12,022 matches
-
din 1798.<br> Secolul al XIX-lea aduce două cutremure mari:<br> Cutremurul din 26 octombrie 1802, cu magnitudinea moment de 7,9 pe care însemnările îl numesc "cutremurul cel mare" și care a avut epicentrul în Vrancea. La București, cutremurul a durat 2 minute și jumătate , a făcut 600 de victime umane (populația de atunci a Bucureștiului era de 30.000 de oameni), s-au dărîmat mai multe clădiri iar altele au crăpat puternic. Jumătate din Turnul Colței s-a
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
30.000 de oameni), s-au dărîmat mai multe clădiri iar altele au crăpat puternic. Jumătate din Turnul Colței s-a dărîmat, edificiul cel mai înalt al Țării Românești, de două ori mai înalt decît edificiul cel nou construit. <br> Cutremurul din 11 ianuarie 1838 despre care ziarul „România” spune că a avut loc la ora nouă fără un sfert seara. Domnitorul Alexandru Ghica, care se afla la teatru în timpul cutremurului, a vizitat mai multe părți ale Capitalei. Raporul întocmit de
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
două ori mai înalt decît edificiul cel nou construit. <br> Cutremurul din 11 ianuarie 1838 despre care ziarul „România” spune că a avut loc la ora nouă fără un sfert seara. Domnitorul Alexandru Ghica, care se afla la teatru în timpul cutremurului, a vizitat mai multe părți ale Capitalei. Raporul întocmit de prefectul poliției arată că au fost 8 morți, 14 răniți, 36 case dărîmate în întregime și multe cu stricăciuni serioase. Mai este menționat cutremurul din 14 noiembrie 1829 descris în
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
care se afla la teatru în timpul cutremurului, a vizitat mai multe părți ale Capitalei. Raporul întocmit de prefectul poliției arată că au fost 8 morți, 14 răniți, 36 case dărîmate în întregime și multe cu stricăciuni serioase. Mai este menționat cutremurul din 14 noiembrie 1829 descris în „Curierul român” cu o durată de un minut și despre care dascălul de la Batiștea scria „cu puțin lucru nu s-a potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14”. De asemenea, este menționat cutremurul din
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
dărîmate în întregime și multe cu stricăciuni serioase. Mai este menționat cutremurul din 14 noiembrie 1829 descris în „Curierul român” cu o durată de un minut și despre care dascălul de la Batiștea scria „cu puțin lucru nu s-a potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14”. De asemenea, este menționat cutremurul din 31 august 1894. Secolul XX aduce și el două mari cutremure:<br> Cutremurul din 1940 produs la ora 3.39 în dimineața zilei de 10 noiembrie care a avut
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
menționat cutremurul din 14 noiembrie 1829 descris în „Curierul român” cu o durată de un minut și despre care dascălul de la Batiștea scria „cu puțin lucru nu s-a potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14”. De asemenea, este menționat cutremurul din 31 august 1894. Secolul XX aduce și el două mari cutremure:<br> Cutremurul din 1940 produs la ora 3.39 în dimineața zilei de 10 noiembrie care a avut o intensitate de 7,4 grade pe scara Richter și
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
durată de un minut și despre care dascălul de la Batiștea scria „cu puțin lucru nu s-a potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14”. De asemenea, este menționat cutremurul din 31 august 1894. Secolul XX aduce și el două mari cutremure:<br> Cutremurul din 1940 produs la ora 3.39 în dimineața zilei de 10 noiembrie care a avut o intensitate de 7,4 grade pe scara Richter și în timpul căruia s-a prăbușit cea mai înaltă construcție de beton armat
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
un minut și despre care dascălul de la Batiștea scria „cu puțin lucru nu s-a potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14”. De asemenea, este menționat cutremurul din 31 august 1894. Secolul XX aduce și el două mari cutremure:<br> Cutremurul din 1940 produs la ora 3.39 în dimineața zilei de 10 noiembrie care a avut o intensitate de 7,4 grade pe scara Richter și în timpul căruia s-a prăbușit cea mai înaltă construcție de beton armat din România
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
scara Richter și în timpul căruia s-a prăbușit cea mai înaltă construcție de beton armat din România, blocul Carlton, situat la intersecția "Străzii Regale" cu bulevardul "Bălcescu". Printre victimele de la blocul Carlton s-a numărat și compozitorul I.Vasilache. După cutremurul din 1940 au apărut primele norme seismice în construcția clădirilor, norme publicate în Monitorul Oficial din 1943 .<br> Cutremurul din 4 martie 1977 produs la ora 21:22, a avut o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter și
