11,729 matches
-
2005). megalomane de industrializare intensă a țării, de sporire a natalității într-o vreme când în întreaga lume aceasta era în scădere, de sistematizare forțată, de plată a datoriilor externe și chiar de „creare a omului de tip nou, multilateral dezvoltat”, concomitent cu sacrificiul oricărui nivel decent de viață a populației și încălcând drepturile fundamentale ale omului. Nu există nici o șansă de opoziționism. De altfel, orice opoziționism față de ceea ce se petrecea era catalogat drept „nebunie”și trecea în grijă și sarcina
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
proporțiilor era plătită prin sacrificarea condițiilor de trai și a calității vieții românilor. Ambițiile lui Ceaușescu erau de a scoate România din rândul statelor de mâna a doua, producătoare de materie primă, și de a o plasa în rândurile țărilor dezvoltate, exportatoare. Circulă zvonul că soția conducătorului ar fi lansat ideea că „Ceaușescu este un mare conducător de stat, dezavantajat de lipsa de calități a poporului român”sau, altfel spus, „poporul român nu-l merită pe Ceaușescu”. Dezvoltarea industriei preconizată de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
externă, între țările Europei de Est. România înregistra o datorie externă de 2,9 miliarde de dolari, într-o vreme în care se afla în plin avânt al dezvoltării. Ulterior, deficitele comerciale ale României, în raporturile de schimb cu țările dezvoltate și cu cele mai puțin dezvoltate, au crescut. în următorii patru ani, România a fost obligată să facă un împrumut masiv de la FMI și datoriile externe s-au dublat. Efortul de a plăti aceste datorii, dar mai ales eforturile interne
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
România înregistra o datorie externă de 2,9 miliarde de dolari, într-o vreme în care se afla în plin avânt al dezvoltării. Ulterior, deficitele comerciale ale României, în raporturile de schimb cu țările dezvoltate și cu cele mai puțin dezvoltate, au crescut. în următorii patru ani, România a fost obligată să facă un împrumut masiv de la FMI și datoriile externe s-au dublat. Efortul de a plăti aceste datorii, dar mai ales eforturile interne continue pentru a spori investițiile în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aberante ale lui Ceaușescu și conducerii de partid de a continua cu politica de industrializare extensivă și de a plăti integral și în timp cât mai scurt datoriile externe ale țării”(p. 443). 6. Construirea „omului de tip nou, multilateral dezvoltat” Ceaușescu a jucat cartea marxism-leninismului atâta vreme cât aceasta-i satisfăcea tendințele paranoice de mărire. El i-a dat însă o interpretare proprie sau a renunțat la marxism leninism în momentul în care acesta nu era în acord cu deciziile lui. Cultul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
omniscient, omnipotent (Tismăneanu, 2005). Violența ideologiei marxist-leniniste însă legitimă propria violență și disprețul lui Ceaușescu și ale clanului său față de popor. Dând expresie acestui dispreț, în discursurile și documentele ultimului deceniu este lansată ideea promovării „omului de tip nou, multilateral dezvoltat”. „Fiecare corp trebuia modelat pentru a deveni un membru productiv al maselor socialiste”și acest rol era parțial delegat familiei românești (Kligman, 2000, p. 33). într-o evidentă comuniune cu ideile fascismului, această fantasmă demiurgică a lui Ceaușescu, propovăduită cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mult decât celelalte sectoare ale îngrijirilor de sănătate, politica de neglijare a sănătății în România. Consecințele perioadei comuniste sunt încă vizibile în calitatea îngrijirilor de sănătate, mai ales de sănătate mentală, din România. Ideea construirii omului de tip nou, multilateral dezvoltat, venea pe un fundalul naționalist exacerbat, ce fusese promovat de Ceaușescu, dar și de înaintașii lui și care adesea a înlocuit confortul absent în viața de zi cu zi a românilor (Chirot, 1978). 7. Cotidianul comunist în România lui Ceaușescu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
văzut, dezvoltarea unor mecanisme defensive prin care sinele individual, precum și cel colectiv făcea față adversităților. în viziunea funcțională, pozitivă, asupra mecanismelor defensive, mecanismele defensive sunt veritabili factori de protecție în momentul producerii stresului. Aspectul pozitiv, funcțional, al mecanismelor de apărare dezvoltate (Ionescu, 2001) a constat în construirea unei capacități de a face față condițiilor impuse de regim. Dar absența unui proces conștient de separare de trecut, într-o vreme în care schimbările politice s-au petrecut peste noapte, lasă în continuare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violența însoțind comportamentele de control asupra celuilalt, prezentă la ambii parteneri de cuplu, numită „control violent reciproc”. într-o lucrare apărută în 1983, Black vorbește despre tipul de violență „de pradă”, comisă cu scopul obținerii unor avantaje și violența „moralistă”, dezvoltată ca răspuns de persoana care pierde în cadrul conflictului. Black (1983) nu tratează comportamentele violente ca pe devianțe comportamentale, aparținând criminalilor, ci consideră mai degrabă că acestea apar, conducând uneori spre crime, ca forme de „autoajutorare”prin care persoana vătămată răspunde
