11,327 matches
-
de coechipieri - polonezi și români - înzestrați cu o vizibilă știință a colaborării.”". Analizând acest film, criticul Călin Căliman considera că filmul " Trenul de aur", realizat după scenariul lui Ioan Grigorescu inspirat din fapte reale, conține "„suspans-uri atât de «reale» (evocând fapte întâmplate) încât par inventate”". El afirmă că operatorii Nicolae Girardi și Marian Stanciu au reușit să surprindă în imagini tensiunea și riscurile călătoriei prin România a trenului, contribuind în mare măsură la realizarea unor secvențe de efect. Criticul Tudor
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
Massenet, Audran și Lecoq, etc. În schimb, el indică în câteva rânduri lipsa de apreciere la adresa muzicii lui Wagner (1813-1883), poate din cauza că acesta îi era contemporan, iar muzică să i se părea prea modernista. În capitolul VII, Jules Verne evocă și câțiva pictori celebri ai perioadei clasice și ai epocii sale, calificând impresionismul și futurismul că "„ciumă decadenta”". Cvartetul francez este compus din:
Insula cu elice () [Corola-website/Science/319136_a_320465]
-
spitalului din Cambridge. Examinând în cabinetele sale din Cambridge și Boston circa două sute de persoane care susțineau că au fost răpite de OZN-uri, el a constatat că victimele erau sincere și păreau sănătoase mintal și emoțional. Pacienții săi au evocat conștient cam 80% din informația obținută, iar detaliile - obținute prin regresie hipnotică - coincideau în mod remarcabil cu cele reamintite conștient de alți martori, în condițiile în care aceștia nu vorbiseră între ei. Cu toții erau sincer marcați. Unii ar fi fost
Fenomenul de răpire extraterestră () [Corola-website/Science/319212_a_320541]
-
poartă fiecare câte una din cele douăsprezece cruci rituale folosite la sfințirea bisericii." Vitraliile", care sunt cele mai vechi din Paris, reprezintă scene religioase: acestea au fost alese în funcție de locul ocupat de personajele regale în cursul desfășurării slujbelor religioase, vitraliile evocându-l pe Regele David sau pe Regele Solomon fiind plasate în apropierea locului unde se așeza regele. Vitraliile constituie un ansamblu omogen, ale căror dominante roșii și albastre dau strălucire distinsă acestei capele. Cele 1.134 de scene acoperă o
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
din poezie (scoaladepoezie.blogspot.com). Oameni care i-au influențat viață și opera: Poeții Lucian Valea și Traian Chelariu, Cezar Ivănescu și Gheorghe Istrate, Nichita Stănescu și Mircea Ciobanu, Daniel Turcea; preoții Sofian Boghiu și Constantin Galeriu și toți cei evocați în "HIMERA LITERATURII", o carte a devenirii ca scriitor și ca om integru, “dificil”, fără compromisuri adică, si rest. Judecată de la debut, datorată lui G. Călinescu, verdictul sau critic, se resimte valabil și azi, din fericire, în tot ce scrie
Ion Murgeanu () [Corola-website/Science/319350_a_320679]
-
de aceia, rămasă fragmentar (prin tăierea deschiderii semicirculare) a Răstignirii (mironosițele, Sf. Ioan, sutașul). Deasupra intrărilor, friza apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria în întregime, după modelul frizei provenită de la mănăstire, și care ne evocă realizările lui Pârvu Mutu. Ușile împărătești (uscior în frînghie), cu reușita reprezentare a Blagoveșteniei, pe fond arhitectonic, a lui Simion zugravul de la Laz, din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