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
situat la intersecția "Străzii Regale" cu bulevardul "Bălcescu". Printre victimele de la blocul Carlton s-a numărat și compozitorul I.Vasilache. După cutremurul din 1940 au apărut primele norme seismice în construcția clădirilor, norme publicate în Monitorul Oficial din 1943 .<br> Cutremurul din 4 martie 1977 produs la ora 21:22, a avut o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter și a făcut 1.424 de victime în București (1.578 în toată țara). O serie de personalități ale vieții
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
la ora 21:22, a avut o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter și a făcut 1.424 de victime în București (1.578 în toată țara). O serie de personalități ale vieții culturale au căzut victime acestui cutremur. Informații bazate pe documente despre inundațiile din București au apărut relativ tîrziu, pentru că Bucureștiul n-a fost așezat de la început în imediata apropiere a Dâmboviței. Odată cu mărirea orașului au apărut și documente despre revărsările rîului. În primăverile și toamnele ploioase
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
modeste. La sfârșitul anilor 1930, cu ocazia sistematizării Căii Victoriei în vecinătatea palatului regal, s-a demolat partea din spre Calea Victoriei a pasajului, care era și cea mai interesantă. Clădirile care nu au fost demolate au fost grav afectate de cutremurul din 1940, ceea ce a dus la decăderea în continuare a pasajului. După război, ar fi fost posibilă o renovare a pasajului și a întregii zone din jur, odată cu reconstrucția Teatrului Național, avariat de bombardamentele din 1944. Dar în anii 1950
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
deoarece starea ei de sănătate se ameliorase vizibil. În urma unor complicații Anca Petrescu moare în mod suspect la data de 30 octombrie 2013. În aprilie 1977 s-a publicat începerea concursului la nivel național, ca urmare a dezastrului creat de cutremurul din 4 martie 1977. La concurs a participat și tânăra arhitectă Anca Petrescu în vârstă de numai 28 de ani, împreună cu un mic colectiv de arhitecți. Printre participanți la concurs a fost și academicianul Octav Doicescu. Prima faza a concursului
Anca Petrescu () [Corola-website/Science/305381_a_306710]
-
rezultat și adăugarea definitivă a cuvântului "filioque" la Crezul Catolic. În 1017 și 1020 a dat ordin la Roma să fie decapitați sau arși mai mulți evrei sub acuzația că blasfemia lor ar fi cauzat un uragan ca și un cutremur. În 1020, fiind în Germania, a vizitat orașele Fulda și Bamberg unde a sfințit capela lui Thomas și biserica Sf.Ștefan care azi ține de confesiunea luterană. A murit pe data de 9 aprilie 1024 la Roma; ca papă a
Papa Benedict al VIII-lea () [Corola-website/Science/305422_a_306751]
-
mijloace de transport în comun și mari centre comerciale. Chiar și centrul orașului este aproape. Toate aceste atuuri au calificat cartierul drept unul elitist, dar prețul locuințelor a rămas la un nivel accesibil. Majoritatea blocurilor au fost construite puțin înaintea cutremurului din '77 Există o polemică între istorici și etimologi. După părerea unora, numele zonei s-ar datora faptului că moșia ar fi aparținut familiei boierilor Văcărești. Alte păreri susțin că toponimul nu are nici o legătură cu familia Văcărescu și că
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
o nouă închisoare (Penitenciarul Spital București-Rahova), Mănăstrea Văcărești a fost aleasă în acest scop și au început lucrările de restaurare. În perioada 1974-1977, un colectiv de specialiști condus de arhitectul Liana Bilciurescu a restaurat partea estică a incintei cu biserica, cutremurul din 1977 afectând-o nesemnificativ. Totuși, după seism, Comisia Monumentelor Istorice a fost desființată, iar șantierul de restaurare de la Văcărești a fost oprit. Pe 2 decembrie, 1984, șantierul a fost vizitat de Nicolae și Elena Ceaușescu, însoțiți de Patriarhul Iustin
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
și finisaje din lemn au fost executate de maistrul Gh. Todorot. Pictura în ulei a fost realizată de Gh. Eftimiu între anii 1938 și 1940. Tâmpla a fost pictată de Gh. Pelinescu. Mobilierul a fost sculptat de Anghel Dima. În urma cutremurului din 4 martie 1977, biserica a fost avariată având nevoie de importante lucrări de restaurare executate între 1980 și 1984 din inițiativa părintelui paroh Sabin Verzan. Cu această ocazie au fost construite și clopotnița și cancelaria parohială. Deoarece vechea pictură
