110,766 matches
-
chiar mai mult (s-au citat și moruni de 9 m lungime) și o greutate de 1500-2000 kg. Morunii din Marea Neagră au o lungimea obișnuită de 1-3 m și o greutate obișnuită de 100-150 kg, dar au fost pescuite și exemplare mult mai mari de 500-900 kg. Cel mai mare exemplar raportat din Dunăre, pescuit în 1890 la Sfântul Gheorghe, cântărea 888 kg, dintre care 600 kg carne, 127 kg icre, 143 kg cântărea capul, iar 18 kg intestinele și vezica
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
m lungime) și o greutate de 1500-2000 kg. Morunii din Marea Neagră au o lungimea obișnuită de 1-3 m și o greutate obișnuită de 100-150 kg, dar au fost pescuite și exemplare mult mai mari de 500-900 kg. Cel mai mare exemplar raportat din Dunăre, pescuit în 1890 la Sfântul Gheorghe, cântărea 888 kg, dintre care 600 kg carne, 127 kg icre, 143 kg cântărea capul, iar 18 kg intestinele și vezica înotătoare. La 75 de ani, morunul măsoară 4,200 m
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
ani, morunul măsoară 4,200 m și cântărește peste 1.000 kg. Un morun, pescuit în Marea de Azov și cântărind 640 kg, avea 58 de ani. Are corpul alungit fusiform, masiv și gros. Capul relativ mic. Botul (rostrul) la exemplarele tinere este triunghiular, ascuțit la vârf. La exemplarele bătrâne, botul este moale, scurt, turtit de sus în jos, curbat ușor în sus, cu vârful ascuțit, aproximativ conic. Gura mare și foarte largă, în formă de semilună transversală, ocupă aproape întreaga
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
peste 1.000 kg. Un morun, pescuit în Marea de Azov și cântărind 640 kg, avea 58 de ani. Are corpul alungit fusiform, masiv și gros. Capul relativ mic. Botul (rostrul) la exemplarele tinere este triunghiular, ascuțit la vârf. La exemplarele bătrâne, botul este moale, scurt, turtit de sus în jos, curbat ușor în sus, cu vârful ascuțit, aproximativ conic. Gura mare și foarte largă, în formă de semilună transversală, ocupă aproape întreaga suprafață inferioară a capului, deschiderea ei ajunge până la
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
laterale, două ventrale. Numărul lor este următor: 11-14 scuturi dorsale, 41-52 scuturi laterale, 9-12 scuturi ventrale. Înotătoarea dorsală lipsită de spini are 62-73 raze moi. Înotătoarea anală are 28-41 raze moi și este lipsită de spini. Spini branhiali 24. La exemplarele tinere pielea corpului este acoperită cu scuturi osoase, proeminente. La exemplarele bătrâne scuturile sunt îngropate în piele și devin din ce în ce mai șterse, astfel că suprafața corpului apare aproape goală. Spatele este cenușiu, abdomenul alb. Exemplarele prinse în mare au o culoare
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
de spini. Spini branhiali 24. La exemplarele tinere pielea corpului este acoperită cu scuturi osoase, proeminente. La exemplarele bătrâne scuturile sunt îngropate în piele și devin din ce în ce mai șterse, astfel că suprafața corpului apare aproape goală. Spatele este cenușiu, abdomenul alb. Exemplarele prinse în mare au o culoare mult mai închise, uneori chiar negre; iar cele din Dunăre, dimpotrivă, sunt cenușii deschis. Se întâlnește și o varietate complet albă (albinos). Morunul trăiește în apele bazinului aralo-ponto-caspic, de unde intră în fluviile tributare ale
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
adânci până la o profunzime de 180 m. În această zonă, apa are o salinitate pronunțată (18—24‰). Ca dovadă că morunul trăiește pe aceste funduri din Marea Neagră, este faptul că în stomacul morunilor pescuiți în mare s-au găsit numeroase exemplare de "Modiolula phaseolina", o moluscă ce populează aceste adâncimi. În talianele de la Caliacra se pescuiau mai mulți moruni ca la cele de la Agigea sau Constanța, deoarece adâncimile mari sunt mai aproape de țărm la Caliacra decât la Constanța. Distribuția pe verticală
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
Dunăre. În Marea Neagra, între mai și septembrie morunul se adună în apropierea coastei înainte de a intra râuri se hrănește cu pești marini, în principal cu scrumbie albastră ("Scomber scombrus"), stavrid ("Trachurus mediterraneus ponticus"), hamsie ("Engraulis encrasicolus") și șprot ("Sprattus sprattus"). Exemplarele pescuite în mare, la talian lângă țărm, aveau în stomac guvizi ("Gobiidae"), hamsii, crevete, crabi; la cei prinși în larg, conținutul stomacal era reprezentat prin barbun ("Mullus barbatus ponticus"). Toamna și iarna morunii coboară în zone adânci ale mării Negre
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
zone adânci ale mării Negre și se hrănesc în principal cu barbun ("Mullus barbatus ponticus"), bacaliar ("Merlangius merlangus euxinus"), cambula ("Platichthys flesus flesus"), calcan ("Scophthalmus maeoticus"), hamsia ("Engraulis encrasicolus") și guvizi ("Gobius"). Ca longevitate, morunul deține primul loc între sturioni. Exemplarele adulte au 30-60 de ani, dar indivizii bătrâni pot, însă, trece și peste 100 de ani.
