12,743 matches
-
omului modern este una acaparată de neliniști existențiale și de sentimentul crizei, al damnării într-un univers desacralizat. Romanul își pierde funcția de reprezentare a realității, devine confruntare cu sinele, iar edificiul narativ abandonează monografia în favoarea monologului autoanalitic, a confesiunii. Eul creator nu mai are conștiința unității și a coerenței lumii, iar fragmentarismul deconcertează. Scrisul tinde să devină act de cunoaștere, iar romancierul renunță la modelele și idealurile epocii, cultivând subiectivitatea și autenticitatea. Ca veridicitate, arta presupune îmbinarea inspirației cu nevoia
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
tinde să devină act de cunoaștere, iar romancierul renunță la modelele și idealurile epocii, cultivând subiectivitatea și autenticitatea. Ca veridicitate, arta presupune îmbinarea inspirației cu nevoia de a transmite ceva vital. Se creează tipare posibile pentru infinitatea de manifestări a eului prin capacitatea de esențializare a experienței umane, a adevărului vieții. În secolul al XX-lea distanțarea dintre adevărul scriitorului și adevărul operei nu mai poate fi tranșată, iar profunzimea autenticității se impune ca o esențializare a omenescului. În Testament literar
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pentru profesor și contribuie la însușirea mai temeinică a tehnicii exercițiilor. Cei ce concură la realizarea asigurării, scrie Ilona Gerling (1999), este un act care reclamă și favorizează în același timp numeroase aptitudini sociale suscitând totodată dezvoltarea și întărirea identității „eului”. Ea implică asumarea unui rol, comunicarea, investirea, asumarea de responsabilități și respectarea înțelegerilor și regulilor. Aptitudinea de a ajuta pe altul este trăită ca o contribuiție pretențioasă pentru grup. Instruirea pentru acordarea procedeelor de asigurare se va face simultan cu
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
a romantismului. El ne înfățișează, în condițiile societății viciate a timpului, idealul unei vieți familiale mai "naturale" și mai sănătoase, ferite de luxul, galanteria și erotismul aristocrației. "Este romanul în care Rousseau proclamă dreptul fiecărui om la realizarea neîngrădită a eului, cu scopul de a face din omul ce și-a (re)dobîndit firea naturală un purtător al unei noi sociabilități. Suferințele sînt calea de a ajunge la virtute, astfel producîndu-se convertirea la o sensibilitate adevărată, dezbărată de artificii."26 Romanul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
bucur pentru tine. Încep cu mine, chiar dacă nu eu sunt partea cea mai importantă a intervențiilor tale în presă și la televiziune (a adus Rodica Palade o casetă cu sunetul - suficient pentru ce ne interesează pe noi, cuvântătorii), pentru căă eu sunt cel care(-ți) scrie. Așadar, mulțumesc - pentru mine - și să ne trăiești, Ileana Mălăncioiu. Ca să scrii și să zici; și să le-o zici, mama lor de frați! Noi te așteptăm la Aix, după cum ne anunță Madam’ Terrier. Sper
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
fac înspăimântător", cum frumos se exprima Marin Preda. În aceleași cadre, ale unui întuneric primar, se plasează și începuturile vieții sociale . Nu știm când au apărut primele forme de organizare umană, după cum nu știm exact momentul când omul capătă conștiința, eul, sinele 48. De aceea ne plasăm cu aproximațiile în jurul a mii de ani. Nu știm, de asemenea, care va fi sfârșitul organizării sociale și al civilizației umane. În acest ocean de întrebări, pornind din întuneric, deschidem discuția despre om, societate
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Spengler afirmă: "Apariția modelului de cultură superioară în istoria umanității se datorează hazardului, al cărui sens nu poate fi înțeles. De asemenea, este posibil ca un eveniment neașteptat să determine apariția unei forme complet diferite de ființa planetară"114. "Nașterea eului"115 este legată profund de evoluția umană, diferențiind omul de animal. Numai omul are conștiință și numai omul ajunge să fie capabil de înțelegere a mecanismelor complexe ale vieții și societății. În dezbaterea despre "eu" și conștiința umană, nici Mises
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de ființa planetară"114. "Nașterea eului"115 este legată profund de evoluția umană, diferențiind omul de animal. Numai omul are conștiință și numai omul ajunge să fie capabil de înțelegere a mecanismelor complexe ale vieții și societății. În dezbaterea despre "eu" și conștiința umană, nici Mises nu ne oferă o explicație satisfăcătoare 116.În explicarea apariției conștiinței de sine există chiar și afirmații ce azi ar părea ușor hilare, așa cum este cea a lui S. Passarge 117, care face o legătură
