12,241 matches
-
pecetea contaminării de aceeași insidioasă propagandă, de la discursurile prezidențiale la benzile desenate: scenariile de film, cărțile de învățătură pentru pionieri, textele omagiale, romanele populare, poeziile patriotice și revoluționare, folclorul nou, piesele de teatru partinic, documentarele propagandistice, povestirile eroice pentru copii, antologiile și abecedarele. Te fascinează să citești în altă cheie texte care, sub masca onorabilității, au avut o certă intenționalitate ideologizantă, partinică, festivistă. Autorii acestei recuperări își propun să contracareze operația de „ștergere a urmelor”, pe care unii dintre autorii sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care promova o etică și o echitate socialistă mai relaxată, drapată în cuvinte mai puțin angajante (hărnicie, punctualitate), umanizând, îmblânzind sistemul din interior (Paul Cernat, „Moralități pentru cutezători”). Prin revistele Cutezătorii și Luminița, prin emisiuni radio și TV sau prin antologii de proza „educativă” se ofereau modele de conduită cetățenească, de indivizi atașați idealurilor socialiste pregătind tânăra generație să se încadreze în profilul de om socialist proiectat de sistem, pregătit să lupte împotriva oricărei abateri de la norme, să devină militanți ai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Iași, 1998; Miorița (De la motiv la mit), Iași, 1999; Întoarcerea la literatură. Aplicații, Iași, 2000; Poeme de odinioară, Timișoara, 2000; Pro Eminescu, Iași, 2001; Tradiții naționale (în estetică și filosofia artei), Iași, 2001; Printre contemporani. Oameni și cărți, Iași, 2003. Antologii: Coșbuc văzut de contemporani, București, 1966 (în colaborare cu Georgeta Dulgheru). Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Dincolo de ruine”, „Făclia”, 1959, 4069; Iordan Datcu, „Coșbuc văzut de contemporani”, GL, 1966, 37; Poezia ieșeană contemporană, îngr. I. Popescu-Sireteanu, pref. Virgil Cuțitaru, Iași, 1968
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
Național și la Teatrul Mic. Se stabilește în Germania în 1985, colaborând, din 1986, cu teatrul din Darmstadt și la posturi de radio din Frankfurt și Baden-Baden. A debutat cu versuri la „Universul literar” (1941), apoi a fost selectat în antologia lui George Togan, Ne cheamă Ardealul (1944), primul volum, Argintatul pește și alte poezii, publicându-l abia în 1970. Înzestrat cu o voce gravă și având o frazare în care inteligența este contrapunctată de sensibilitate, actorul I., remarcabil interpret de
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
Radu Gyr: „Dincolo de școli literare, de curente, de grupuri, urechea noastră ascultă, atentă, cântecul poetului, oriunde el se ivește autentic și sincer” (Gânduri despre poeți și poezie, 2/1933). În acest sens, redacția își anunță intenția de a scoate colecția „Antologia poeților tineri” (unde vor fi prezenți aceia „care n-au avut încă prilejul să-și adune versurile într-un volum”), comitetul de lectură fiind format din George Dumitrescu, Radu Gyr și Raul Teodorescu. În afara paginilor de poezie și proză aparținând
IDEEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287502_a_288831]
-
Streinul”, lansat de revistă și având ca subiecte „Bucovina, iconarii și creația iconaristică”, „Creația proletcultistă a sud-bucovinenilor și cea colaboraționistă a autorilor nord-bucovineni”. Pornind de la Istoria literaturii române din Bucovina, publicată la Cernăuți în 1926 de Constantin Loghin și de la antologiile de scriitori bucovineni pe care, urmând exemplul lui Aron Pumnul, acesta le-a elaborat, articolul Bucovina - subspațiu cultural românesc. Reevaluări necesare consideră Bucovina „unul din centrele de iradiere a ethosului românesc” și trece în revistă șirul de cercetători care, „în pofida
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
să publice poezii, îndeosebi sonete de dragoste, aglomerând nume sonore exotice, ori să scrie versuri pe teme ocazionale, mai ales în preajma primului război mondial. SCRIERI: Majora canamus, București, 1904. Traduceri: Benito Pérez- Galdós, Mariannela, București, [1918]. Repere bibliografice: I.C. Popescu-Polyclet, Antologia poeților olteni, Craiova, 1929, 73-76; Predescu, Encicl., 418. V.D.
ILIESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287519_a_288848]
-
Cântăreața, Gherla, 1889. Repere bibliografice: Dimitrie Dan, AAR, partea administrativă, t. XXVI, 1903-1904; Ilarie Chendi, Doi membri corespondenți ai Academiei, Enea Hodoș și Dimitrie Dan, „Sămănătorul”, 1904, 14; C. Loghin, Scriitori bucovineni, București, 1924, 209-215; C. Loghin, Dimitrie Dan, în Antologia scrisului bucovinean, II, Cernăuți, 1938, 138-147; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria-Luiza Ungureanu, București, 1970, 84-87; [Dimitrie Dan], DCL, II, 221-224; Dicț. lit. 1900, 260-261; S. Fl. Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen Dimitriu și Petru Froicu, pref.
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
Vianu, București, 1959; Poeți persani, pref. Tudor Vianu, București, 1963; Rabindranath Tagore, Versuri, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1966, Poeme, pref. Radu Boureanu, București, 1967, Luna în creștere, București, 1968; Firdousi, Șah-namè (Cronica Șahilor), pref. Virgil Cândea, București, 1969; Privighetorile Persiei. Antologie de poezie persană (secolele X-XX), pref. Virgil Cândea, București, 1971; Omar Khayyam, Catrene, București, 1972. Repere bibliografice: Geo Șerban, Baladele lui George Dan, GL, 1956, 26; Tudor Vianu, Saadi în românește, GL, 1960, 6; Teodor Vârgolici, George Dan, LCF, 1964
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
Iași) sau cuprind rezultatul unor preocupări de filolog (revista de folclor „Șezătoarea”, Dante în „Convorbiri literare” etc.). Lucrările despre marii scriitori nu excelează prin noutate (de pildă, lecturile eminesciene din Contribuții sunt o succesiune de clișee și de formule bombastice). Antologiile critice despre Creangă și Sadoveanu sunt însă lucrări probe, întocmite cu rigoare filologică - rigoare ce caracterizează și activitatea de editor a lui D. Acestora li se adaugă editarea, în 1974 și 1976, a lucrărilor lui Sextil Pușcariu Cercetări și studii
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
Semnul zăpezii, București, 1984; Furtuna unui anotimp, Iași, 1989; Anton Pann, București, 1989; Orga inimii, București, 2000; Pașii memoriei, București, 2001; Altfel de martori, Iași, 2002; Draperia de ceață, Iași, 2003; Probleme de filologie română. Orientări și repere, Iași, 2003. Antologii: Al. O. Teodoreanu, Versuri, pref. D.I. Suchianu, București, 1972, Pahare și săgeți, pref. edit., Iași, 2003; Studii despre opera lui Mihail Sadoveanu, București, 1977; Studii despre Ion Creangă, I-II, București, 1973; Destinul unui clasic. Studii și articole despre Ion
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue roumaine”, „Argeș”, „Vatra”, „Cotidianul”, „România liberă”, „Tribuna Ardealului” ș.a. A realizat ediții ale unor opere de Dem. Theodorescu, Ion Minulescu și Pavel Dan, iar în colaborare cu A.-B. Goorden a alcătuit volumul Roumanie fantastique (Bruxelles, 1983), antologie a prozei fantastice românești. De asemenea, a colaborat la volume colective de studii (Studii literare. Din istoria presei culturale și literare române, Dicționar analitic de opere literare românești) și a tradus din Walter Scott. După 1990 a mai semnat sporadic
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
extern meritat: Louis Vax citează, în Les chefs-d’oeuvre de la littérature fantastique (Paris, 1979), tabloul sistematic pe care-l propune criticul român. De asemenea, A.-B. Goorden utilizează aceleași criterii teoretice de clasificare a fantasticului la prezentarea scriitorilor incluși în antologia Roumanie fantastique. Spiritul independent și, implicit, polemic, erudiția suplă, rigoarea și coerența lecturii caracterizează următoarele două cărți ale lui D., Spiritul Romei (1979) și Visul lui Scipio (1983), concepute în vădită orientare militantă și restauratoare, vizând moștenirea noastră latină. Eseurile
