15,499 matches
-
său expres - Împușcați, arși de vii sau spânzurați pe străzile Odessei <endnote id="(244, pp. 246-252)"/>. Ca orice entitate satanică, „demonul evreiesc” este prezentat de Nicolae Iorga ca o „forță uriașă, distrugătoare și invizibilă, care acționează cu ajutorul forțelor răului și amenință să Înghită România, să subjuge poporul ei, să-i schimbe caracterul și să-i pângărească sufletul”. Lupta cu „evreul-demon” este dificilă, crede și Al. Brătescu-Voinești În 1938, pentru că acest dușman, folosindu-se de „meșteșuguri diabolice”, Își schimbă mereu forma și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cortegiul funerar s-a oprit În fața sinagogii, șef-rabinul dr. Mark a rostit solemn În ebraică : „În fața acestui sfânt Templu, Împodobit și luminat În cinstea ta, În fața sulurilor pe care, În timpul războiului, le-ai luat sub scutul tău atunci când au fost amenințate cu profanarea, Îți transmit salutul evreimii din Cernăuți, care te-a respectat și te-a iubit” <endnote id="(338)"/>. De asemenea, nici imaginea simetric răsturnată nu era exclusă În spațiul românesc. De pildă, imaginea unui „călugăr [creștin-] ortodox, făcând elogiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu evreul infanticid și hemofag se transmiteau din gură În gură, se spuneau mai ales copiilor și ne putem imagina ce efecte aveau asupra lor pe moment, dar și pe termen mediu și lung. Când erau neascultători, copiii români erau amenințați că „Vine jidanu’ cu sacul” <endnote id="(3, p. 14)"/>, astfel că evreul era receptat În chip coșmaresc de imaginația infantilă, ca un fel de Bau-Bau cu chip uman, ca un duh rău care fură copii cu sacul și apoi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era receptat În chip coșmaresc de imaginația infantilă, ca un fel de Bau-Bau cu chip uman, ca un duh rău care fură copii cu sacul și apoi Îi omoară pentru a se Împărtăși cu sângele lor. Cu formule similare erau amenințați copiii din Ungaria : „Dacă ești rău, o să te ia evreul cu bocceaua”. Imaginea era cu atât mai credibilă cu cât evreul boccegiu (bărbos, Înfășurat În negru și cu un sac În spate) era o realitate cotidiană pe ulițele satelor și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În presa de partid că i-ar fi asasinat pe unii membri ai conducerii URSS (printre care pe A.A. Jdanov, În 1948) și ar fi complotat să-i omoare pe alții. Potrivit lui N. Hrușciov, Stalin Însuși l-ar fi amenințat astfel pe cel care investiga cazul : „Dacă nu obții mărturisiri din partea doctorilor, Îți vom lua capul”. Evenimentul a produs o puternică emoție colectivă, fiind Începutul unei agresive campanii oficiale de discriminare a evreilor. Așa cum afirma un specialist În evreimea sovietică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aveau frică a nu fi maltratați de Irozi. De asemenea, [evreii] nu puteau fi spectatori la ceremoniile de Bobotează” <endnote id="(172, pp. 193-194)"/>. Situația nu era esențial diferită În Maramureș, În secolul XX : „Eram bătuți În seara de Crăciun... Amenințați În ziua de Paști...”, Își aduce aminte Elie Wiesel de „răbufnirile de ură antievreiască” Înregistrate În Sighetul anilor ’30 <endnote id=" (133, p. 23)"/>. La rândul său, proza torul israelian Aaron Appelfeld descrie modul cum se desfășura „vână toarea de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doua zi, după care toți mateloții, Înarmați cu pumnale și pistoale, o târâră În alai pompos până la o biserică a orașului și o arseră În public sub cele mai sălbatice strigăte de ură contra evreilor. Puterea armatei interveni, dar mateloții amenințară că vor stârni un măcel, dacă armata s-ar opune proiectului lor. Consulatul grecesc și autoritățile locale, care nu putură pune stavilă acestor neorânduieli, izbutiră totuși a liniști spiritele, Îngrădind zarva la scenele regretabile de mai sus și neîngăduind să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se va simți primejduită, ei nu vor mai ceda cu atâta ușurință. Cât de atenți trebuie să fim când avem de-a face cu un popor străin în mijlocul căruia dorim să ne întemeiem existența?” Arabii au început să se simtă amenințați în condițiile în care, numeroși evrei au pătruns în Palestina. În februarie 1920 arabii au atacat coloniile evreiești: Metula, Tel-Hai și Kfar Ghileadi; au avut loc o serie de atacuri asupra așezărilor evreiești din Galileea; în luptele din Tel-Hai a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pentru apărarea națională” dusă de A.C.Cuza era de fapt, lupta împotriva evreilor. Într-o Chemare către săteni, se spune că „Liga nu voiește să fie un partid. Auziți-ne, pentru că vorbim de pământul nostru românesc, despre primejdia care ne amenință...în numele copiilor noștri care nu trebuie să ajungă robi la dușmanii tuturor țărilor creștine. Evreii uneltesc să pună mâna pe țări creștine, să robească toate neamurile, să calce crucea cu planul lor drăcesc, au acaparat pământul țării, orașele țării. Nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
