11,160 matches
-
și datorită substanței noastre genetice. În ultimele decenii, la noi și nu numai, datorită noilor încercări de expresii vizuale (media, performance, happenind etc.) se încearcă o marginalizare a tuturor formelor de artă „clasice”, implicit a peisajului, mai ales de către tinerii creatori care le cred desuete, și în contradicție cu ceea ce ei consideră performanță. Este o viziune excesivă care, deși firească vârstei și mai ales momentului de criză pe care îl traversează arta de o bună perioadă de timp, nu își găsește
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
doctorat, “Teatrul radiofonic; convertibilitatea mijloacelor de expresie actoricească în procesul creației” (2004). Despre Teatrul Național Radiofonic, în care a întruchipat peste 300 de personaje, Mircea Albulescu afirma: “Dacă 1000 de oameni ascultă...fiecare „vede ” altă piesă. Este receptorul cel mai creator.” Rolul cel mai drag sufletului artistului este cel din piesa “Danton”, de Camil Petrescu. La premiera piesei pe scena Teatrului Național din București, Dinu Săraru a scris: “Mircea Albulescu -în Danton- o creație unică, ilustrând dezlănțuirea unui talent unic. Un
Mircea Albulescu () [Corola-website/Science/297523_a_298852]
-
regale", publicarea romanului satiric "Minunile Sfîntului Sisoe" (neterminat, publicat postum în 1938). În 1936 este ales "Membru corespondent al Academiei". Deși bolnav de cancer la ficat întemeiază împreună cu Sadoveanu și Grigore T. Popa revista „Însemnări ieșene” ca un ultim efort creator. Primăvara lui 1937 îl prinde la Viena, într-un sanatoriu, de unde trimite ziarului "Adevărul literar" (23 mai 1937) un pamflet de solidarizare cu Sadoveanu, care fusese greu atacat în presa vremii și de protest față de huliganismul care lua amploare în
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
Petőfi și o poveste populară, în 600 de versuri, "Pepelea din cenușă". Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
epopeii Renașterii (Boiardo, Ariosto, Tasso) o acreditaseră ca strofă epică prin excelență, Coșbuc a prezentat în limba română sensurile fundamentale ale poeziei homerice. Versiunea sa este o transcriere fidelă, de o rară expresivitate și fluiditate. A dat, de asemenea, echivalențe creatoare, în lexicul cel mai adecvat din opera lui Vergiliu ("Bucolicele" și "Georgicele"). Un mare efort creator l-a constituit traducerea "Eneidei", încununată cu Marele Premiu al Academiei, "„Năsturel”" (1897), obținut până la el numai de V. Alecsandri și de Al. Odobescu
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
limba română sensurile fundamentale ale poeziei homerice. Versiunea sa este o transcriere fidelă, de o rară expresivitate și fluiditate. A dat, de asemenea, echivalențe creatoare, în lexicul cel mai adecvat din opera lui Vergiliu ("Bucolicele" și "Georgicele"). Un mare efort creator l-a constituit traducerea "Eneidei", încununată cu Marele Premiu al Academiei, "„Năsturel”" (1897), obținut până la el numai de V. Alecsandri și de Al. Odobescu, pentru întreaga lor activitate literară. În ședința de la 9 aprilie 1897, N. Quintescu, Gr. G. Tocilescu
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Lune", 1902) realizat de Georges Méliès, în care prezintă o călătorie spre Lună a unei navete spațiale. Tot Georges Méliès este considerat și inventatorul efectelor speciale din cinematografie. Câteva filme considerate aparținând genului științifico-fantastic și de groază: În anii '20, creatorii europeni de film au tendința de a utiliza filmul științifico-fantastic pentru predicții și comentarii sociale, așa cum reiese din filmele germane Metropolis (1926) sau Frau im Mond (1929). Lista celor mai reprezentative filme: În 1990, televiziunea publică a început difuzarea săptămânală
Film științifico-fantastic () [Corola-website/Science/317002_a_318331]
-
lunii octombrie, în incinta Bibliotecii publice „Onisifor Ghibu”, în Centrul de Cultură și Artă „Ginta Latină” sau în Sala Mare a Uniunii Scriitorilor. Pe parcursul timpului, anticipând înregistrarea juridică a revistei, iar, ulterior, din necesităti de sinteză, de sprijinire a tinerilor creatori și de reverberare a mesajului național, civic si artistic al acestora, revista a fost generatorul unor culegeri de creație literară: colecția Sclipiri Siderale (3 vol.), cărți de debut: Oglinda sângelui (poezie, autor Doina Bulat), Castelul de dincolo de ploi (proză, autor
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
și Arta”, dar și în ziarele „Glasul Națiunii”, „Făclia”, „Florile dalbe”, „Ziarul de Gardă”, „Curier pedagogic”. Apariții sporadice în „Dacia literară”, „Curierul românesc”, „Oglinda literară” ș.a. din dreapta Prutului. Emisiunile: „Semnal-Junior” și „Ars-adolescentina” ale Radioului Național, prin atașamentul special față de tinerii creatori al jurnalistei Zina Izbaș, au mediatizat încă de la începuturi activitatea revistei și a cenaclului acesteia, promovând continuu tinerii creatori. Edițiile anuale ale Concursului Național de Creație Literară „Iulia Hasdeu”, dar și drumul evolutiv al publicației a fost constant, cu har