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
la dimensiunea celorlalți sturioni, fiind cel mai mic reprezentant al genului "Acipense". Lungimea obișnuită fiind 40—70 cm, maximă 1,0—1,25 m. Greutatea obișnuită 1—5 kg, maximă 8—16 kg. În Dunăre, în mod obișnuit, se pescuiesc exemplare de 60—70 cm, în greutate de 0,5—5 kg, se prind, însă, și exemplare de 8—10 kg și 80-100 cm. Poate trăi 26-27 ani. Se pescuiesc de obicei exemplare de 4-11 ani. Specii larg răspândită care trăiește
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
70 cm, maximă 1,0—1,25 m. Greutatea obișnuită 1—5 kg, maximă 8—16 kg. În Dunăre, în mod obișnuit, se pescuiesc exemplare de 60—70 cm, în greutate de 0,5—5 kg, se prind, însă, și exemplare de 8—10 kg și 80-100 cm. Poate trăi 26-27 ani. Se pescuiesc de obicei exemplare de 4-11 ani. Specii larg răspândită care trăiește în fluviile bazinului ponto-caspic (fluviile din bazinele hidrografice din nordul Mării Negre, Mării Caspice și marea Azov
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
și o comună cu numele de Cegani), iar în susul Dunării - la Silistra, Topalu, Turnu-Măgurele, Turnu-Severin și Vârciorova. Foarte rară în delta Dunării (brațul Sulina și de la Isaccea în jos, pe brațul Sf. Gheorghe). În mare ajunge cu totul excepțional (câteva exemplare au fost pescuite în mare, la Agigea). Pătrunde ocazional în bălțile Dunării. A fost întâlnită în lacul Razelm. Primăvara, intră în cursul inferior al afluenților Dunării (Jiu, Olt, Argeș, Prut, Siret, etc), unde nu se menține. În Someș trăiește o
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
trecut existau și forme semianadrome care pătrundeau și în apa salmastră din nordul Mării Caspice, dar numai în fața gurilor fluviilor. Ca și viza, cega, în apele din România, se întâlnește în Dunăre; numai extrem de rar coboară în mare, întâlnindu-se exemplare rătăcite prin fața gurilor Dunării. Prin sistemul canalelor, a pătruns și în lacuri mari (Ladoga și Onega). În bălțile Dunării cega pătrunde numai incidental. Înainte de reproducere cega execută oarecare migrațiuni pe fluvii în sus. Cega trăiește în râuri mari cu apă
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
pescarii își așează instrumentele. Se apropie rar de maluri, în locurile unde malul este abrupt. În Dunăre, se ține în apropierea malurilor numai atunci când acestea sunt abrupte. Așa se explică de ce la malul sârbesc și bulgăresc se prind mai multe exemplare decât la noi. Cega iernează în grupuri mari, în gropi adânci cu fund tare. Ea nu poate suporta apa tulbure, retrăgându-se la adânc când râul se tulbură mult. De aceea, când, după o ploaie, râurile aduc în Dunăre nămol
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
a fost numit în onoarea lui Andrej Komac, un prieten decedat a unuia dintre arahnologi care a raportat descoperirea sa în 2009. Această specie pentru prima dată a fost identificat într-o colecție păstrată la Muzeul Pretoria în 2000. Primul exemplar viu a fost descoperit peste 7 ani, în 2007, în Tembe Elephant Park, Provincia KwaZulu-Natal, RAS. Acesta este primul păianjen din genul "Nephila" care a fost găsit în ultimii o sută de ani. Ultimul membru descris anterior din acest gen
Nephila komaci () [Corola-website/Science/319334_a_320663]
-
în Tembe Elephant Park, Provincia KwaZulu-Natal, RAS. Acesta este primul păianjen din genul "Nephila" care a fost găsit în ultimii o sută de ani. Ultimul membru descris anterior din acest gen a fost descoperit de către Friedrich Karsch în 1879, iar exemplarele găsită ulterior se adevereau a fi sinonime a speciilor existente. Femela este cel mai mare păianjen din genul "Nephila", descris până acum. Lungimea corpului e de 4 cm, inclusiv lungimea picioarelor - 12 cm. Dimorfismul sexual este bine pronunțat. Masculul are
Nephila komaci () [Corola-website/Science/319334_a_320663]
-
mașini care și-a găsit cumpărător a fost livrată abia în 1932. Modelul standard cu un preț al șasiului de 30.000$ apărea pe piață în momentul în care economia mondială intra în Marea criză economică a anilor '30. Șase exemplare au fost construite între 1929 și 1933, doar trei fiind vândute unor clienți externi. Create pentru regi, nici una nu a fost vândută vreunui monarh, iar Bugatti chiar a refuzat să vândă una regelui Zog al Albaniei. Toate cele șase modele
