13,008 matches
-
nici un amestec cu monede străine, tezaurul este întreg și fără nici un adaos de piese neaparținătoare. Se susține inexistența vreunei așezări omenești în împrejurimile Măgurii Geomalului 742 m”. Cei doi specialiști susțin, pe baza informaților conținute în izvoarele antice, a cercetărilor arheologice și descoperirilor monetare, că în anul 242 d.Hr. o puternică invazie a carpilor liberi a atins teritoriul Daciei malvensis și Daciei apulensis. Carpii, pătrunzând în Dacia au slăbit stăpânirea romană, au favorizat ridicarea la luptă a populației și au
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
descrierile egiptene, care îi prezintă pe invadatori ca avînd nume semitice și ca fiind circumciși. Apropieri de nume: "Peleset" / Filistini, "Shekelesh" / Isaacar, "Weshwesh" /Aser, "Tjekker" /Manasse, "Denyen" /Dan Popoarele mării reprezintă o pagină controversată din „Epoca întunecată a Bronzului”. Dovezile arheologice din zona estului mediteraneean și din Anatolia indică o discontinuitate brutală în straturile excavate legată probabil de mișcarea migratorie a acestor populații. Deseori erau însoțiți de familii și de bunuri (invaziile de pe uscat se făceau cu aceștia încărcați în care
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
a existat în partea sudică a orașului de azi, în stânga șoselei ce duce spre Cluj-Napoca. Castrul a fost construit pe drumul ce lega Napoca de Porolissum. Cercetările arheologice arată că aici a staționat unitatea de cavalerie romană Ala a II-a Pannoniorum. În anul 1961 s-a descoperit pe teritoriul fostului castru o diplomă militară eliberată la 2 iulie 133, sub domnia împăratului Hadrian, aparținând soldatului "Sepenestus Cornon
Castrul roman de la Gherla () [Corola-website/Science/314414_a_315743]
-
apoi, în anul 201, s-au ridicat ziduri de piatră. Astăzi se mai păstrează doar latura de est (167 de metri) și parțial latura de sud (88 de metri). Aici s-a descoperit o inscripție dedicată împăratului roman Caracalla. Cercetările arheologice sistematice desfășurate în anul 2002 în interiorul castrului au dus la descoperirea unui tezaur roman imperial alcătuit din 92 de monede de argint, care acoperă o perioadă de aproape 50 de ani. <br>
Castrul roman de la Bumbești-Jiu (3) () [Corola-website/Science/314419_a_315748]
-
romanii să fi redat prin 'u' ceea ce în limba dacilor era un 'o' închis, așa cum a transcris Ptolemeu.” vezi Tăblițele de la Sinaia https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83bli%C8%9Bele de la Sinaia Semnalarea și descrierea relativ precisă a acestui sit arheologic roman a fost făcută încă din 1856 de către M. J. Ackner, iar primele cercetări sistematice au fost efectuate de către Mihail Macrea în anul 1939. Cercetările arheologice și toponimul confirmă că înaintea costrucției castrului roman a existat o așezare a dacică
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
wiki/T%C4%83bli%C8%9Bele de la Sinaia Semnalarea și descrierea relativ precisă a acestui sit arheologic roman a fost făcută încă din 1856 de către M. J. Ackner, iar primele cercetări sistematice au fost efectuate de către Mihail Macrea în anul 1939. Cercetările arheologice și toponimul confirmă că înaintea costrucției castrului roman a existat o așezare a dacică, Comidava, a dacilor tini cumidavensis. În interiorul castrului un grup de arheologi au descoperit o inscripție de pe vremea împăratului roman Alexandru Sever (222-235), o lespede dedicată împărătesei
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
era fragmentară, iar din tot ansamblul creat cu aproape 2.000 de ani în urmă se păstrează și astăzi la Muzeul Județean de Istorie din Brașov două fragmente. Pe Dealul Cetății cele mai vechi urme de locuire datează, conform descoperirilor arheologice din 2010, încă din epoca neolitică. Apoi, o nouă fază de locuire aparține începutului epocii bronzului (cultura Glina-Schneckenberg), arheologii identificând o așezare apărată de valuri de pământ si prevăzute cu palisadă. Sistemul defensiv consta din 3 șanțuri și tot atâtea
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
Coșuleț, Șeful secției de istorie din cadrul Muzeului Județean Brașov: „După cum o arată sufixul «dava» din denumirea așezării, la Râșnov avem de-a face cu un fost centru militar, politic, administrativ și religios al dacilor, existența lui fiind confirmată de cercetările arheologice efectuate de-a lungul vremii pe dealul cetății medievale”. Fortificația dacică este anterioară cuceririi Daciei de către romani și se pare a-și afla sfârșitul în preajma războaielor dacice. Obiectivul castrului era să țină piept atacurilor venite din partea carpilor - dacii liberi din
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