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
Dacia literară”, „Curierul românesc”, „Oglinda literară” ș.a. din dreapta Prutului. Emisiunile: „Semnal-Junior” și „Ars-adolescentina” ale Radioului Național, prin atașamentul special față de tinerii creatori al jurnalistei Zina Izbaș, au mediatizat încă de la începuturi activitatea revistei și a cenaclului acesteia, promovând continuu tinerii creatori. Edițiile anuale ale Concursului Național de Creație Literară „Iulia Hasdeu”, dar și drumul evolutiv al publicației a fost constant, cu har și devotament, reflectate în subiectele culturale pentru știri, realizate de către distinsa jurnalistă Silvia Hodorogea, precum și în cadrul emisiunii „Bună dimineața
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
început a istoriei sculpturii poate fi considerată paleoliticul superior (între 30.000 și 10.000 î.Hr., magdalenian). Nu se cunosc opere de artă anteriore acestei epoci. Dacă de la omul de Neanderthal nu au rămas vestigii, în schimb Homo sapiens, geniul creator de imagini, ne-a lăsat o multitudine de lucrări. Astfel, pereții peșterilor erau decorați cu scene din viața cotidiană (bizoni, cerbi), care constituiau prada vânătorului Epocii Glaciare. Principalele teme constau în redarea, la început fotografică, a oamenilor sau a animalelor
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
a organizat lupta ei eroică și a pregătit biruința de la Mărășești, provocând nu numai admirația aliaților ci și respectul dușmanilor. Pentru cugetarea românească, generalul Christescu este cea mai splendidă manifestare a geniului românesc, atât ca cugetător cât și ca artist creator în arta și știința strategiei. Pentru poporul nostru, generalul Christescu, fiu de sătean din județul Argeș, este cea mai strălucită dovadă de comoară de energie și inteligență care zace în el și care constituie cea mai sigură garanție a viitorului
Constantin Christescu () [Corola-website/Science/317655_a_318984]
-
integrate de dezvoltare în paralel care abordează procesul de creare a noilor produse pe baza conceptului de inginerie concurentă (sau simultană), mai degrabă decît pe baza dezvoltării secvențiale.( Vezi ) Cercetarea, dezvoltarea, designul și proiectarea au loc în iterații concurente. Activitățile creatoare de valoare ale firmei sunt intim legate cu furnizorii și clienții, cu rețelele și comunitățile în care sunt incluse firmele. Procesul de inovare din a cincea generație este un răspuns la nivelurile înalte de risc și incertitudine în inovare. In
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
izvorului artistic popular, valorificat cu consecvență în opusurile sale, fără să le preia direct, printr-o prismă idolatrizatoare. Chiriac - gânditor al artei sunetelor, cu mari disponibilități în planul travaliului simfonic - a abordat sugestiile ethosului muzicii populare într-o manieră degajată, creatoare, personală, ce exclude nu numai viziunea idilică, dar în egală măsură exaltarea în fața citatului. Amploarea activității componistice reiese din parcurgerea bogatei sale liste de lucrări simfonice, vocal-simfonice, concertante, de balete, muzică de cameră, muzică de film etc. Piesele de debut
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
simfonic "Thalassa". De la "Serenada pentru vioară și pian" (1937), în care elementul romantic domină autoritar, până la ultimele lucrări - "Concert pentru orchestră", "Simfonia de cameră" -, mărturii ale asimilării elementelor de folclor în esența lor și într-o structură modernă, drumul său creator a fost mereu ascendent, trecând prin toate genurile. Corina Chiriac a lansat (la 16 decembrie 2004) un dublu CD cu opera simfonică a tatălui său. Cele doua CD-uri sunt editate de Electrecord, întitulate "Bucureștii de altădată" și adună compozițiile
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
ani de viață, pe care abia i-a trecut. Născut în Lăpuș, instruit într-ale artelor frumoase la Universitatea din Cluj și ulterior naturalizat în capitala oșenilor - Negrești -, Dorel Petrehuș și-a făurit, cu o consecvență stilistică și o îndârjire creatoare tipice firilor alese ale acelor ținuturi, o traiectorie artistică solidă și tot mai răspicat individualizată. Astăzi, el se poate spune că reprezintă o voce distinctă și convingător rotunjită în stil a picturii noastre. Expoziția de la Muzeul din Negreștii Oașului este
Dorel Petrehuș () [Corola-website/Science/318346_a_319675]
-
în forme ce amintesc de "Misterele" medievale, ori de ritualurile de exorcizare sau înmormântare din Nordul autohton ancestral. O expoziție încărcată de sensuri adânci și cu incitante inovații plastice, care probează autoritatea profesională a unui artist aflat în plină forță creatoare.
