10,949 matches
-
a pronunțat o sentință conform considerentelor lui. Am avut și eu un rol în aceasta". El menționa că fusese determinat să intenteze acțiune de consultarea documentelor "perfect autentice" găsite în posesia Legiunii. Continua, declarînd că avea grijă ca legionarul Codreanu ("admirat de atît de mulți") să primească un tratament "care nu este pe măsura greșelilor sale scăldate în sînge, ci a clasei lui sociale". Acestea fiind zise, Iorga "se va alătura comunității creștin-ortodoxe, așteptînd cu nerăbdare cea de A Doua Venire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la est. Entuziasmul intelectualilor occidentali pentru comunism a atins apogeul nu În momentele de „comunism de gulaș” sau „socialism cu față umană”, ci În perioadele de maximă cruzime a regimului: 1935-1939 și 1944-1956. Scriitorii, profesorii, artiștii, Învățătorii și jurnaliștii Îl admirau adesea pe Stalin nu În ciuda greșelilor sale, ci din cauza lor. Persoana și cultul său erau mai seducătoare când ucidea oameni la scară industrială sau când procesele-spectacol dezvăluiau fațeta teatral-macabră a comunismului sovietic. Tocmai distanța uriașă dintre retorică și realitate Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
răzvrătirea lor, ci mai degrabă represiunea sovietică i-a impresionat pe observatorii străini. De acum Înainte comunismul va fi asociat pentru totdeauna cu opresiunea, nu cu revoluția. Vreme de patruzeci de ani, stânga occidentală privise spre Rusia iertând și chiar admirând violența bolșevică, În care vedea prețul Încrederii În sine revoluționare și al marșului istoriei. Moscova era oglinda flatantă a iluziilor lor politice. În noiembrie 1956, această oglindă s-a făcut țăndări. Într-o notă datată 8 septembrie 1957, scriitorul maghiar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au propus să reinventeze arta cinematografică În Franța: mai Întâi În teorie, apoi În practică. Partea teoretică, schițată În noua revistă Cahiers du cinéma, se axa pe ideea regizorului ca „autor”: Alfred Hitchcock, Howard Hawks sau neorealiștii italieni erau de admirat pentru „autonomia” lor, pentru felul În care Își puneau „semnătura” chiar și pe filmele turnate În studiouri. Din același motiv, noul val francez elogia filmele (pe atunci căzute În uitare) ale unei generații mai vechi de regizori francezi, În special
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe „autorul” suedez „cel mai original cineast european”, la fel Edgar Reitz și colegii lui din Germania, precum și mulți alți tineri regizori din vestul Europei și din America Latină s-au inspirat din opera lui Godard și a prietenilor săi11. Ce admirau Truffaut, Godard și ceilalți la filmele americane alb-negru din tinerețea lor era lipsa „artificiului”. Ce invidiau alții la cineaștii francezi, creatori de variațiuni geniale pornind de la realismul american, erau tocmai subtilitatea și rafinamentul intelectual: capacitatea tipic franceză de a Învesti
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1961) sau Matrimonio all’italiana (Căsătorie În stil italian, 1964). Primul rol al lui Mastroianni, mult mai sobru, a fost În La dolce vita (1960) lui Federico Fellini - regizor care se bucura de multă apreciere din partea acelorași spectatori care Îi admirau pe Godard și Truffaut, mai ales după 8 ½ (Opt și jumătate, 1963) și Giulietta degli spiriti (Giulietta și spiritele, 1965). O generație mai veche de regizori italieni de valoare nu părăsise Încă scena - Vittorio De Sica a realizat I Sequestrati
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
semăna mai mult cu suburbiile de cămine muncitorești din alte țări (așezământul de la Lazdynai, bunăoară, la marginea orașului Vilnius, În Lituania) decât cu stilul arhitectural indigen sau tradiția urbană a Franței. Ruptura cu trecutul era voită. „Stilul” european, atât de admirat În alte sfere ale vieții, strălucea prin absență. Era chiar evitat atent și deliberat. Arhitectura anilor ’50 și, mai ales, a anilor ’60 era declarat anistorică: se voia nouă prin design, dimensiuni și materiale (cu accent pe sticlă, oțel și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Dacă - așa cum pretindea doamna Thatcher - „societatea nu există”, atunci, cu timpul, oamenii Își vor pierde respectul pentru bunurile definite social. Ceea ce s-a și Întâmplat: Marea Britanie a dobândit treptat câteva dintre trăsăturile cele mai respingătoare ale modelului american atât de admirat de Doamna de Fier. Serviciile rămase În sectorul public erau