de invadatori, prin cele două pasuri importante - Rucăr-Bran și Oituz. Inițial, construcția militară începută după 106 era din pământ și lemn. După anul 126, zidurile au fost refăcute din piatră și au dăinuit până în ziua de azi, la Râșnov. Săpăturile arheologice din zonă au scos la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de terra sigilată și o figurină din lut care o reprezintă pe Venera = Venus, numele roman al zeiței grecești Afrodita, zeița dragostei, frumuseții și fertilității. Ba chiar și
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
aflat pe dealul de lângă localitate, a aparținut unei unități de cavalerie, numită „Ala I Batavorum Milliaria”. De asemenea, în castru au staționat, după cum indică materialul tegular, vexilații din Legiunea a XIII-a Gemina și Legiunea a V-a Macedonica. Cercetări arheologice sistematice s-au desfășurat între 1995-2000. Castrul este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Alba elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Situl arheologic Războieni-Cetate, aflat la 200 m vest de fosturile grajduri CAP
Castrul roman de la Războieni-Cetate () [Corola-website/Science/314432_a_315761]
-
XIII-a Gemina și Legiunea a V-a Macedonica. Cercetări arheologice sistematice s-au desfășurat între 1995-2000. Castrul este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Alba elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Situl arheologic Războieni-Cetate, aflat la 200 m vest de fosturile grajduri CAP, este înscris în Repertoriul Arheologic Național sub codul RAN 1856.01.
Castrul roman de la Războieni-Cetate () [Corola-website/Science/314432_a_315761]
-
între 1995-2000. Castrul este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Alba elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Situl arheologic Războieni-Cetate, aflat la 200 m vest de fosturile grajduri CAP, este înscris în Repertoriul Arheologic Național sub codul RAN 1856.01.
Castrul roman de la Războieni-Cetate () [Corola-website/Science/314432_a_315761]
-
Castrul, aflat la o altitudine de 103 m, are lungimea între ziduri de 168 x 140 m, cu lungimea pe direcția E-V). Ca localizare, situl arheologic se află lângă calea ferată Craiova-Filiași, în dreptul gării Răcari, aflată la marginea satului Răcarii de Jos, comuna Brădești, județul Dolj. Gara se află, practic, peste așezarea civilă a castrului roman. Castrul însuși se află la numai circa 70 m SV
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
marginea satului Răcarii de Jos, comuna Brădești, județul Dolj. Gara se află, practic, peste așezarea civilă a castrului roman. Castrul însuși se află la numai circa 70 m SV de gară. Castrul de la Răcarii de Jos este cuprins în Repertoriul Arheologic Național, cu codul RAN 71108.02, ca centru de locuire militară - castru, din Epoca romană, Epoca migrațiilor și... Hallstatt.. Referirea la Hallstatt se datorează descoperirii unor complexe izolate. se află pe terasa stângă a Jiului mijlociu, la 6 km sud
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
02, ca centru de locuire militară - castru, din Epoca romană, Epoca migrațiilor și... Hallstatt.. Referirea la Hallstatt se datorează descoperirii unor complexe izolate. se află pe terasa stângă a Jiului mijlociu, la 6 km sud de orașul Filiași. Primele săpături arheologice au fost efectuate între 1897-1898 de Grigore Tocilescu și Pamfil Polonic. În urma săpăturilor s-a descoperit un bogat material ceramic, numismatic, țiglă și cărămizi, obiecte de sticlă, bronz, fier, os, fragmente de statui colosale, piese de echipament militar, arme, fibule
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
între 1897-1898 de Grigore Tocilescu și Pamfil Polonic. În urma săpăturilor s-a descoperit un bogat material ceramic, numismatic, țiglă și cărămizi, obiecte de sticlă, bronz, fier, os, fragmente de statui colosale, piese de echipament militar, arme, fibule etc. Următoarele cercetări arheologice ale castrului au fost efectuate de Grigore Florescu în anii 1928 și 1930, de la care avem un raport ceva mai consistent (v. Arhivele Olteniei IX, nr. 51-52, 1930). Cercetările au fost reluate de Muzeul Militar Național, respectiv Cristian Vlădescu, în
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
se precizează că: "„Rolul acestei fortificații dacice inițiale era de a păzi și sigur de a vămui mărfurile ce treceau prin trecătoare la intrarea sau ieșirea lor dinspre actuala Depresiune a Silvaniei spre zona dinspre est adică Transilvania.”" În urma cercetărilor arheologice efectuate încă de prin anul 1958 de către prof. Mircea Rusu, și cele mai recente de către prof. dr. Horea Pop de la Muzeul județean Zalău, s-a constatat că acest castru de pe Citera, construit inițial din pământ (val cu șant) și apoi
Castrul roman de la Jac () [Corola-website/Science/314431_a_315760]
-
