11,047 matches
-
invazia asiriană și moartea violentă a regelui Senaherib, Biblia „sare” cei 20 de ani care separă cele două evenimente. Putem nota, în fine, că soarta lui Senaherib este asemănătoare cu cea a unui alt rege nelegiuit, Ahab, a cărui moarte violentă fusese prezisă de profetul Ilie (1Rg 22,38; cf. 21,21). Și de această dată, voința explicită a povestirii este să laude figura profetului. Povestirea este, prin urmare, organizată în funcție de acest scop. (4) Ca să ne întoarcem la lucruri mai puțin
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
îmi provoacă frica, ci și acela care îmi prilejuiește înfrângerea ei, el ajunge, la rândul lui, să cunoască frica. Frica pe care eu am învins-o devine acum frica lui. „Celălalt“, cel care a provocat frica, este acum, prin replica violentă a celui care a învins-o, înfricoșat. Libertatea care se afirmă prin frică generează astfel scenariul întâlnirii dintre două frici: frica învinsă și frica celuilalt. „Frica celuilalt“ este cu atât mai mare cu cât cel care a învins frica vine
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
moartea lui, pe când celălalt este slab chiar dacă trăiește și este slab chiar prin teroare ca preț al vieții lui. Nehotărârea și absența de destin Pentru că mă smulge din categoriile impersonale ale speciei, orice hotărâre pe care o iau reprezintă nașterea violentă a eului: de îndată ce alții au încetat să hotărască pentru mine, mă descopăr pe mine ca instanță supremă a deciziei. Hotărându-mă, îmi apar ca punct ferm prin care mă definesc și prin care îmi definesc relația mea cu lumea. Hotărârea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sich hoch gerichtete Da-stehen), de a ajunge la o situare-fermă (Stand) și de a rămâne în situare-fermă, grecii îl înțeleg drept ființă. Ceea ce ajunge în felul acesta la situare-fermă și devine ferm-și-constant (ständig) în sine însuși se eliberează în chip violent, pornind de la sine, pentru a ajunge în necesitatea propriei sale limite, peras. Aceasta nu e defel ceva care vine să se adauge ființării din exterior. Încă în și mai mică măsură ea reprezintă o lipsă, în sensul unei mărginiri dăunătoare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
date la tipar pentru fiecare număr. Mai colaborau Eugeniu Carada, greu de distins, ca stil, de mentorul său politic, și Radu Ionescu. Un foileton după gustul epocii, Amăgirile inimii, tradus din limba franceză, însenina oarecum atmosfera înnegurată de ieșirile polemice violente și pătimașe ale celor trei tribuni. C. n. este suspendat, iar C. A. Rosetti nu va mai scoate o altă gazetă până după evenimentele de la 11 februarie 1866. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286385_a_287714]
-
are la voi cea față de rasa voastră. Și vă îmbogățiți cu toții. Românii cred că jefuiți bogăția țării lor și nu dați nimic în schimb". Harriet adusese acest aspect în discuție doar ca un subiect de conversație. Așa că o ului reacția violentă a celorlalți. Într-o adevărată cacofonie de voci, toți îi acuzau pe români de rasism, lăcomie, puturoșenie etc. Drucker (atunci cînd reuși să se facă auzit) spuse: Există loc pentru toți aici, există mîncare și de lucru pentru toți. Românii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în Rusia țaristă, purtînd în piept amintirea unui glonte siberian (care fusese tras în el), dar (în sinea lui) de o bunătate fără margini. (Era) gata să-și dedice sufletul doctrinei (marxiste), interpretînd lucrurile fără ura prezentă în manifestările marxiste violente și lipsite de perspectivă ale altora. Naționalismului meu nu i-au repugnat niciodat originea sa evreiască". Cîștigîndu-și existența ca patron al restaurantului din gara Ploiești, Iorga îl vizita adesea acolo pe Gherea. Gherea și-a exprimat dorința de a edita
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
admirator al lui Eminescu și a tot ce era românesc, și Iorga au devenit foarte apropiați. Iorga l-a invitat să conferențieze la cursurile de vară de la Vălenii de Munte, iar în 1939, la moartea doctorului Gaster, Iorga a înfruntat violenta atmosferă antisemită din România scriind un necrolog plin de simțire. În 1907 însă, erau adversari. În anul acela, vorbind în fața Asociației Ebraico-Române din Anglia referitor la excesele antievreiești, profesorului Gaster a prezentat problema evreilor din România, scoțînd în evidență faptul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
română. Unitate culturală care trebuie să însemne solidaritate națională. Unificarea României se va realiza dacă și atunci cînd românii vor deveni conștienți de moștenirea lor națională și de naționalismul lor cultural. Atunci se vor uni, și nu printr-o revoluție violentă 26. Cultura era atît de importantă pentru Iorga încît era convins că pînă și dezbinarea națională, negarea autodeterminării naționale și nedreptatea socială pot fi remediate prin intermediul ei. El credea într-o schimbare fundamentală prin naționalismul cultural, acesta reprezentînd varianta sa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