În anul 1931, organizația condusă de Corneliu Zelea Codreanu a devenit mult mai vizibilă. Acesta a hotărât reluarea întrunirilor în Basarabia și nordul Moldovei, unde terenul părea mai propice pentru câștigarea de noi aderenți. Populația evreiască se simțea intimidată și amenințată de acțiunile Gărzii de Fier. Ca urmare, organizațiile evreiești sprijinite de presă - care exagera pericolul legionar și relata despre actele de agresiune ale legionarilor împotriva evreilor - au desfășurat o adevărată campanie pentru a determina guvernul să retragă autorizația pentru marșurile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
revista „Pământ strămoșesc. Propaganda legionară a fost desfășurată de studenți, atât în orașele Dorohoi și Darabani, cât și în comunele rurale din județul Dorohoi; aceasta a avut un caracter pronunțat antievreiesc: studenții legionari au instigat la luptă împotriva evreilor, au amenințat că devastează prăvăliile evreilor printr-o acțiune de amploare la care vor participa și alți studenți din Iași în ziua de 26 aprilie 1933. Populația evreiască din Dorohoi a fost intimidată de amenințările legionarilor, ca urmare, evreii au închis prăvăliile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
surprinsă în Sinteza Marelui Stat Major al Corpului grănicerilor din 2 iulie 1940. În document se explică situația periculoasă prin care au trecut grănicerii din compania condusă de cpt.Teohari în momentul retragerii din Hotin. Soldații au fost umiliți și amenințați de comuniști și evrei care în număr foarte mare manifestau ostil contra armatei române”. Câțiva soldați au fost împușcați de manifestanți, în timp ce o patrulă sovietică s-a apropiat și „trupa întreagă dezarmată, cu foarte multă greutate s-a putut degaja
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a încurajat câțiva tineri să intimideze populația evreiască din oraș. În acest context au avut loc acte de violență ale legionarilor împotriva evreilor: au fost devastate și jefuite numeroase prăvălii și locuințe ale evreilor, mulți evrei au fost bătuți și amenințați de legionari. Activitatea economică a fost blocată și de asemenea, funcționarea instituțiilor comunității a fost puternic afectată. În asemenea condiții, conducerea Comunității a înțeles necesitatea unor măsuri de reorganizare, astfel încât, să facă posibilă susținerea și funcționarea principalelor instituții comunitare care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Cherbis Solomon din Dorohoi, str.Ioan Honceru, nr.9, se spune: „în timpul primei evacuări în Transnistria la 12 - 13 noiembrie 1941, Vasile Isăcescu a ieșit personal pe teren ca să supravegheze deportarea. În caz că cineva întârzia cu scoaterea bagajului din casă, el amenința că va sigila casa fără a mai permite scoaterea bunurilor. Însă, cei implicați în operațiunea de deportare nu puteau depăși numărul de 100 de oameni, având în vedere numărul personalului din poliție, jandarmerie și funcționarii instituțiilor locale. Deportarea celor câteva
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de muncă cinstită, ci stăpâniți de gândul de a parveni prin orice mijloace, fără a avea purtări bune, fiind fugăriți de aievea ca indezirabili...Au provocat o tulburare în sânul nației care încearcă prin naționalismul care se manifestă violent și amenință cu ruperea echilibrului politic”.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de foruri și nota mea este scoasă din pagină printrun telefon venit mai de sus, unde decanul și alții m-au aranjat. Dar Sîrbu, ca un laș ordinar, s-a milogit la redacție să nu apară răspunsul meu și a amenințat (!) lumea că pleacă din Iași, iar Al. A. mi-a zis „să dau dovadă de umanitate că I.S. chiar pleacă (!)”. Azi am avut o discuție cu C. Ciopraga care nu permite ca nota să apară, zicînd că nu-i de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
una țin măciuca... obiectivității. Ai înțeles din scrisoarea mea că eu însumi sînt pus în fața unor examene grele. Noua conducere a facultății, marele gramerian Vasile Arvinte , e subiectiv, bine legat de amicii lui între 38-48 de ani care se văd amenințați de avîntul și seriozitatea în cercetare a tinerilor. încă nu și a arătat arama, dar fiind intim cu toți dușmanii mei de aici (declarați și nedeclarați) va izbucni curînd. Se agită în umbră, cum ți-am mai spus, ideea ca să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