la tematica istorică, în opera lui Apcar Baltazar se cunoaște că artistul i-a acordat o importanță deosebită și ambițiile lui l-au determinat să creeze mari proiecte pentru lucrări monumentale executate pe pânze de mari dimensiuni. El dorea să evoce și să glorifice trecutul glorios prezent în istoriografia românească. Adeseori, el a renunțat să picteze evenimente cruciale din istoria poporul român și s-a oprit la evenimente mărunte sau chiar asupra vieții de tip patriarhal a omului de rând. Nu
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
istorică, în opera lui Apcar Baltazar se cunoaște faptul că artistul i-a acordat o importanță deosebită și ambițiile lui l-au determinat să creeze mari proiecte pentru lucrări monumentale, executate pe pânze de mari dimensiuni. El a dorit să evoce și să glorifice trecutul glorios prezent în istoriografia românească. Există mențiuni documentare făcute de către contemporanii pictorului, așa cum a fost Emil Gârleanu, care a amintit că Baltazar „"... ținea cu deosebire la pânzele mari; aproape nici nu scotea unele schițe și peisaje
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
edițiilor de după anul 1902 asupra operei lui George Coșbuc, a rezultat faptul că toate acestea nu confirmă în realitate afirmațiile făcute în documente. Din lucrările care au rămas posterității, s-a păstrat doar o schiță intitulată "Atelaj", care pare să evoce o scenă din conflictul armat din 1877 și un desen în care apare Mihai Viteazul care aleargă după un turc, intitulat "Mihai Viteazul alungând pe Sinan Pașa". Importanța pe care o dădea Apcar Baltazar tematicii istorice, poate fi văzută în
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a creat, deoarece trecutul strict istoric nu mai era de actualitate și nu mai interesa în modul în care îi preocupase pe pictorii romantici și pe cei academiști. Au existat alte aspecte ale trecutului pe care a dorit să-l evoce și anume cultura, obiceiurile, civilizația și viața cotidiană din Evul Mediu. Baltazar, dorind să-și creeze un stil propriu, a fost mult mai atent la formă decât la conținut, aceasta fiind o caracteristică tipică pentru Art Nouveau-ului timpului său. Adeseori
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
curbilinii și lungi, reprezentând aripile geniului luciferic și faldurile bogate într-un mod admirabil. Tipică Art Nouveau-ului este și grafica "Pasteluri arhaice", executată pentru poeziile lui Corneliu Moldovanu publicate în "Convorbiri literare". Ea a fost transpusă într-un triptic care evocă vremurile din trecutul zbuciumat al românilor. Tripticele " Făt-Fumos din lacrimă, Cerbul de aur" și panoul "" aflate astăzi la Muzeul Național de Artă al României, au fost realizate ca proiecte pentru vitralii. Apcar Baltazar a încununat întreaga activitate în domeniu graficii
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
prinde răsturnarea de la 23 august 1944 ca elev la Liceul „Dimitrie Cantemir”. Este licențiat în Litere al Universității București. Debutează ca autor în paginile revistei ,Tânărul scriitor". Își va desfășura activitatea în sistemul editorial de stat, unic. "„Până azi îl evocam pe «doar» cu un mare și sincer respect. Într-o lume istorico-literară care nu se poate mândri cu fidelitatea, priceperea și tenacitatea textologică, Niculae Gheran este - alături de D. Vatamaniuc (pentru Eminescu), Mircea Handoca (pentru Eliade) și Nicolae Mecu (pentru G.