lipsite de fonduri, În timp ce o bogăție semnificativă se acumula În sectoarele „emancipate” ale economiei - mai ales la Londra, unde agenții de bursă și specialiștii din domeniul investițiilor bancare au beneficiat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înseamnă neapărat că aveai talent. Așa se face că reputația unor faimoși intelectuali de opoziție s-a ofilit când a fost expusă pe piața liberă a ideilor. Maghiarul György Konrád, ale cărui eseuri complezente despre „Antipolitică” au fost atât de admirate În anii ’80, este doar unul dintre numeroșii scriitori căzuți În uitare după 1989. Alții, cum ar fi romanciera est-germană Christa Wolf, au Înțeles bine că tocmai greutățile existenței de scriitor sub comunism erau cele care le ofereau atât material
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sursele tradiționale de informare și opinie. La mijlocul anilor ’90, unele periodice odinioară influente ale vechii generații de intelectuali deveniseră, din păcate, marginale. Revista literară Zeszyty Literackie, editat la Paris de Barbara Toruñczyk (o exilată poloneză din generația ’68) și mult admirat Înainte de 1989, jucase un rol major În dialogul cultural din Polonia. Acum, după ce revenise triumfal În capitala patriei eliberate, se lupta să-și păstreze cei 10.000 de cititori. Literární noviny, cel mai vechi și mai influent săptămânal de cultură
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ne gândim că RDG - ca să adaptăm afirmația lui Mirabeau despre Prusia sub dinastia Hohenzollern - era doar un serviciu de securitate dotat cu un stat, ea dovedea retrospectiv o capacitate remarcabilă de a trezi simpatia și chiar regretul. Pe când cehii Își admirau vechile haine, germanii se Înghesuiau să vadă Goodbye, Lenin, film În care ironia palpabilă față de neajunsurile, dogmele și absurditatea generală a vieții sub Erich Honecker era compensată conștient de o anumită simpatie pentru subiect și o atitudine mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
conserver et le vieillir, Paris, Imprimerie impériale, 1866. 69 D. Nourisson, Le buveur du XIXe siècle, Paris, Albin Michel, 1990, p.24. 70 Refrenul cântecului este: "Felicitări, felicitări, bravi soldați ai secolului al șaptesprezecelea Felicitări, bravi soldați, Toata lumea vă admiră și vă iubește. Felicitări, felicitări pentru gestul vostru magnific Dacă ați fi tras asupra noastră, ați fi asasinat Republica." 71 J.F. Gautier, Le vin et ses fraudes, Paris, PUF, Colecția Que sais-je, nr. 3001, 1995. 72 H. Gault și C.
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
al 4-lea, 1964. 90 Personaj din piesa lui Alphonse Daudet, L'Arlésienne, (fata din Arles în limba română) semnifică un lucru despre care se vorbește mult dar care nu apare niciodată. (n. trad.) 91 Vizitatorul Catedralei din Strasburg poate admira în absida altarului un vitraliu al meșterului sticlar Max Lugrand, oferit de către Consiliul Europei, ce o înfățișează pe Fecioara Maria, protectoarea orașului. Ea este îmbrăcată cu o manta de culoarea cerului și poartă coroana cu douăsprezece stele aurii "simbolul perfecțiunii
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și popasuri (1934). Deșteptate din „somnul legendelor”, păstrându-și „misterul” de poetice irizări, dar descătușate din solemnul lor „ermetism”, ele par să aibă un „suflet” pe care C. știe ca puțini alții să-l descifreze. Printre „hieroglife” și „ideograme”, hermeneutul admiră cu stilizată emoție peisaje încărcate de virtualități alegorice (valea Oltului este în acest fel învestită, înainte de reportajul maiestuos retoric al lui Geo Bogza). Îmbătat de întinderea „nețărmurită” a pustiei și de reverberațiile magice ale luminii, C. cutreieră un Orient în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
și un fascin aparte pe care-l exercită aceste nuduri asupra spectatorului. "Din pictura lui exhală un parfum subtil de artă, de artă rafinată. Nudurile lui te captivă, te îngenunchiă, așa cum nu te poate îngenunchia de cât frumosul ca să'l admiri"610. În Pe sofa, o "damă" îmbrăcată într-un compleu alb și cu ciorapi negri se odihnește pe sofa picior peste picior. La picioarele ei se află un evantai negru, nu doar obiect de întrebuințare mondenă, ci și un derivat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