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
românești ale unei structuri, Pitești, 2002. Ediții: Dem. Theodorescu, În cetatea idealului, București, 1972; Ion Minulesu, Cetiți-le noaptea, pref. edit., Cluj, 1973; Pavel Dan, Jurnal, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974, Urcan Bătrânul, pref. edit., Cluj-Napoca, 1987, Virrasztó [Priveghiul], Cluj-Napoca, 1988. Antologii: Roumanie fantastique, introd. edit. (Le profil de la littérature fantastique roumaine), Bruxelles, 1983 (în colaborare cu A.-B. Goorden). Traduceri: Walter Scott, Woodstock sau Cavalerul. O poveste din anul 1651, pref. trad., Cluj-Napoca, 1993. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Sergiu Pavel Dan
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Marino, Interpretarea literaturii fantastice, T, 1982, 8; Adrian Marino, Ideea latină, TR, 1983, 27; Dana Dumitriu, Un eseu despre istoria Romei, RL, 1983, 40; Mircea Popa, „Visul lui Scipio. Istoria Romei ca poveste filosofică”, ST, 1983, 10; Yvonne Goga, O antologie a fantasticului românesc, TR, 1984, 16; Iorgulescu, Prezent, 276-279; Rodica Lascu-Pop, „Roumanie fantastique”, „Marginales” (Bruxelles), 1985, 211-212; N. Steinhardt, Escale în timp și spațiu sau Dincoace și dincolo de texte, București, 1987, 325-330; Dan C. Mihăilescu, „Woodstock sau Cavalerul” de Walter
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Ele par să rimeze fără justificări formale, dar cele două arte frecventate de C. îi dau știința și instinctul de a intercala la locul potrivit cuvântul melodios. Scriitoare bilingvă, ea compune poeme și în engleză, fiind, de asemenea, autoarea unei antologii, A Canvas of Poems (1993), care adună bune traduceri ale poeților de limbă română din Israel. Propriile sale poezii sună la fel de bine în engleză. Dintre cele adunate în antologia colectivă Arborele memoriei, alcătuită de Radu Cârneci (1997), de referință este
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
ea compune poeme și în engleză, fiind, de asemenea, autoarea unei antologii, A Canvas of Poems (1993), care adună bune traduceri ale poeților de limbă română din Israel. Propriile sale poezii sună la fel de bine în engleză. Dintre cele adunate în antologia colectivă Arborele memoriei, alcătuită de Radu Cârneci (1997), de referință este poemul omagial Beethoven, a cărui idee este ascensiunea prin transfigurare și artă. Muzicianul bolnav, surd și ros de sărăcie, își așază mental notele negre pe plafon, unde ele alcătuiesc
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
l’art”, „Viața românească” ș.a. A primit Premiul de critică de artă al revistelor „Amfiteatru” și „Viața studențească” (1978) și Premiul de poezie al revistei „Ateneu” (1986) și al orașului Slobozia (1992). Unele dintre poemele sale au fost incluse în antologii ale poeziei românești apărute în Italia, SUA, Canada și Germania. Volumul de debut, Hipermateria, avea să fie considerat, poate și datorită unei riguroase conceptualizări a banalului cotidian, un fel de „program” al generației optzeciste. Această poezie manifestă într-adevăr o
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
starea de contradicție și angoasă, transpusă în vers. În Israel, C. este receptat mai ales pentru poemele sale inspirate din realitatea istorică și politică imediată, scrise pe un ton pamfletar și deschis angajat (pe care nu le-a selecționat pentru antologiile publicate în țara noastră), care stârnesc deopotrivă admirația unora și contestarea altora. În România îi este apreciată îndeosebi poezia cotidianului așezat sub semnul ireversibil al neființei. Cea mai elocventă caracterizare a produs-o Al. Mirodan, care afirmă că scrisul lui
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