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
expunerea copiilor la violență cronică în comunitate conduce la dezvoltarea unor simptome care indică toate criteriile de diagnostic ale sindromului de stres posttraumatic”(Ceballo et al., 2001, p. 928). Simptomele ce indică sindromul de stres posttraumatic la copii includ: jocuri dezvoltate de copil și vise în care evenimentele traumatice sunt retrăite; restrângere, aplatizare a afectelor; scăderea interesului pentru activități de recreere și plăcere; reacții de alertă; probleme de somn; comportamente de evitare. Nu trebuie să uităm că adesea copiii expuși violenței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care o dăm conceptului de psihotraumatologie, precizează Donovan (1991, apud Reidesser, Fischer, 2007, p. 17), desemnează totuși un domeniu mult mai larg, cu adevărat cuprinzător, un teren de cercetare care există deja și care așteaptă să fie recunoscut, organizat și dezvoltat, tot așa cum un pământ așteaptă să fie descoperit”. Cert este că în această ipostază nu e vorba deci doar de anexarea unui prefix, cel de psiho, deoarece remedierile sunt de fond, fiind vorba de un domeniu prin excelență transdisciplinar, care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
regăsi, de a se reorganiza, de a se regenera în urma confruntării cu stresul care poate fi de o intensitate și durată diferite. Stroufe et al. (2010), discutând efectul evenimentelor nefavorabile timpurii în viața copilului, arată că problemele de comportament, odată dezvoltate, manifestă o puternică stabilitate. Cu toate acestea, evenimentele ulterioare nu sunt lipsite de efect asupra dezvoltării copilului, mai ales în momentele de sensibilitate crescută, așa cum sunt la trecerea spre un nou stadiu de dezvoltare. Sub aspectul șansei de schimbare, cea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reziliente au răspunsuri: fizice (reconstruirea structurilor fizice: case, drumuri, păduri etc.); emoționale (indivizii, familiile, întreaga comunitate face eforturi pentru a depăși trăirile emoționale specifice traumei; în condițiile rezilienței, aceste eforturi se fac în comun, ceea ce le sporește eficiența); culturale (sunt dezvoltate anumite practici culturale, norme, reguli, obiceiuri, tradiții, momente comemorative, proverbe și zicători, servicii religioase etc.). în The Resilient City” (Walisser, Mueller, McLean, 2004) sunt conturate câteva „lecții”învățate de comunitățile reziliente în urma unor dezastre. Le enumerăm mai jos: 1. Poveștile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de majoritatea curentelor politice ale momentului, a fost Însoțit și de Încercarea de a crea premisele formării unei culturi administrative moderne - europene, În special - care să reușească să se compare prin transparență, profesionalism și eficiență cu cele ale țărilor mai dezvoltate ale Uniunii Europene. Măsuri ale acestor eforturi, fiind și cele mai importante din punct de vedere politic, au fost relevate În special de rapoartele de țară ale Comisiei Europene sau de cele ale Băncii Mondiale, principalii finanțatori ai reformelor românești
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
dobândirea statutului de membru al Uniunii. Fără un model de administrație impus de Uniunea Europeană, România s-a aflat practic, asemenea altor țări (Kassim, Peters și Wright, 2000), În situația de a alege unul din oferta existentă la nivelul statelor mai dezvoltate ale Uniunii. În România, la fel ca În cazul majorității țărilor foste comuniste, reforma administrației publice a Întâmpinat dificultăți nu atât din cauza lipsei de experiență În ceea ce privește inițierea și dezvoltarea unor măsuri reformatoare, cât a faptului că aceste reforme au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
găsirea drumului de urmat În scopul creșterii capacității administrative. Identificarea unor modele de reformă administrativă a devenit astfel o provocare pentru cercetătorii În științe politice, deoarece experiența tranziției se producea Într-un moment În care, chiar și În țările mai dezvoltate ale Uniunii Europene, acest proces nu era uniform parcurs, puține fiind cele În care modul de desfășurare a reformei poate fi considerat exemplar 2. Dificultățile Întâmpinate au fost legate nu atât de adoptarea unui anumit model, cât de modul În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
instituțiilor Uniunii Europene este asociat cu intenția de creștere a capacității administrative a acestor țări, astfel Încât, odată intrate În Uniunea Europeană, acestea să fie capabile să formuleze politici publice corespunzătoare conceptual, dar mai ales calitativ celor formulate la nivelul țărilor mai dezvoltate ale Uniunii. Din acest motiv, În multe dintre țările candidate la statutul de membru al Uniunii Europene, reforma a Început În acele domenii de interes pentru Uniunea Europeană, ele extinzându-se ulterior și la nivelul politicilor publice domestice 1. 1.1