forma dreptunghiulară cu dimensiunile 176 x 200 m, că există un singur strat de dărâmături. Alături de obiectele specifice au fost descoperite și monedele, cele mai recente fiind din anul 116-117 din ultimii ani de domnie ai împăratului Traian. În urma săpăturilor arheologice reîncepute în anul 1992 în incinta castrului s-au descoperit numeroase cărămizi cu ștampile care atestă prezenta unor trupe romane precum: Cohors I Flavia Commagenorum, pomenită și într-o diplomă militară din anul 105 printre trupele provinciei din sudul Dunării
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Fidelis staționată la Durostorum (Silistra). După monedele descoperite aici, castrul a funcționat numai în timpul domniei împăratului Traian și avea sarcina supravegherii populației băștinașe. Urmele ceramice dovedesc prezența unei populații getice după părăsirea castrului de către trupele romane în urma retragerii aureliene. Cercetările arheologice din anul 1992 sunt primele efectuate aici după cercetările efectuate în anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ștefan. Rezultatele campaniilor din anii 1992-1996 au adus dovezi asupra fazelor de constructive a clădirilor din interiorul castrului. La aceste cercetări au participat Vlădescu
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
legătură directă cu castrele de la Mălăiești, Tarsorul vechi și Voinesti, împreună cu care făcea parte dintr-un sistem de apărare în primele decenii ale secolului al II-lea, prin care controlau trecerea din și spre sud-estul Transilvaniei prin trecătorile muntoase. Situl arheologic de la Drajna de Sus este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, publicată în Monitorul Oficial numărul 646 bis din 16 aprilie 2004. Are codul PH-I-s-B-16174. Campania arheologică 2011 și săpăturile sistematice sunt derulate de Muzeul de Istorie și
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
controlau trecerea din și spre sud-estul Transilvaniei prin trecătorile muntoase. Situl arheologic de la Drajna de Sus este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, publicată în Monitorul Oficial numărul 646 bis din 16 aprilie 2004. Are codul PH-I-s-B-16174. Campania arheologică 2011 și săpăturile sistematice sunt derulate de Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova în colaborare cu institutul de arheologie “Vasile Pârvan” - București și Institutul de cercetări eco-muzeale Tulcea. Portal turistic Drajna - http://turism.drajna.ro/index.php/patrimoniu-drajna/monumente-istorice/castrul-roman
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
mijlocul secolului V, la Priscus Panaites; Καρσος-Carsos, prima parte a secolului VI, la Hierocles; Καρσω-Carso, mijlocul secolului VI, la Procopius; Carsion, secolul VII, la Geograful din Ravenna; Καρσος-Carsos, în secolul X, la Constantin Porfirogenetul), fortificația romană Carsium este aproape necunoscută arheologic. O vină majoră o are cercetarea defectuoasă: o campanie în anul 1939 pe zidurile de nord; o alta în anul 1943 pe incintele de vest; alta campanie în anul 1963 pe suprafața platoului. Nici una nu a dat raspuns la întrebarea
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
Nici una nu a dat raspuns la întrebarea fundamental despre planimetria fortificației romane și fazele ei de construcție. Cauza a fost suprapunerea cetății medievale peste cea antică, desele intervenții, chiar pentru scoaterea pietrei, uneori până la stâncă, la adâncimea de 4-5 metri. Arheologic, poți săpa atât, câțiva ani, într-o nivelare cu materiale amestecate din toate epocile istorice, fără să obții rezultatele așteptate. Caracteristica aceasta explica de ce campanile arheologice au fost atât de scurte și s-a publicat atât de puțin în trecut
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
desele intervenții, chiar pentru scoaterea pietrei, uneori până la stâncă, la adâncimea de 4-5 metri. Arheologic, poți săpa atât, câțiva ani, într-o nivelare cu materiale amestecate din toate epocile istorice, fără să obții rezultatele așteptate. Caracteristica aceasta explica de ce campanile arheologice au fost atât de scurte și s-a publicat atât de puțin în trecut. Drept urmare, atunci când s-a simțit nevoia lămuririi problemelor legate de castrul roman, în lipsa unor rezultate științifice pe care să se sprijine orice supoziție, s-a aplicat
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
1959—1962 pe înălțimea "Tirighina" de la Bărboși, de lângă Galați, aproape de vărsarea Șiretului în Dunăre, au scos la lumină un "castellum" român, construit, probabil, pe locul unde se găsea la început o cetățuie dacica, întărită cu un val de pământ. Complexul arheologic de la Tirighina-Barboși se întinde pe aproximativ 10 hectare și cuprinde vestigii ale unui castru român, un "castellum" de pământ, două necropole române, dintre care una tumulara, trei depozite de amfore, așezarea civilă din șesul Șiretului și vestigiile locuirii române din
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]