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
rezultatul unei selecții de tip natural. Este vorba despre "un proces continuu de selecție naturală, ce are loc datorită mecanismului biologic al mutației"123. După părerea lui Darwin, natura pare a se fi "jucat" cu specia umană până în momentul apariției "eu"-lui, dar și după aceea și că acest joc infinit continuă, supunându-se unor legi universale, încă neînțelese de către om. Omul moral, conștient de sine și cu un sistem de valori,apare odată cu dimensiunea asociativă a ființei noastre, cu conștientizarea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
manifestării omului între oameni, având drept fundament dorința de recunoaștere. În acest sens, Aristotel folosește sintagma de zoon politikon, de ființă ce are nevoie de reflectare și de regăsire pe sine prin ceilalți oameni. Socializarea 166 este un atribut al "eu"-lui, care începe în familie și se finalizează în cuprinderea întregului univers, în cazul omului contemporan. Fukuyama consideră că "Sociabilitatea umană începe cu relația de înrudire, altruismul fiind proporțional cu gradul de rudenie"167. Despre acest tip de relaționare discutăm
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a mișcărilor ei, ca apariția eu-lui și neliniștea cosmică să fie unul și același lucru. Faptul că în fața unui microcosmos se deschide un macrocosmos imens, atotputernic, un abis al ființei și al mișcării străin și șiroind de lumină, obligă micul eu timid și solitar să se întoarcă în sine", Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 250. 49 Imanuel Geiss, Istoria lumii, Editura All, București, 2012, p. 35. 50 Niall Ferguson crede că "Din punct de vedere al ADN
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nobile, spirituale, care se inspiră din normele sociale, pe de altă parte. El este o expresie a ființei omenești sub semnul completitudinii, și de aceea nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin. (...) Supra-eu-l, crește și se dezvoltă din Eu, anume din Eu-l preconștient, fiind manadatarul normelor morale sădite în copil de către mama sa înainte de apariția conștiinței". Nicolae Mărgineanu, Condiția umană, Editura Științifică, București,1973, pp. 135-137. 114 Oswald Spengler, Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p.
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
romanul. Ce se va întâmpla cu el? Eu cred că va veni un moment când oamenii vor trebui să se întoarcă spre ei înșiși. Toate aceste mijloace de informare, în loc să-i apropie pe oameni de ei înșiși, îi depărtează de eul lor, nu le mai lasă timp să mediteze asupra felului lor de a fi, asupra a ceea ce înseamnă să fii om, îi robotizează. În alt fel decât la noi, dar oricum îi standardizează, îi serializează. C.Ș.: Dar, pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
duioșii de „trubadur”, evocând Întâlniri „pe malul Nistrului” la „Năpodeni În parc”... Țara de mucenici, pământul basarabean e motiv de definiții: Țară cuprinsă În brațele apelor Țară de vinuri și de grâne „Curcubeu peste veac” cetățile: Soroca, Tighina, Cetatea... Hotin! Eul liric al celui „născut din zbucium și urgie” se autoprezintă semeț. Tumult, temerități, vitalitatea se Înscriu Într-o monadă: „Eu n-am să mor, desigur, niciodată, Căci simt În mine toate câte sunt... Tresar În sânge câte-au fost În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
foarte apropiat de mine și extrem de afectuos. V.P.: Ce rol mai are cititul cărților astăzi? C.M.: V-am spus că am moștenit pasiunea cititului, lectura zilnică intrând de mult în metabolismul meu. Chiar în scurtele vacanțe pe care le am, eu numind tot așa și concediile (de fapt, de câțiva ani nu prea m-am bucurat de ele), când plec din țară, de pildă, tot răsfoiesc acolo niscaiva ziare, reviste. Nu mă pot lipsi de lectură, e viciul meu, nu chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
1984; Linia vieții, 1988) și Chișinău ( Teama de înstrăinare, 1990), ultimele, la Timișoara (Litanii în țara de sus, 1995; Și ne izbăvește pre noi, ediție de autor, 1999; Pământ în retragere, 1999; Dinafară, 2003) se întâlnesc și se concurează două Euri poetice opuse: unul conservator și altul reformator. Poet al marginii (de suflet, de țară, de paradigmă), Tărâțeanu nu a apucat bine să fie modern că s-a și trezit cu postmodernitatea în brațe. Sentimental în tinerețe, acum obișnuiește să cocheteze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
4 -1,3 5,3 China 8,2 8,6 16,1 -0,8 9,2*) Anglia -4,5 1,3 -10,3 1,9 7,8 Canada -2,4 2,2 -13,9 0,4 8,6 Toată zona EU -3,8 1,2 -14,0 0,3 9,7 Franța -2,1 1,4 -10,4 0,1 10,0 Germania -4,9 1,6 -12,8 0,3 8,1 Grecia -2,5 0,2 -9,0 0
