14,288 matches
-
a hipnotiza o persoană l-a așezat pe calea cea bună. Fără să mai adoarmă, pacienta a început să dea curs liber la tot ceea ce îi trecea prin minte, povestea întâmplări de-a valma, relatări din care experimentatorul putea să desprindă ușor evenimentele cu încărcătură emoțională de cele cărora aceasta le lipsea. În acest fel s-a născut metoda asociațiilor libere, fundamentală în cunoașterea psihanalitică, aplicată cu scop investigativ de a-l face pe subiect să relateze tot ce-i trece
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sociologice și politice, toate integrate într-un joc dialectic al vieții culturale. Este vorba de lucrările sale Viitorul unei iluzii, care a apărut în 1927, și de Relele civilizației, care au apărut în 1929. Cu ele însă, Freud s-a desprins din sfera patologiei vieții cotidiene, pentru a le oferi o veritabilă metafizică cvasi-materialistă de explicare a vieții normale, de explicare prin ea a cunoașterii culturale, a celei artistice, literare. O metafizică plină de învățăminte pentru cunoașterea psihologică dacă în ea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Freud. În acest context și-au făcut apariția o serie de noi tendințe, înscrise pe direcții investigative cu identitate distinctă, implicate în disputele ce privesc fundamentele conceptuale și metodologice ale acestei discipline a psihanalizei. În acest sens s-au putut desprinde câteva perspective mai importante, pe care linie s-au detașat linii investigative distincte și psihanaliști consacrați. În continuare vor fi evidențiate unele dintre ele. 1. Psihanaliza fidelă A fost denumită deseori și ortodoxă, credincioasă până la capăt lui Freud. Cei mai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
multiplicat. Ele se datorează dificultăților numeroase de integrare și specializare proprii cunoașterii psihologice, exigențelor superioare pretinse de la aplicațiile psihologiei. Într-un sistem social deschis, multe dintre ele sunt generate de neputința păstrării legăturii psihicului uman cu natura de unde s-a desprins, cu suportul său organic, corporal, animalic. 6.2.6. În loc de concluzii epilog Groparul menționat în prolog le-a gândit pe toate cele sus menționate cât timp a săpat la un nou mormânt. După un timp a luat craniul curățat de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dăți, mergeam să ne plimbăm de-a lungul lacurilor, în Parcul de Cultură și Odihnă care s-a numit vreme destul de îndelungată Parcul Stalin. Într-o bună zi, statuia gigantică a Tătucului popoarelor, ridicată la intrarea în parc, a dispărut, desprinsă fără prea mult zgomot, pe ascuns, ca la români. Venise era Hrușciov, care avea să aducă în curând 53 prima mare trezire a popoarelor din Est, adică insurecția din Budapesta, în 1956. În camera noastră din Grivița Roșie invitam prieteni
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
care internetul le poate aduce democrației. Internetul permite crearea unor noi spații de dialog (prin forumuri, grupuri de discuție etc.), accelerează adesea mobilizarea opiniilor (în special militante), dar nu atrage un număr mare de cetățeni în spațiul public. Comunicarea online, desprinsă de orice limitare geografică, poate lărgi, cel puțin în cazul utilizatorilor ei, limitele politice ale spațiului public, însă prăpastia dintre cei care dețin informația și ceilalți nu va dispărea ușor. Noile tehnologii par deci să multiplice oportunitățile de participare directă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
aflați la studii în străinătate. În 1864, ia ființă "Societatea literară științifică română din Viena", organizație cu o bogată activitate științifică și culturală, care reușește să mobilizeze interesul unui număr din ce în ce mai mare de tineri români. Din această organizație se va desprinde ulterior Societatea literară socială "România", în care Eminescu se înscrie la data de 20 octombrie 1869199. La sfârșitul anului 1870, cele două societăți se reunesc sub numele de "Societatea Academică Socială Literară România Jună din Viena", avându-l ca președinte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la nivelul receptării publicisticii eminesciene sunt explicabile, în parte, prin eludarea contextului istoric care a generat textele și fără de care grila de interpretare a articolelor se dovedește deficitară. Prin natura sa ancorat în prezentul evenimențial, discursul jurnalistic nu poate fi desprins de funcția majoră care îl guvernează: aceea de a oferi informații. Un alt factor de influențare a fenomenului receptării îl constituie criteriul de judecată folosit de exegeți, criteriu care, nu de puține ori, constituie un adevărat pat procustian pentru scrisul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stabilește tabăra de iarnă la senoni, lingoni și treviri. Toate aceste evenimente pregăteau marea revoltă din 52. Vercingetorix. Devenit în secolul al XIX-lea simbolul unității țării în fața amenințării străine și prototipul eroului național, Vercingetorix are o personalitate greu de desprins de această imagine legendară care îl înconjoară. Realitatea este în același timp mai complexă și mai puțin grandioasă... Revolta începe în iarna 53-52 î.I.C. prin masacrul negustorilor italieni la Cenabum (Orléans). La această știre, Vercingetorix, fiul nobilului arvern Celtill