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nu numai În cazul obținerii de servicii medicale propriu-zise, dar și al achiziționării, distribuirii și folosirii medicamentelor, precum și al achizițiilor de echipamente/materiale cu destinație medicală sau lucrări de construcții/reparații. Al treilea tip este state capture, concept creat și dezvoltat de către Banca Mondială pentru a explica realitatea vieții politice În economiile În tranziție. Presupunerea cea mai semnificativă este aceea că legislația și politicile publice sunt influențate În mod decisiv prin mituirea legislatorilor de către câțiva oligarhi/oameni de afaceri. Acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
era necesară existența unei „alternative”, adică a unui nou cadru de referință a guvernelor est-europene. 3.1. Transferul de politici Procesul de globalizare ce afectează societatea contemporană presupune existența unor legături strânse Între toate națiunile Globului, cel puțin Între țările dezvoltate și cele În curs de dezvoltare. Nici o națiune nu se poate „retrage” din economia globală (Dolowitz și Marsh, 2000, p. 6), existând Între ele o puternică interdependență. În plus, dezvoltarea puternică din ultima vreme a industriei comunicațiilor a permis ca
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
realizată, am arătat că actorii unei rețele de schimb Își schimbă comportamentul În condițiile În care regulile de schimb se modifică. Sau, cu alte cuvinte, comportamentul de schimb se modifică pe măsură ce constrângerile care acționează asupra schimbului se modifică. În cazul dezvoltat mai sus, am putut constata că o rețea de schimb Își modifică punctul de echilibru de schimb doar dacă regulile de schimb se pot modifica. 2. Simularea a demonstrat că gestionarea eficientă a resurselor publice este dependentă de asigurarea funcționării
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
punct de vedere tehnico-juridic un asemenea document care să ofere reglementări, dar care să și funcționeze și să fie viabil. Tratatul de aderare constituie un text compozit, prin asamblarea și sistematizarea tuturor reglementărilor comunitare în vigoare, și a celor progresiv dezvoltate, unul în care se prezintă, într-o formă consolidată pentru România, toate tratatele comunitare care există la data aderării, toate regulile și principiile ce se aplică în Uniunea Europeană existente, dar și în devenire, precum și liste ale tratatelor la care România
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
structurile existente ale Uniunii Europene nu rămân în forma în care erau înainte de aderare, ci sunt adaptate și completate spre a ține seama de situația politico-juridică nou creată. În Tratatul de aderare propriu-zis sunt incluse principiile, regulile generale și directoare dezvoltate și armonizate prin documentele în care se încorporează, dar în sensul mai larg (cuprinzând și Tratatul Constituțional), chiar și reguli noi convenite a fi puse în aplicare (încă de lege ferenda), pe care România le-a acceptat înainte ca partenerii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a conducerii Marii Adunări Naționale. În continuare, răspunzând solicitării președintelui, am expus sintetic câteva jaloane ale istoriei României moderne, specificând că, deși cu câteva decenii în urmă era considerată "eminamente agrară", în perspectiva Mileniului III, dorește să devină o țară dezvoltată. Am amintit că Țările Române au plătit imperiului otoman un tribut evaluat la multe miliarde lei aur, că industria s-a aflat în mâinile străinilor, care între 1889 și 1948 au spoliat substanțial țara. Venind la timpul prezent al momentului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice. Satele în care își are sediul consiliul local al comunei sunt sate-reședință. În prezent, în România există un număr de 2859 comune, care cuprind 12961 de sate. Orașul este centrul de populație mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural și edilitar-gospodăresc. În prezent, sunt organizate un număr de 297 orașe. Municipiul este localitatea urbană cu un număr mai mare de locuitori, o însemnătate deosebită în viața economică, social-politică și cultural-științifică a țării. Municipiile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ar putea constitui chiar și obiectul unui referendum național, fapt ce i-ar asigura un puternic fundament democratic, eficiență, stabilitate și viabilitate, ar ancora organizarea administrativă mai bine în specificul tradițiilor românești și ar racorda România la valorile țărilor europene dezvoltate, cu administrație publică eficientă. *** Sunt câteva reflecții, care ar putea fi avute în vedere de factorii de decizie, mai întâi în stabilirea unei strategii care să vizeze pe termen mediu sau pe termen lung problema îmbunătățirii și, dacă este cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]