zece zile și lui Octavian Voicu. Cred că a primit plicul adresat pe acest nume și la Teatrul G. Bacovia. N-am primit însă rîndurile promise de d-voastră și așteptam vești privind Festivalul, revista și altele așa cum m-ați amenințat la telefon. Cu cele mai bune sentimente, Ion Maxim </citation> (31) <citation author=”Ion Maxim” loc="Timișoara" data =”decembrie 1980” desc="[Scrisoare pe-o pagină de titlu]"> După XII săptămîni de spital, întorcîndu-mă de la Styx, unde am rătăcit cînd dincolo
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
-i polițaiului (numele vechi al șefului poliției) să-și trimită toți agenții de care dispunea „...pentru ca toți acei oameni prevăzuți În listă să fie numai de cât prezenți la Escadron”. Presimțind că ceva nu putea fi În regulă, prefectul mai amenințase astfel: „Toți trebuie să fie prezenți În mencionata zi iar agenții să ia măsuri de a nu dosi nici unul (subl.ns.) deoarece atunci nu pot pleca ceilalți și În aseminea cazu Întreținerea oamenilor va fi pe comptul dv. (subl.ns
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
contract semnat cu obștea israelită din acest oraș”. Scandalul izbucnise odată cu pretenția unui român (Ștefan Theodor) de a se erija În adevăratul arendaș al stabilimentului fără a-i aduce lui Moisă Ițic Segal vreun act doveditor. Mai rău, acesta Îl amenințase cu bătaia În public și Moisă Îi amintise prefectului că Ștefan Theodor „...umblă cu o pușcă la el”. În fine, evreul scrisese: „Vă supun aciastă chestiune cu respect și vă rog cu tot plecatul, D-le Prefect, luațimă sub Înalta
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În esență, fusese vorba de o Încurcată poveste de amor dar și de crimă urmată de jaf În care era implicată și „uă Catarina Chiriacu” care „...a Tabloul moșiilor ce urmau a fi vândute În județele Fălciu, Tutova și Vaslui amenințatu de mai multe ori pe amantul ei Blasius Oczkovschi (ungaru), de câte ori a maltratato pe numita, că va pârÎ pe dânsul la Judecătorie, că În timpul unei petreceri În România a omorât pe un domnu, răpind dela mortu un ceasu de auru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cărților În casieria prefecturii scriind, printre altele: „Vă invit ca să’mi Înaintați imediat banii ce veți fi adunat prin vânzarea broșurelor (...)”. Nerezolvându-se problema nici pe 26 octombrie, prefectul trimite și a treia adresă poliției (nr.9694) În care Îl amenință, pur și simplu, pe Alexandrescu cu grave repercusiuni. Cu chiu, cu vai, șareta poliției se urnește și la 31 octombrie 1877, comisarul Ianculescu de la Despărțirea a II-a (care, mai mult ca sigur a cumpărat și el de nevoie măcar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
punândulise În videre că În cas contrar se vor avisa la destituire”. Misiunea agenților și comisarilor de poliție se desfășura anevoios dovadă stând o altă adresă (nr.522/9 februarie 1877) trimisă de primărie În care erau de-a dreptul amenințați cu pierderea slujbelor. În fine, un răspuns timid s-a Înregistrat la data de 12 februarie când comisarul Pașcanu de la Despărțirea I-a a trimis o situație șefului său În care, ca de obicei, s-au Înregistrat numeroase neconcordanțe. Iată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
teritoriul Uniunii Sovietice” șeful hușean remarcase că „...la Început făceau o puternică propagandă antisovietică, Însă prin intervențiile făcute de noi, adunându-i și vorbindu-le, am reușit ca să punem punct acestei propagande”. Cel mai probabil, propagandiștii de ocazie au fost amenințați cu pedepse aspre În caz că nu și-ar fi tras fermoarele la guri. Despre „...cei 2-3 reacționari” scrisese că „...populațiunea evreească Îi consideră nebuni”. La capitolul „Politică”, Terdiman evidențiase conferința susținută la Huși de către vorbitorii: „...Avocat Carniol, președintele CDE
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
persoana profesorului Victor Popovici (PNȚ - Maniu & Mihalache) În rest, numai candidați ai Blocului Partidelor Democrate (BPD). s. Curentul sionist, În creștere Scopul pentru care Gheorghe Gheorghiu Dej și membrii evrei ai partidului comunist au inventat comitetele democratice evreiești, era grav amenințat de neputința liderilor locali de a atrage În mrejele lor populația din această minoritate. Desele rateuri Înregistrate la Huși și Răducăneni de către conducătorii bolșevici, erau Înregistrate conștiincios În rapoartele lor de activitate. Astfel, În documentul justificativ ce cuprindea perioada
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]