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
se schimbă și sensul. Enigma-ghicitoare înscrisă pe farfurie plasează textul într-o situație de enunțare ușor de interpretat: întrebarea este atribuită obiectului însuși, frumos, deoarece este decorat, și putem vorbi despre o prozopopee a farfuriei care stabilește o indentitate a "eu"-lui. Cît despre acțiunea de a "spăla" farfuria, acesta este un gest cît se poate de banal săvîrșit de cel care o curăță și are grijă de ea, proprietarul-"stăpîn". O altă interpretare posibilă ține de un scenariu social. Rolul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de a "spăla" farfuria, acesta este un gest cît se poate de banal săvîrșit de cel care o curăță și are grijă de ea, proprietarul-"stăpîn". O altă interpretare posibilă ține de un scenariu social. Rolul de "stăpîn" transformă statutul "eu"-lui fie în sclav, fie în animal de companie. J.-C. Gateau relatează că, după spusele obișnuiților lui Cendrars, ar fi vorba de o cățelușă (1994: 73). În acest caz, prin prozopopee hipocoristică, stăpînul însuși atribuie animalului femelă întrebarea pe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textul nu este dialogal, ci dialogic. Din punctul de vedere al actului de discurs, analiza lui Bally pare corectă: întrebarea retorică are ca scop să îndeplinească un act de aserțiune: să afirme aici, în mod intensiv, extraordinara frumusețe a lui "eu" și proprietatea ideală a portocalelor sîngerii. Actele A1-asertiv și A2-asertiv sînt legate printr-un act înglobant de tip explicativ care face din suita Q.p + R.q un mic text: A1-Q < EXPLICAȚIE > A2-R DACĂ-aserțiune p < aceasta e pentru că > A2-asertiv (v.
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
atemporal". Incluzîndu-l pe acesta din urmă în enunțarea istorică (2000, p.228), el îl numește "foarte rar" și nu-l apropie de PR gnomic al maximelor, proverbelor și al altor dictoane. Așa cum timpurile enunțării de discurs însoțesc de preferință pronumele EU (subiectul enunțării), TU/ VOI și adverbele deictice, și așa cum timpurile istoriei însoțesc preferențial pronumele EL/EI, EA/ELE și EU (subiectul enunțului) și adverbele nondeictice, prezentul PR de definiție și PR gnomic însoțesc de preferință pronumele subiect TU cu valoare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
povestire se caracterizată totodată prin incertitudine și printr-un cadru mediator continuu care nu se schimbă decît în ultima frază. Schimbarea este marcată prin modalizarea epistemică a vrea să știe și prin menționarea "numelui propriu al locutorului" (Benveniste 2000: 172) "eu" 5.26 Această formă 627 trimite la cadrul mediator inițial și la modalitatea epistemică din paranteza din P4. Lui "nu știu" îi răspunde dublul său "aș fi dorit să știu": AȘ FI DORIT SĂ ȘTIU CE a simțit, oare, în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
highlight the interdisciplinary dimension, concerned with methodology, as well as a reference that is a real process of increasing interference of national cultures, advancing to a new way of conceptualizing complementary report and interaction between European cultures, compared codified în EU motto "united în diversity" and will complete "for a change în the society." Our hypothesis was that gradually builds în contemporary thinking, epistemological diverse efforts a new theoretical framework, a paradigm that version relevant and competitive conjunctiva can be successfully
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
rămîn necunoscute. Or, primul martor la care putem oricînd apela sîntem chiar noi înșine. Cînd o persoană spune: "Nu-mi cred ochilor", simte în interior două ființe: una, ființa sensibilă, este asemenea unui martor care relatează ce a văzut, în fața eului care nu a fost de față, dar care a văzut, poate, altădată sau, poate, și-a făcut o opinie spriji-nindu-se pe mărturiile altora. Astfel, cînd revenim într-un oraș în care am mai fost, ceea ce zărim ne ajută să reconstruim
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
la rădăcinile lor. De obicei, nu ne interesează să le găsim cauzele. Întreaga noastră atenție se concentrează asupra stărilor propriu-zise, asupra contrastului dintre vivacitatea lor și banalitatea impresiilor sau gîndurilor anterioare, asupra bogăției pe care ne-o dezvăluie deodată în eul nostru, căci repre-zintă o combinație originală de elemente cu diverse origini. La fel de adevărat este și că acesată combinație sau legătură se explică nu prin spontaneitatea noastră internă, ci prin întîlnirea, în noi, a unor curente care au o realitate obiectivă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]