Bugatti Royale () [Corola-website/Science/319382_a_320711]
-
ajutat la achiziționarea companiei care furniza motoarele pentru Volvo și a ajutat la achiziționarea primei fabrici. Deja la sfârșitul anului 1931 compania a ajuns să returneze dividende acționarilor. Numărul de mașini produse de Volvo a ajuns la 10.000 de exemplare în 1932 și la scurt timp după acestă realizare dealerii Volvo au cerut companiei să proiecteze o mașină mai ieftină pentru popor. Aceasta a fost modelul PV 51 din 1936, similar în design cu modelul mai scump PV 36, fiind
Volvo () [Corola-website/Science/315513_a_316842]
-
aventura Filipei, fulgera împotriva seducătorului și trimitea tuturor ofițerilor și vasalilor ordinul să-l prindă oriunde l-ar găsi și săți scoată ochii "pentru a-l pedepsi de răscoalele lui și de purtarea imorală față de familie". Spre norocul vinovatului, un exemplar din ordinul imperial ajunse în mâinile reginei Teodora: ea îl înștiință pe Andronic de primejdia ce-l amenința și cei doi amanți, decât să se despartă, hotărâră să fugă împreună. Prin această răpire, Comnenul își arăta nerecunoștința față de buna primire
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
și Justin Timberlake. Seria de concerte și cele trei discuri single promovate s-au bucurat de succes, iar albumul ajunge pe locul 3 în clasamentul celor mai comercializare discuri din S.U.A., primind discul de aur pentru vânzări de peste 500,000 exemplare. La data de 1 decembrie, 2007, la ceremonia premiilor Boston Music Awards JoJo a fost desemnată câștigătoarea premiului „Cea mai bună cântăreață națională”, pentru intepretarea cântecului „Too Little Too Late”. Ulterior, JoJo a primit un premiu special din partea Yahoo, hitul
The High Road () [Corola-website/Science/315556_a_316885]
-
desemnată câștigătoarea premiului „Cea mai bună cântăreață națională”, pentru intepretarea cântecului „Too Little Too Late”. Ulterior, JoJo a primit un premiu special din partea Yahoo, hitul său „Too Little Too Late” fiind descărcat în format digital în peste zece milioane de exemplare.
The High Road () [Corola-website/Science/315556_a_316885]
-
ani mai târziu a propus manuscrisul spre publicare. A fost acceptat de editură Bloomsbury și publicat în septembrie 2004, cu ilustrații de Porția Rosenberg. Editură Bloomsbury a fost atât de sigură de succesul ei, încât a tipărit 250.000 de exemplare hardcover. Românul a fost foarte bine primit de critici și a ajuns pe locul trei în Lista de Bestselleruri New York Times. A fost nominalizat pe lista lungă, în 2004, la Mân Booker Prize și a câștigat în 2005 premiul Hugo
Jonathan Strange amp; Mr Norrell () [Corola-website/Science/315559_a_316888]
-
câteva dintre cele mai cunoscute piese R&B-soul americane. Compozițiile aveau să fie incluse pe albumul de debut al artistei, numit "Crouçie d'où là". Materialul s-a bucurat de un neașteptat succes: a fost comercializat în 15.000 de exemplare în Islanda (singurul teritoriu în care a fost lansat) și a petrecut multe săptămâni consecutive în clasamentele de specialitate. Piesele „Crazy Love” și „I”, ambele incluse pe "Crouçie d'où là", au ocupat simultan primul, respectiv al doilea loc în
Emilíana Torrini () [Corola-website/Science/315562_a_316891]
-
scena muzicii muzică electro-pop din Marea Britanie. Albumul de debut al formației, "We Started Nothing" (2008), s-a poziționat încă de la lansare direct pe primul loc în clasamentele de specialitate din Regatul Unit, materialul discografic înregistrând vânzări de peste 1 milion de exemplare pe plan mondial. După o interpretare captivantă pe scena de deschidere a festivalului Glastonbury, în vara anului 2007, formația a început să lucreze la noi piese, „Fruit Machine” fiind lansat în toamna lui 2007, urmat de „Great DJ” în martie
The Ting Tings () [Corola-website/Science/315608_a_316937]
-
fie comercializat la data de 16 mai a anului 2008. La scurt timp, materialul discografic a câștigat prima poziție în clasamentul UK Albums Chart și a primit discul de platina în Regatul Unit pentru vânzări de pește 300,000 de exemplare. Ulterior, cântecele „That's Not My Name” și „Great DJ” au fost relansate, beneficiind de promovare masivă din partea posturilor de radio locale, primul menționat devenind primul șlagăr al formației care a ocupat primul loc în clasamentul UK Singles Chart. La
The Ting Tings () [Corola-website/Science/315608_a_316937]