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
de 4,2 megatone. În ciuda faptului că această explozie a avut o putere cu mult mai mică decât cea a deflagrației Țar Bomba, spațiul închis în care s-a desfășurat testul a dus la presiuni apropiate de cele generate de cutremurele de pământ, adică la o magnitudine de 6,97 pe scara Richter, ceea ce adus la o avalanșă a 80 de milioane de tone, care a blocat doi ghețari și a creat un lac lung de 2 km. De-a lungul
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]
-
(local cunoscut și sub numele de Lacul Ghilcoș) este un lac de baraj natural format în urma prăbușirii unui versant din cauza cutremurului din 23 ianuarie 1838, ora 18,45. 6,9 magnitudine, VIII intensitate, la poalele Muntelui Hășmașul Mare, în apropierea Cheilor Bicazului, la distanța de 26 km de Gheorgheni, în județul Harghita. La ultimele măsurători, efectuate în anul 1987, dimensiunile acestuia
Lacul Roșu () [Corola-website/Science/303482_a_304811]
-
foarte discutate. În timpul formării, zona lacului era o zonă greu accesibilă, din punct de vedere economic neexplorată. După Franz Herbich, un geolog recunoscut în Ținutul Secuiesc, Lacul Roșu s-a format în anul 1838. Acest fapt este justificat și de cutremurul din 11 ianuarie 1838, care s-a repetat în februarie și ar fi putut provoca alunecarea de teren. Un alt an de formare este 1837, care poate să fie argumentat de furtuni foarte violente și ploi puternice. Despre această perioadă
Lacul Roșu () [Corola-website/Science/303482_a_304811]
-
1661 portughezii au cedat Bombay-ul (Mumbay, India) englezilor. În secolul următor englezii au reușit să pună stăpânire asupra Indiei reușind să reducă teritoriile prortugheze la Goa (actualmente cel mai mic stat din India) și alte teritorii foarte mici. În 1755 cutremurul de la Lisabona, urmat de un tsunami, a pus țara în genunchi omorând 100.000 de persoane (din circa 275.000 locuitori), ceea ce a redus considerabil lansarea coloniilor portugheze. Brazilia a rămas deci inima imperiului, devenind și destinația unei migrații voluntară
Imperiul Portughez () [Corola-website/Science/312997_a_314326]
-
ale „prostituției” mass-media și „bălăcărelii televizate” ale acestei perioade. Dată fiind disponibilitatea Nikitei de a face afirmații gratuite doar de dragul senzaționalului, mare parte din informațiile autobiografice existente sunt incerte. Conform declarațiilor Nikitei, părinții ei, Constantina și Daniel, au murit la cutremurul din 4 martie 1977; în acel moment, copila se afla în vizită la bunici, care au ales să nu-i dezvăluie moartea părinților și au dat-o spre adopție. Noii părinți, de etnie romă, au maltratat-o de-a lungul
Nikita (vedetă din România) () [Corola-website/Science/313014_a_314343]
-
Săcele (2.961). În același an, un incendiu a distrus întregul oraș și a ajuns până la cetate, distrugând case din curtea interioară și capela. După reparare, cetatea a mai fost folosită în secolul al XVIII - lea, dar în 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri. Ultima “pagină de arme“ a cetății Râșnov avut loc în timpul revoluției din 1848 -1849. Deoarece localitatea a fost străbătută de armatele revoluționarilor maghiari, dar și de trupele imperiale austriece și țariste, râșnovenii au preferat
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
electrică proprie, elevator mecanic, instalație de captare, tratare și pompare a apei din Bahlui, rețea de distribuție și un castel de apă. Între anii 1937-1938 s-a construit pasarela care traversa calea ferată și lega strada Gării cu Șoseaua Națională. Cutremurul din 1940 a produs avarii clădirii. În perioada celui de-al doilea război mondial (1940-1944), prin Gara Iași au trecut trenurile cu refugiați din Basarabia și nordul Bucovinei, apoi trenurile cu soldați care mergeau pe frontul de est. Un moment
Gara Iași () [Corola-website/Science/313039_a_314368]
-
a rămas numai stație de călători. Modernizarea căilor ferate au determinat și modernizarea Gării Iași. S-au introdus comenzile prin radiotelefoane (23 decembrie 1972) și instalațiile de centralizare electrodinamice (5 decembrie 1975) și se supraveghează prin televiziune (1 iunie 1977). Cutremurul din 4 martie 1977 a avariat grav clădirea Gării Iași, slăbindu-i structura de rezistență. Balansul turnului cu ceas a determinat dislocarea zidăriei de susținere, existând pericolul ca el să se prăbușească peste holul central. Lucrările de reparații au fost
Gara Iași () [Corola-website/Science/313039_a_314368]