Dorel Petrehuș () [Corola-website/Science/318346_a_319675]
-
Ca structură energetică, omul nu numai că este o parte (componentă) a cosmosului, dar îl și poartă în lumea sa interioară. Ceea ce îi dă omului posibilitatea ca prin intermediul energeticii spiritului său să influențeze creația evolutivă a cosmosului. "...în fiecare proces creator (creație) este necesară participarea energiilor omului ca purtător al principiilor supreme (superioare) ale Cosmosului».. Perfecționând natura sa materială și spirituală, relațiile între oameni și atitudinea față de natură, omul se manifestă ca un subiect activ al evoluției. Principalul mijloc al unei
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
face rău. III Etica Vie cercetează influența (acțiunea) energiei gândului omului asupra spațiului înconjurător. Această influență este determinată de motivele morale (etice) ale activității omului și măsurii în care acestea corespund ideii binelui general. Ea poate fi atât pozitivă, constructivă, creatoare, cât și negativă, distructivă, anticulturală. În numele unei bune colaborări pentru o nouă treaptă, este absolut necesar de a însuși importanța gândului. <...> Doar întreg Cosmosul se menține pe gând (rațiune)! Tot binele, toată distrugerea se întemeiază pe gând (rațiune). Gândul aduce
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
Vii, cele mai importante mijloace de perfecționare sunt ucenicia (instruirea, învățarea) continuă și munca. Este necesar ca omul să cunoască cultura trecutului și a prezentului, realizările științei, să studieze lumea înconjurătoare și pe sine însuși. Munca trebuie să fie benevolă, creatoare, încordată, dar după puteri. Un rol important i se atribuie calității muncii. În procesul unei munci conștientizate, făcute într-un anumit scop și cu o bună calitate, se dezvoltă energia psihică a omului, care conduce la dezvoltarea formelor superioare de
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
de către renumitul zugrav Voicu din Pitești: „Maica Domnului cu Pruncul” (1845), „Iisus Hristos Atotțiitorul” (1845), „Sfântul Mihail și Sfântul Nicolae” (1848) ș.a. Mărturie elocventă a artei crucerilor din zonă, biserica de lemn din Drăganu-Olteni, ctitoria luminatului dascăl Ilie, relevă capacitatea creatoare a oamenilor care și-au ctitorit viața în spațiul mioritic al Argeșului.
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
și acuratețea meșteșugului, cursurile sale începând cu desenul după model de ghips și continuând mai târziu cu desenul după model viu. Mirea a încercat să vadă în fiecare student valențele personale și nu a procedat la uniformizarea tiranică a impulsurilor creatoare, astfel că pecetea lui Mirea asupra operei lui Baltazar a fost mai mult decât evidentă în perioada de început a artistului. Ea nu a fost însă durabilă și s-a manifestat mai ales în portretistica făcută de Apcar Baltazar în
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
valorile autentice tradiționale, neobizantinismul a dat de fapt drumul spre impunerea unui gust îndoielnic pe care burghezia l-a promovat sub o mască patriotardă, tocmai pentru a-și susține interesele sale triviale. Tradiția nu era întotdeauna fructificată într-un mod creator, ci tocmai într-un spirit conservatorist și mai ales în elementele ei lăturalnice, deci minore. Arhitecții se comportau ca niște decoratori și s-au limitat să repete la infinit motivele ornamentale ale arhitecturii ruse vechi. Rezultatele acestor demersuri au fost
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
scris este problematică pentru Geta Brătescu, deoarece exigenta «imediateței» este bruiata de infuziunea memoriei. Artista depășește această dificultate, incorporând în desenul «automatic » emergentă formelor atunci cand mâna transcrie ceea ce ii dictează mintea, într-o mișcare care nu renunță la imboldul ei creator. Artista a demonstrat o preocupare permanentă pentru procesualitate. Una din lucrările ei emblematice este instalația Către alb (1976) în care mai multe idei artistice dezvoltate anterior converg într-o sinteză unică. În seria de fotografii alb negru artista este treptat
Geta Brătescu () [Corola-website/Science/316730_a_318059]
-
plăcea mai puțin, după spusele unui contemporan, "să se împodobească cu hainele brodate cu aur, decât să strălucească de lumina virtuților sale", că nu întrebuința nici un artificiu pentru a-și mări farmecul, "cum fac femeile ușuratice, insultând astfel pe divinul Creator" și că, în sfârșit, "arta cosmeticilor scumpă Cleopatrei" i se părea un lucru inutil și zadarnic, se înțelege că Alexe Comnenenul, cu temperamentul lui ușuratic, n-a avut motive prea puternice spre a rămâne legat de soția sa și că
Irina Ducas () [Corola-website/Science/315014_a_316343]