11,058 matches
-
ca prin dizolvare și eroziune fisurile și golurile dintre stratele de conglomerate să fie treptat lărgite, asfel formându-se sălile. Formațiunile concreționare au luat naștere prin precipitare chimică, rezultat al infiltrării apei de la suprafață într-o perioadă climatică mult mai umedă decât cea actuală (din acest motiv, sub raport hidrologic peștera este de tip fosil, actual inactivă). În dinamică s-au asociat și procese de prăbușire a structurilor de conglomerate din plafon sau pereții laterali. În partea sudică, versantul în care
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
că Lev 15:16 „se referă la emisie mai degrabă decât la circumstanțele în care se întâmplă ea.” Jones și Jones redau viziunea biblică a lui Johnson asupra masturbării: „a considera experiențele sexuale solitare, fie că e vorba de vise umede fie că e vorba de masturbare, drept subiecte care țin pur și simplu de puritatea rituală mai degrabă decât de a fi o problemă de moralitate.” Ei afirmă: „Johnson sugerează că Leviticul 15:16-18 trebuie să dea tonul pentru cum
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
de curăție. Prin a aborda separat contactul sexual, pasajul în mod sigur implică faptul că emisia de spermă din versetele 16 și 17 a avut loc la un bărbat singur. Pasajul se poate referi la o poluție nocturnă sau vis umed, mai degrabă decât la masturbare, dar fragmentul nu este explicit cu privire la asta. Johnson sugerează că acest fragment din Levitic este semnificativ pentru cum trebuie să ne raportăm la experiențele sexuale solitare, fie vis umed, fie masturbare, drept pură problemă de
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
la o poluție nocturnă sau vis umed, mai degrabă decât la masturbare, dar fragmentul nu este explicit cu privire la asta. Johnson sugerează că acest fragment din Levitic este semnificativ pentru cum trebuie să ne raportăm la experiențele sexuale solitare, fie vis umed, fie masturbare, drept pură problemă de curăție ceremonială și nu drept problemă etică. Fragmentul nu dezaprobă experiența solitară mai mult decât dezaprobă contactul sexual. Deoarece azi creștinii consideră în mod obișnuit că legea ceremonială din Vechiul Testament nu mai este valabilă
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
caracteristică cea mai relevantă, atunci când se ia în discuție carnea de vită, indiferent de specia să. Acest atribut face referire la cantitatea de grăsime din țesutul muscular. Majoritatea cunosctorilor sunt de acord că marmorarea îmbunătățește aroma, textura și menține carnea umedă, în timpul gătirii (în special la temperaturi înalte). Calitatea cărnii depinde de foarte multe aspecte: zona climatică în care a fost crescut animalul, cu ce a fost hrănit, îngrijirea acordată, vârsta. În SUA, unde speciile angus sunt foarte populare, simpla apartenență
Red Angus () [Corola-website/Science/327975_a_329304]
-
este un produs lactat de tip brânză maturată în saramură, preparat în teritoriile limitrofe comunei Suhaia și, preponderent, în comuna Suhaia, Teleorman. Particularitatea distinctivă a acestui tip de brânză o reprezintă faptul că produsul este supus operațiilor tehnologice de sărare umedă, respectiv uscată, ceea ce conferă nu numai un gust aparte, ci și o durată de păstrare mai îndelungată. Brânza de Suhaia se prezintă fie sub formă de bucăți paralelipipedice, având masa de cca. 1 kg, fie sub formă de bucăți triunghiulare
Brânză de Suhaia () [Corola-website/Science/327988_a_329317]
-
lasă în repaus pentru coagulare. După formarea coagulului, acesta se sparge și se elimină apa. Coagulul este plasat pe un suport numit crintă, căptușit cu sedilă și prevăzut cu un orificiu pentru scurgerea zerului. Apoi, se realizează sărarea uscată și umedă a brânzei, sărarea fiind practic cea care conferă brânzei de Suhaia proprietățile gustative caracteristice. Caracterul tradițional al produsului este dat de prelucrarea laptelui crud integral, fără smântânire sau normalizare, cu respectarea tehnologiei și a normelor de fabricație,zvântare, maturare și
Brânză de Suhaia () [Corola-website/Science/327988_a_329317]
-
privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în situl de importanță comunitară "Tinovul Mare Poiana Stampei", sit care începând cu data de 25 octombrie 2011 a fost desemnat ca zonă umedă de importanță internațională. Aceasta reprezintă o zonă naturală (mlaștini oligotrofe împădurite) ce adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă (specifică tinoavelor) protejată la nivel european și conservă câteva specii faunistice aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată dispune de
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
pârâu, acum căderea unei cascade, acum vântul deasupra unui lan de grâu sau, vijelios, încovoind ramurile într-o altă pădure. Dacă era agitat, Cucoaneș vorbea aproape incomprehensibil. Teribile siflante, neverosimile palatale, asemenea unor pocnituri de monstruoase dopuri în pântecul unei umede, stâlcite viori, șuierături și triluri guturale, uneori atât de joase încât le credeai smulse cine știe cărui obiect din lumea lucrurilor moarte - un birou mișcat din loc, o ladă uriașă trasă pe pământ, căzătura unui sac cu nisip - nazale atrofiate, ștrangulate brusc
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
în zone cu risc crescut, copiilor care frecventează grădinița, bărbaților care întrețin relații homosexuale și în urma dezastrelor. Transmiterea bolii poate avea loc prin apă infectată sau când oamenii folosesc împreună anumite obiecte de uz personal. În zonele cu anotimpuri alternativ umede și secetoase, calitatea apei scade în general în cursul sezonului ploios, iar acest lucru este corelat cu creșterea cazurilor de boală. În zonele cu climat temperat, infecțiile sunt mai dese iarna. Hrănirea bebelușilor cu biberonul având sticla nedezinfectată este o
Gastroenterită () [Corola-website/Science/327313_a_328642]
-
dispar"). Verdele de Paris a fost de asemenea utilizat pe plan internațional pentru reducerea numărului de țânțari, gazde a "Plasmodium", agent patogen al malariei; el era aplicat direct pe suprafața apei sub formă de pulbere sau în amestec cu nisip umed. În 1944-1945 verdele de Paris a fost folosit intens în Italia, Sardinia și Corsica pentru controlul malariei. Verdele de Paris a fost utilizat și că pigment în pictură datorită culorii intense de verde smarald de pictorii W. Turner, impresioniștii Monet
Verde de Paris () [Corola-website/Science/330587_a_331916]
-
Tisa (până la Satu-Mare), Criș (până în Bihor), Argeș, Neajlov, Dâmbovița (până la București), Prut (până la Iași), bălțile Dunării, până la gurile Deltei. Aria de distribuție este în prezent foarte fragmentată, țigănușul întâlnindu-se mult mai rar în Delta Dunării și în unele zone umede din județele Satu Mare, Giurgiu, Ilfov, Călărași și Iași. Țigănușul este un pește dulcicol, bentopelagic, nemigrator din apele stătătoare mici, cu multă vegetație și mâlite. Țigănușul trăiește în bălțile, mocirlele și apele de scurgere (șanțuri, canale mici) ale Dunării. Caracteristica acestor
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
dispariție din cauza distrugerii habitatului, lucrărilor de irigație și dispariția canalelor puțin adânci, ca habitate adecvate, limitarea zonelor de inundație a râurilor, concurența cu alte specii introduse de pești și poluarea chimică Regularizarea râurilor pentru transportul pe apă și drenarea zonelor umede pentru recuperarea terenurilor arabile au redus numărul apelor stătătoare (brațuri moarte etc.) unde specia era găsită în ultimul timp. Țigănușul se mișcă între apele stătătoare în perioadele de inundații, care au fost, de asemenea, regularizate prin canalizării și îndiguirea râurilor
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică) ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Aria naturală Lacul Techirghiol (începând din martie 2006) este protejată prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță internațională. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), fluierar
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
octombrie, iar ultimele zile de ger apar între 24 - 30 aprilie. Sezonul de vegetație este de aproximativ 5,5 luni. În bazinul Turiei, temperatura medie anuală este de 5,8 - 7,6 °C, depinzând de altitudine. Aerul este în general umed, formându-se foarte des ceață care se ridică o dată cu încălzirea vremii. Iarna ceața devine persistentă însă, chiar și în zile însorite. Media de precipitații este între 750 - 870 mm. Cele mai multe precipitații se întâlnesc în iunie și mai, iar cele mai