pref. Geo Șerban, București, 2000; Hoțul de frumos, București, 2001; Fericitul care pleacă, pref. George Bălăiță, postfață Zoltán Terner, București, 2001; Deocamdată, viața, Iași, 2002; După ultima mea moarte, București, 2002; Îngerul târziu, îngr. și pref. Eugen Simion, București, 2003. Antologii: Metafore românești în Israel, Iași, 2000 (în colaborare cu Valeriu Stancu). Repere bibliografice: Mirodan, Dicționar, I, 285-289; Andrei Strihan, Shaul Carmel la 60 de ani, „Ultima oră” (Tel Aviv), 1997, 3 iulie; Radu Cârneci, Nostalgia esențială, CRC, 1998, 2; Roxana
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
prin facultatea ei regală de a da formă. Poetul a tradus din limba franceză, distingându-se prin integrala versurilor lui Baudelaire (1991) și prin tălmăcirea lui Léopold Sédar Senghor. A mai tradus din Jacques Chessex, Jean Joubert, Khalil Gibran ș.a. Antologiile Poezia pădurii (I-V, 1998-1999) și Cinegetica (I-III, 2003), cuprind texte din literatura română și universală referitoare la pădure, vânătoare și pescuit. SCRIERI: Noi și soarele, București, 1963; Orgă și iarbă, București, 1966; Iarba verde, acasă, București, 1968; Umbra
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
București, 1982; Sonete, București, 1983; Pasărea de cenușă, București, 1986; Clipa eternă (1963-1988), pref. Radu Enescu, București, 1988; Dorador: Jurământul-Dorador: Le Serment, ed. bilingvă, tr. Paul Romanescu și Eugène Van Itterbeck, București, 1997; Heraldica iubirii, pref. Radu Enescu, București, 1999. Antologii: Arborele memoriei. Antologia poeților de limbă română din Israel, pref. Roxana Sorescu, București, 1997; Poezia pădurii, I-V, București, 1998-1999; Cinegetica, I-III, București, 2003. Traduceri: Léopold Sédar Senghor, Jertfe negre, cu un cuvânt al autorului, pref. trad., București, 1969
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
București, 1983; Pasărea de cenușă, București, 1986; Clipa eternă (1963-1988), pref. Radu Enescu, București, 1988; Dorador: Jurământul-Dorador: Le Serment, ed. bilingvă, tr. Paul Romanescu și Eugène Van Itterbeck, București, 1997; Heraldica iubirii, pref. Radu Enescu, București, 1999. Antologii: Arborele memoriei. Antologia poeților de limbă română din Israel, pref. Roxana Sorescu, București, 1997; Poezia pădurii, I-V, București, 1998-1999; Cinegetica, I-III, București, 2003. Traduceri: Léopold Sédar Senghor, Jertfe negre, cu un cuvânt al autorului, pref. trad., București, 1969; ed. bilingvă (Hosties
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
a unui romantic precum E. T. A. Hoffmann. Notabil este și efortul de a face cunoscută creația unor importanți scriitori de limbă germană de la noi (O. W. Cisek, Gertrud Gregor ș.a.). S-a implicat, alături de alți traducători, în realizarea unor antologii reprezentative din nuvela romantică germană și nuvela austriacă modernă. Traduceri: E. Wittstock, Fiul vizitiului, București, 1957; O. W. Cisek, Tătăroaica, București, 1958; Ciao Su Li, Întâmplări din Sanlivan, București, 1961 (în colaborare cu I. Chișinevschi); Anna Seghers, Hotărârea, București, 1962
CASSIAN-MATASARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286135_a_287464]
-
I. Amzulescu, G. Ghiță, Doine, cântece, strigături, București, [1955]; Tiberiu Brediceanu, 170 melodii populare din Maramureș, București, 1957; Cicerone Theodorescu, Izvoare fermecate, București, 1958; Const. Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu-Nestor, 132 cântece și jocuri din Năsăud, București, 1958; Emilia Comișel, Antologie folclorică din Ținutul Pădurenilor (Hunedoara), București, 1959; Ilarion Cocișiu, Cântece populare românești, îngr. Tiberiu Alexandru și Maria Siminel-Fusteri, pref. Tiberiu Alexandru, București, 1960; Folclor din Transilvania, I-IV, București, 1962-1969; Gh. Ciobanu, Vasile D. Nicolescu, 200 cântece și doine, București
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]