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de evanghelizare. 7. Epoca barbarilor (sfîrșitul secolului al IV-lea sfîrșitul secolului al VII-lea) Timp de trei sute de ani, teritoriul Galiei cunoaște o imensă mutație. Prăbușirea Imperiului Roman, odată cu invaziile barbare, face să apară puteri noi, din care se desprinde puterea francă și, împreună cu ea, dinastia merovingiană. Sub autoritatea nesigură a acesteia se elaborează în același timp fuziunea progresivă a elementelor barbare și romane, dezvoltarea unei societăți noi, mai rurale, mai violente, și se continuă răspîndirea creștinismului. În 80 de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bazează pe răzbunarea individuală (*faide), acordul pecuniar (*wergeld) și *ordalia judiciară, sînt în același timp diferite între ele în practică și total opuse dreptului roman în spirit. Dar acest obstacol juridic a fost depășit de realitățile vieții cotidiene. Se pot desprinde cîteva elemente proeminente ale civilizației merovingiene și aceasta pentru că ele marchează o schimbare față de civilizația galo-romană și pentru că anunță trăsăturile caracteristice ale civilizației medievale. Societatea merovingiană. Este vorba mai întîi despre o societate pe cale de ruralizare. Populația acestor secole suferă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu noi popoare păgîne, slavii și scandinavii. La sfîrșitul secolului al VIII-lea, Carol cel mare este în fruntea unui teritoriu care acoperă mai mult de un milion de kilometri pătrați. Un regat atît de întins, încît a trebuit să desprindă din el subregate sau ducate, mai mult sau mai puțin autonome: Italia, Bavaria, Aquitania... De fapt, un imperiu... Imperiul și instituțiile sale Încoronarea imperială. În ziua de Crăciun a anului 800, Carol cel Mare primește la Roma coroana imperială din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în 1098. Reușita cistercienilor este legată în același timp de o inserare perfectă în spiritualitatea timpului și de strălucirea personalității Sfîntului Bernard, din 1112 pînă în 1153. La moartea sa, ordinul numără 343 de mănăstiri, și 530 în 1200. Astfel desprinsă de lumea laică, această Biserică purificată se consacră și poate pentru prima dată în profunzime creștinării societății: operă multiformă care înglobează îngrijirea sufletelor și îngrijirea trupurilor. Îngrijirea sufletelor cu un mare efort de instruire a fidelilor, de definire a obligațiilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aspectul major al evoluției instituționale din secolul al XIII-lea. În jurul regelui se dezvoltă serviciile domestice din reședința regelui și serviciile administrative ale *Cancelariei, al cărei rol crește odată cu cel a actelor scrise. De la Curtea regelui *curia regis s-au desprins succesiv trei instituții fundamentale. *Consiliul regelui curia in consilio , organism politic în care sînt tratate afacerile regatului există încă din secolul al XII-lea. La mijlocul secolului al XIII-lea, în timpul lui Ludovic cel Sfînt, apare *Parlamentul curia in parlamento în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
uciși în luptă (Antoine de Bourbon în 1562, Montmorency în 1567), fie asasinați (François de Guise în 1563, Condé în 1569). Noaptea Sfîntului Bartolomeu. Către 1570, Carol al IX-lea, care are 20 de ani și este preocupat să se desprindă de mama sa, îl numește pe Coligny în Consiliu. Acesta preconizează o politică antispaniolă și o intervenție în Țările-de-Jos, revoltate împotriva lui Filip al II-lea. Caterina di Medici, care este favorabilă unei înțelegeri cu Spania, se apropie de tînărul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
omnitenens, divinul nu mai are strălucirea comună, imediat recognoscibilă a puterii, fastul ei afirmativ. Are o prezență radicală, aproape insesizabilă în evidența ei, asemenea luminii care nu poate fi văzută decît prin lucrurile pe care le luminează. Dacă laicitatea a desprins divinul de analogia cu sfera puterii, dacă l-a privat de acele trăsături utile și utilizabile pentru organizarea unei societăți, ea dă astfel vederii discreția, retragerea, enigma unui Dumnezeu care acceptă să fie nu doar respectat și invocat, ci și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