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție avifaunistică specială, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene: Natura 2000 în România) iar începând din februarie 2013 situl este protejat ca zonă umedă de importanță internațională prin "Convenția Ramsar". Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Găvanu-Burdea, subunitate geomorfologică ce aparține zonei de silvostepă a Câmpiei Române. Acest areal natural (râuri, mlaștini, bălți, canale, turbării, pajiști, păduri de luncă, zăvoaie
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
arsuri superficiale. Cât de ușor se ard oamenii din cauza Soarelui variază considerabil în funcție de tipul pielii. Efectele radiației ionizante asupra pielii depind de aria expusă, pierderea părului apărând la peste 3 Gy, roșeața devenind vizibilă la peste 10 Gy, descuamarea pielii umede la peste 20 Gy și necroza la peste 30 Gy. Înroșirea, dacă are loc, poate apărea la un anumit timp de la expunere. Arsurile cu radiații se tratează la fel ca celelalte arsuri. Arsurile cu microunde pot apărea din cauza încălzirii produse
Arsură () [Corola-website/Science/330110_a_331439]
-
ajunge să măsoare 20 de centimetri lungime și să atingă o greutate de 32 de grame. Spre deosebire de speciile din celelalte familii de scorpioni,care trăiesc în zonele uscate și stâncoase,scorpionii negri pot fi întâlniți,de obicei,în zonele relativ umede,mai precis în pădurile din regiunile tropicale. Deși majoritatea scorpionilor din familia scorpionidelor sunt puțin periculoși pentru om,veninul lor având un grad de toxicitate redus,au fost semnalate cazuri de otrăvire cauzate de înțepătura unei specii din genul Heterometrus
Scorpion gigant () [Corola-website/Science/330233_a_331562]
-
din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 656 hectare. Situl reprezintă o zonă umedă (încadrată în bioregiune panonică a câmpiilor Banatului și Crișurilor; subdiviziuni geomorfologice ale Câmpiei de Vest) ce adăpostește vegetație arboricolă, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pajiști și pășuni și protejează habitate de tip: "Zăvoaie de Populus alba și Salix alba" și "Râuri
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
alba") și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică. Flora acestuia este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de: săgeata apei ("Sagittaria safittifolia"), piperul bălților ("Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), ruginare ("Andromeda polifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), mană de apă ("Glyceria maxima"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), plutică ("Nymphoides peltata"), piciorul cocoșului
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 384 hectare. Situl Diosig reprezintă o zonă (umedă) împădurită (încadrată în bioregiune panonică) ce adăpostește vegetație arboricolă, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pajiști și pășuni și protejează habitate de tip: "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9.919 hectare. Situl reprezintă o zonă umedă (încadrată în două bioregiuni, continentală și panonică) de luncă (mlaștini, turbării, pajiști, fânețe, terenuri arabile, păduri de foioase) ce adăpostește floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
sălbatică din Câmpia Banatului (subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"). Fauna este una diversă și alcătuită din mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 4.473 hectare, pe suprafața teritorială a sitului aflându-se și rezervația naturală Balta Suhaia. Situl Suhaia (începând din iunie 2012) este protejat prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță internațională, important pentru ocrotirea a două specii faunistice: pelicanului creț ("Pelecanus crispus") și a unui pește cunoscut sub denumirea populară de țigănuș ("Umbra krameri"), specii considerate ca vulnerabile și aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată (încadrată
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
de apă, păduri de foioase și păduri în tranziție), aflată în Subcarpații de Curbură (o subdiviziune a Carpaților Orientali); ce adăpostește o gamă floristică diversă și asigură condiții de hrană și viețuire pentru o mare varietate de faună caracteristică zonelor umede. Situl a fost desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar de tip "Turbării active" și "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]