zi-de-zi", prin care Iorga înțelegea nevoile zilnice ale României. Jurnalistica sa nu consideră deci că adevărul sau faptele constituie ceva absolut și se dezice adesea de pozițiile pe care se situase anterior. Opiniile lui Iorga erau exprimate într-o manieră violentă și emoțională, fără să reflecteze prea mult înainte de a le așterne pe hîrtie. Există însă o fidelitate constantă și inflexibilă față de interesele României (așa cum le vedea el) în cadrul naționalismului său cultural. Există mari diferențe între opiniile exprimate de Iorga ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a trăi?"82 Studierea literaturii și a curentelor artistice nu reprezenta pentru Iorga nimic altceva decît stabilirea unor relații dialectice în cadrul unui sistem organic. El era convins că promovarea evoluției organice necesita înfăptuirea unei revoluții culturale, nu de genul celei violente pe care el și Taine o deplîngeau, ci una care să înfăptuiască unitatea națională și reforma internă, ba chiar și modificarea eticii politice prin cultură și nu invers 83. Întrucît arta și literatura constituie manifestările cu adevărat importante ale culturii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cade pe zăpadă"84. După perioada sămănătoristă, Iorga va deveni inflexibil și total dogmatic în privința "realismului naționalist"85. E greu de înțeles cum cineva familiarizat cu literatura universală ca Iorga putea adopta asemenea doctrine estetice! Naționalismul lui cultural explică respingerea violentă a curentelor moderne și criticile aspre la adresa simbolismului etc.86 Ura sa față de futurism l-a făcut să împiedice primirea lui Marinetti (cu toate că Iorga încerca să întrețină relații bune cu Mussolini)87. Iorga considera că piesele lui Shaw sînt "hidoase
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-și justifice labilitatea: "Nu-mi pot permite să insist prea mult asupra personalităților; succesiunea evenimentelor mă interesează mult mai mult, ceea ce e firesc pentru un istoric"118. Temperamentul său violent era un izvor în plus de necazuri. În politică, reacțiile violente duc la ispășiri la fel de mari ca și inconsecvențele. Inamicii politici ai lui Iorga l-au criticat pentru temperamentul său romantic și violent. Liderul populist G. Ibrăileanu afirma că Iorga are "sensibilitatea unei femei"119, iar criticul literar Sanielevici îl numea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
firesc pentru un istoric"118. Temperamentul său violent era un izvor în plus de necazuri. În politică, reacțiile violente duc la ispășiri la fel de mari ca și inconsecvențele. Inamicii politici ai lui Iorga l-au criticat pentru temperamentul său romantic și violent. Liderul populist G. Ibrăileanu afirma că Iorga are "sensibilitatea unei femei"119, iar criticul literar Sanielevici îl numea "o femeie cultă înzestrată cu sensibilitate." Dezbaterile publicate ale Parlamentului român conțin cîteva epitete vulgare memorabile. Iorga era numit "femeia cu barbă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
demonstrației. Pe măsură ce lucrurile se înrăutățeau, prințul Ferdinand și prințesa Maria au venit să-i vadă jucînd pe cîțiva din prietenii din cercul lor de la Palatul Cotroceni. Au chemat armata (Regele Carol nu era în țară). S-a încins o încăierare violentă și mulți au fost răniți. Situația din timpul serii aducea a înflăcărare revoluționară; dacă Iorga și-ar fi făcut apariția, ar fi putut fi conducătorul unei lovituri; mulțimea îl aștepta. Dar l-au așteptat în zadar; departe de a nutri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Scriindu-și editorialele, Iorga avertiza mereu împotriva demonstrațiilor, a violenței și nerăbdării. Jurnalistica sa avea un ton surprinzător de moderat, dar lipsită de echivoc. Iorga era un fervent susținător al Franței și (cum spunea el) al "superbei" Serbii. A condamnat violentul bombardament al artileriei împotriva Belgradului, făcîndu-l răspunzător pe Tisza pentru aceasta. În iarna lui 1914, atunci cînd armata sîrbă și-a eliberat țara de ocupanți, Iorga remarca: "și Dumnezeu a coborît de pe tronul Lui și l-a înălțat pe cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
forța lor modernă, mecanizată, disciplinată și încercată în lupte era cea care conta. Feldmareșalii von Falkenhayn și von Mackensen au forțat Dunărea, îndreptîndu-se direct spre București. Avioanele germane au început să bombardeze orașul. Iorga a protestat împotriva acestor bombardamente crude, violente și fără discriminare care făceau multe victime civile, printre care femei și copii 47. Considera totuși rușinos să se refugieze într-un adăpost antiaerian 48, preferînd să lucreze în Biblioteca Academiei Române de științe în timpul raidurilor; în timpul acestor raiduri și bombardamente