le unește cu zenitul divin. După secularizarea istoriei și eșecul utopiilor, ochiul rămîne, poate, mai limpezit, mai atent, în modernitatea tîrzie, față de acest model de distanță între divin și lume. Logica plană : închiderea în istorie și refuzul istoriei Dar a desprinde transcendența din continuitatea ei cu istoria poate produce și efectul contrar, pe care, de altfel, l-a produs din plin. De vreme ce, pentru mentalitatea secularizantă, istoria rămîne singurul orizont în care se joacă destinul umanității, religia va fi înghițită de istorie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ne împiedică să transpunem asupra transcendenței logica, familiară nouă, a legilor naturale și sociale. Sîntem bine situați pentru a nu ceda tentației combătute de Berdiaev de a tematiza sfera divinului prin asemănare cu creatura, atribuindu-i trăsături antropomorfice ori sociomorfice. Desprinsă de simbolismul puterii, suveranitatea divinului rămîne să se reflecte în societățile noastre numai sub chipul autorității spirituale. Străină prin natura ei de forță, autoritatea spirituală se asociază strîns cu libertatea persoanei. Impune doar prin adevărul transfigurator pe care îl radiază
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
au pierdut semnificația spirituală, odinioară la îndemîna oricui. Dar, extrase din plasa contingenței, aceste sensuri își pot recăpăta înălțimea, pot fi regîndite în verticala lor infinită, pot deveni departele mobilizator în zarea căruia se petrece viața noastră de fiecare zi. Desprinse din plasa codificării care le încadra, le mărunțea, le domesticea închizîndu-le în circuitul normă-ortopraxie, sensurile pot urca spre Unitatea din care au decurs, își pot radia asupra noastră lumina unificatoare. Instituțiile religiei sînt ele înseși provocate să facă deosebirea între
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
arteria coronaria sinistra et dextra). Dispuse în șanțurile atrioventriculare sau interventriculare, arterele coronare supleează jumătățile dreaptă, respectiv stângă ale cordului, suprapunerea teritoriilor de distribuție fiind evidentă la nivelul septului interventri cular (tabelul 21.1). Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale atriale care formează anasto moze și ramuri caudale ventriculare care au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic al ocluziei de etiopatogenie variabilă (ateromatoză, embolie, tromboză), cu necroza con secutivă a peretelui ventricular, echivalent anatomopatologic al infarctului miocardic. Odată cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
serie de cuvinte diferite ca înțeles, dar care fac parte din aceeași familie. Cuvântul de bază este însoțit de un derivat din aceeași clasă morfologică, sau din clase diverse: stea - înstelare, clopot - clopotniță, cântec - cântare, tare - întăritor, a prinde - a desprinde, a naște - a renaște, trai - trainic, cinste - cinstit, leagăn - a legăna: „Știu că mi-i teamă oricând să trezesc, Singur cântarea ce dorme în mine, Cântecul acesta să-l spunem în doi, Buzele noastre ușor să-l adune.” (Însemnări de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Dorul de ceea ce-i nou și desăvârșit.” (Cântec de început) Perenitatea luminozității muntoase, în comparație cu universul perisabil al fenomenelor și generațiilor, aduce cu sine ideea de veșnicie, de nemurire, sub influența acestui peisaj simțurile căpătând o robustețe deosebită: „Eu m-am desprins din munții vineți/ Cascade vuitoare port în mine” exclamă poetul în Rapsodia pădurii. Lumea adâncurilor este tărâmul unde se adună neliniștile ca-ntr-un sabat. Revenirea la suparafață reprezintă ieșirea la o stare neutră, deci neinteresantă pentru poezie, dar este
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
eternă; cântări în lumină antică, Rapsodia pădurii și Odă soarelui, se înscriu într-o simbolistică dionisiacă, supratemporală, forțând limitele concretului. Un poem cu titlu sadovenian, Locuri și întâmplări, introduce într-un „frunziș de aramă” amintitor de Eminescu: „Eu m-am desprins din munții vineții, Cascade vuitoare port în mine [...] Pădurea care mi-i a doua mamă [...] Fremătător la ea mereu mă cheamă.” Regretul nostalgicului din Frămîntare intimă, dus în lume (clișeul Goga) și întors cu pas „împleticit”, descinde din fondul abisal
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
găsi vreodată, deși îl vede pretutindeni, aspecte constatate în creația literară: Miorița. Începutul creației menționate evidențiază dragostea poetului pentru baladă, fapt ce l-a determinat să-i dea poeziei același titlu. Semnificative sunt versurile: „Brâul tău din copcii s-a desprins, - târzii, Pașii ți-i înseamnă pe cărări cu lună... Pentru ce și astăzi lăcrămezi și vii Când la stână fluierele sună? El, cu ochi ca mura, tras ca prin inel, El, cu plete negre-n vânturi scuturate, N-are să mai
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ori sunt, ori nu sunt încadrați în scopul următorilor operatori propoziționali. Dacă nu apar încadrați, atunci se consideră că un oponent al argumentului ontologic poate susține că întrebarea despre existența lui Dumnezeu a fost pusă și nu este corect să desprinzi concluzia de scopul acestor operatori. În cazul în care acești operatori sunt extensionali (permit extragerea concluziei dorite), atunci se poate susține că întrebarea despre existența necesară a lui Dumnezeu a fost pusă. Dacă operatorii sunt intensionali, atunci ei nu permit
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]