haina, mintea, fața, inima, totu-i subțire.” (B.P. Hasdeu)exclamație: manifestare bruscă și puternică a vocii: „N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!”(Eminescu). (exclamație patetică); „O, te-admir, progenitură, de origine romană!”gradație (climax): cunoaștere progresivă (ascendentă): „O, te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste.” (M. Eminescu) „Mă uit la vulturul din zare Cum zboară puternic și lin Acum e cât corbul de mare Cât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fetele pe subt mână, le dau drumul să se Învârtească singure, țopăie pe loc ridicând tălpile, Își ciocnesc zgomotos călcâiele, Își pleznesc tureacii cizmelor cu palmele nădușite...” În continuare naratorul Înregistrează grupul fetelor nepoftite la joc, al babelor care-și admiră odraslele și al copiilor, care pândesc poalele fetelor. Scena este semnificativă și pentru realitatea adânc diferențiată a satului. Astfel, Într-un grup stă primarul Ștefan Hotnog, un chiabur cu burta umflată, și câțiva bătrâni fruntași. Pe alături, ca un câine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui moral. Gesturile sunt unice, irepetabile, nimeni nu Încearcă măcar să-l copie, pentru că el stârnește un soi de invidie În jur, cu urmările cunoscute. Autorul are o grijă aparte față de el, pentru că reprezintă o stare proprie, Îl iubește și-l admiră, Îl așază acolo unde aspiră el să stea, ca un simbol al ceea ce ar trebui să fie sub zodia normalității. Clasicul, ca scriitor, se duce În zona echilibrului, armoniei și seninătații, chiar dacă În cazul acestui personaj se găsesc suficiente elemente
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pentru orice boală. Roagă-te pentru sănătatea mea. Ține-o tot așa! Cu sinceritate, G. T., Kentucky Multe persoane au fost încurajate să folosească reflexologia Mildred, ești un pionier în domeniul reflexologiei și multe persoane, printre care și eu, te admiră. Aș dori să scriu o notă pentru următoarea ta carte, pentru ca cititorii să știe ce persoană generoasă ești. Cuvintele care urmează sunt sincere și pornesc din inimă: Mildred Carter este primul autor care a folosit cuvântul reflexologie într-o carte
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
românească secretul succesului, cheia biruinții și a rezistenții" (p. 92). Iar acum, că românii s-au izbăvit prin credință de dușmani, tot prin credință se pot mântui și cultural: prin ortodoxie "noi putem fi [...] poporul cel mai iubit și mai admirat în Europa". Ortodoxia, sădită de divinitate în forma națională eternă a românismului, conține în sine și sămânța desăvârșirii existențiale. Ortodoxia românească include în sieși premisele perfecțiunii culturale: " Noi putem realiza cultura cea mai armonioasă, deci cea mai perfectă de pe lume
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
complementul direct din regentă: Astfel o păstrează el cum a fost. Aș simți-o că-i aproape și aș ști c-o înțeleg. c) cu referire la complementul indirect din regentă: Mă uitam la ei, cum erau absorbiți de învățătură; admiram fericita lor receptivitate. Ion se trezește într-o zi cu socru său că vine și-l cheamă la nunta unui frate al femeii sale. Propoziția dublu subordonată simultan poate fi introdusă prin: a) conjuncțiile că și să - Dacă mă vede
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
grea în agricultură, întrucât m-am născut după război și au fost ani grei, foarte grei, de secetă, de refacere a țării. Cu toate acestea, tata găsea timp, găsea un pic de răgaz să ridice privirea spre cer și să admire frumusețea unui cer înstelat, să admire frumusețile naturii și asta a însemnat foarte mult. Asta a însemnat voința de a ieși din sfera dificultăților, a ceea ce împovărează ființa umană și, uneori, poate să o și degradeze. Și a privi către
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
născut după război și au fost ani grei, foarte grei, de secetă, de refacere a țării. Cu toate acestea, tata găsea timp, găsea un pic de răgaz să ridice privirea spre cer și să admire frumusețea unui cer înstelat, să admire frumusețile naturii și asta a însemnat foarte mult. Asta a însemnat voința de a ieși din sfera dificultăților, a ceea ce împovărează ființa umană și, uneori, poate să o și degradeze. Și a privi către înalt, către ceea ce este frumusețe divină
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
George Bălăiță a fost prima piatră de încercare majoră în tentativa mea de a convinge în ipostaza de critic: Ateneu/decembrie 1979, Carpica/1979, România literară/28 octombrie 1982, SLAST/1986. Marin Preda a fost prozatorul pe care l-am admirat constant, dar pe care am îndrăznit mult mai târziu să-l comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]