În 1933, "Enciclopedia stiințelor sociale" din SUA definea noțiunea de terorism
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ar trebui, după concluziile Comisiei, abrogat. Obiecțiile Comisiei de experți independenți pe care Comisia de norme a Conferinței OIM le-a omologat țin, în principal, de faptul că sintagma "continuarea grevei ar fi de natură să afecteze interese de ordin umanitar" este mult prea vagă, invocarea ei putând, practic, declanșa oricând arbitrajul obligatoriu (ceea ce, evident, este o interpretare greșită din punctul nostru de vedere) după 20 de zile de grevă, dacă părțile implicate nu ajung la o înțelegere. Nici acest element
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]