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
i se opune se pune în calea realizării reformelor foarte democratice pe care intenționează El să le înfăptuiască, pe care le dorește mai mult decît orice". Și, cu majuscule: "Nici un Democrat veritabil, nici un Revoluționar adevărat nu va face nici o încercare violentă ca să împiedice acest proces împotriva voinței țării și poporului nostru. Libertatea fiecărui popor, fie el mic sau mare, trebuie să fie respectată de către orice alt popor, dacă acel alt popor este cu adevărat liber. Trăiască unitatea ruso-română!" Apelul era semnat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nevoie de permisiunea nimănui. Dar Iorga era furios. Credeți că dacă nu merit să fac parte din delegația română la Conferința de Pace, este normal să-mi cereți să scriu un memorandum?" A continuat în stilul lui obișnuit, alternînd frazele violente cu cele șfichiuitoare și ironice și, în ciuda insistențelor, a refuzat să coopereze 19. Astfel (după cum spune Șeicaru) meschinăria lui Brătianu a avut cîștig de cauză. Autorul cărții de față nu este de acord cu aceasta. Meschinărie nu este un termen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
liberale. La 13 martie 1920, sîntem deci martorii dizolvării Adunării prin decret regal, sub pretextul că Averescu și partidul său nu participaseră la alegeri. Atunci cînd edictul regal a fost citit în Cameră, aproape toți deputații au avut o reacție violentă; mulți dintre ei s-au ridicat în picioare cîntînd: Deșteaptă-te Române! Cu cîteva zile înainte de dizolvare, Iorga, acționînd cu o nesăbuită dexteritate politică, a introdus proiectul de lege al Reformei Agrare. Mihalache, ministrul agriculturii, a ezitat, dar Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cuza fusese ales la Teaca în urma alegerilor aranjate de Averescu pe baza sterilei lui platforme antisemite. Brătianu își pregătea în secret revenirea la putere. Toată această ignorare a procesului democratic părea să fie justificată de tulburările de stînga tot mai violente din 1920; la 9 octombrie 1920 a fost declarată greva generală (eșuată, în cele din urmă), iar la 9 decembrie, un evreu dement a plasat o bombă în Adunarea Națională, ucigînd și mutilînd mai mulți deputați. Era ceva simptomatic pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îi erau adresate purtau trista menționare Fostul Apostol ("celui care era cîndva un Apostol")123. La începutul anului 1923, Iorga a ținut o conferință la Ateneu. La ieșire, fiind însoțit de ministrul învățămîntului, dr. Angelescu, s-a pomenit în fața unei violente demonstrații studențești. (Iorga fusese avertizat că Șumuleanu și Cuza erau autorii acestei manifestări ofensatoare anti-Iorga). Iorga i-a înfruntat pe studenți. Așa cum comenta el ulterior, dacă ar fi dat vreun semn de ezitare, n-ar fi făcut decît "să încurajeze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca "Națiunea română", ci doar sub numele de "Neamul". În privința editorialelor lui Iorga, el era același "luptător" politic de zi cu zi, manifestînd mai curînd o reacție decît o reflecție spontană. Una dintre trăsăturile permanente ale "Neamului românesc" fuseseră atacurile violente ale lui Iorga la adresa corupției dominante, într-un amestec ciudat cu mîna nonviolentă a unui tată care vede că odraslele lui nu trăiesc conform normelor sămănătorismului și ale revoluției culturale care se presupunea că va decurge din acesta. Din păcate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în umbră. Întorși de la New York, soții Iorga au participat la parada de ziua Sfîntului Patrick. Într-un moment cînd Iorga încerca să susțină imaginea României peste hotare, "Noul naționalism" al studenților români îl punea într-o postură delicată: știrile despre violentele mișcări antisemite din universitățile din România i-au întunecat restul vizitei. Iorga a ținut o conferință la Universitatea Columbia și a vizitat Harvard-ul (și Noua Anglie) înainte de a-și încheia vizita în America 216. Iorga a făcut remarca stranie că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu nesăbuință forme străine"26. Indiferent dacă se referă la economie sau la societate, Iorga rămîne în primul rînd istoric. Dar, pe măsură ce efectele Depresiunii se făceau tot mai mult simțite, s-au organizat demonstrații pe tot cuprinsul țării. Cele mai violente tulburări au avut loc în regiunea minieră a Petroșanilor, unde soldații au tras în plin în minerii greviști, ucigînd o parte din ei. Iorga se apropia de a șaizecea aniversare a sa. Dușmanii lui nu voiau să lase ca această
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]