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
Eminescu), Mircea Handoca (pentru Eliade) și Nicolae Mecu (pentru G. Călinescu) - unul dintre marii și rarii noștri editori exemplari. Un om care și-a dăruit aproape patruzeci de ani din viață editării operei lui Liviu Rebreanu! Dar de astăzi îl evoc pe Niculae Gheran și cu reală plăcere. Anume, cu bucuria bucureșteanului pătimaș după farmecele și blestemele urbei sale, după istoria sa bezmetică, buboasă, trădătoare, dar fermecătoare în jalea, hărțuirile, hărtănirea, nenorocul și metehnele ei fără leac. La 80 de ani
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
pentru prima oară în "Gazeta Polska", începând cu luna martie 1895. Titlul face aluzie la întrebarea retorică pe care Sfântul Petru o adresează lui Iisus Hristos, pe care îl întâlnește când pleacă din Roma: «"Quo vadis, Domine ?"» („ÎNCOTRO, DOAMNE?”) Romanul evocă persecuțiile suferite de creștini în perioada lui Nero și aceasta prin intermediul poveștii de dragoste dintre o tânără creștină, Ligia și Marcus Vinicius, patrician roman. Acțiunea se desfășoară în cadrul cetății Romei. Ca sursă, romanul folosește scrierea apocrifă "Faptele lui Petru", din jurul
Quo vadis (roman) () [Corola-website/Science/315614_a_316943]
-
își declară dorința de a se converti la creștinism. Cei doi sunt binecuvântați de apostolul Petru, care ulterior îl botează în această credință pe tânărul roman. Acțiunea se precipită căpătând cote dramatice. Îl vedem pe Nero citind un poem care evoca arderea Troiei, ca apoi și Roma să fie cuprinsă de flăcări. Acuzați de acest dezastru, creștinii sunt supuși prigoanei de către împăratul cel nebun (adevăratul autor al faptei abominabile prin care voia să-și asigure memoria posterității). Printre creștini, este arestată
Quo vadis (roman) () [Corola-website/Science/315614_a_316943]
-
în închisoare, el s-a îmbolnăvit grav. A fost trimis în orașul Gura Humorului (acum în România), unde a murit la 24 octombrie 1851. Poetul ucrainean din Bucovina Iuri Fedkovici (1834-1888) a scris un poem intitulat "Luchian Cobiliță"', în care evocă sub formă de baladă viața lui Cobiliță.
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
Rhein - d. 4 decembrie 1933, Locarno) a fost poet, editor și traducător german, promotor al simbolismului. frecventează cercul lui Mallarmé, al prerafaeliților englezi, participă la "Pleiada simboliștilor" și este influențat de Nietzsche. Versurile sale sunt marcate de un ezoteric neoromantic. Evocând miturile și istoria într-un limbaj poetic rafinat, are ca temă pricipală conflictul dintre pagânism și creștinism, dintre spiritul elenistic și cel catolic medieval.
Stefan George () [Corola-website/Science/315758_a_317087]
-
făcu[t] popa Vasilie cu satul la anul 7164. A scris David. Meșter Oprea Ionu”". Anul erei bizantine 7164 corespunde anului 1655 al erei noastre, în timpul domniei lui Constantin Șerban Basarab. Pisania continuă alăturat cu indicarea firească a hramului dintâi, evocând ajutorul divin și numind patronii spirituali ai lăcașului și ai comunității: "„Să se știe cân[d] au fostu cu mila dumnezeieștii troițe dintâi f[ăcută] această sfântă biserică, sfințită în hramul Marilor Împărați Constantin și Elena”". Semnele de numerotare pe
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
Vendée sunt instalate în bisericile localităților unde au avut loc asemenea masacre. Ele sunt deosebit de reprezentative, deoarece prezintă adeseori scene extrem de violente, neuzuale în biserici realizate în secolele XIX - XX. Vitraliile "Masacrul de la Petit-Luc" din biserica Saint-Pierre din Les Lucs-sur-Boulogne evocă unul din masacrele cele mai cunoscute din perioada războiului din Vendée, notorietatea fiind datorată în special faptului că numele tuturor victimelor masacrului au fost consemnate. Masacrul a avut loc la 28 februarie 1794, când, din ordinul lui Martincourt, unul din
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
multe altele din zonă, prin chenarele în stuc pe motiv floral (Sf. Nicolae, în întregime, ține cârja cu cap de dragon). Data pisaniei se repetă pe alocuri, ca și la Șteia. Două icoane împărătești s-au păstrat în pronaos, ele evocând tâmpla din al XVIII-lea veac și înmulțind cele știute despre activitatea lui popa Ioan din Deva, căruia i se atribuie.
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
și Statele Unite, înregistrând totuși vânzări considerabile. Edmunds a educat și produs mulți artiști tineri care au împărtășit dragostea pentru muzica rockabilly, cei mai notabili fiind Stray Cats. Shakin’ Stevens a fost un artist galic care a obținut celebritate în UK, evocându-l pe Elvis într-o piesă de teatru. În 1980, a adus în Top 20 din Marea Britanie, o preluare a melodiei „Mărie Mărie” după trupa The Blasters. Propulsarea de către Shakin’ Stevens a unor versiuni ale pieselor „This Ole House” și
Rockabilly () [Corola-website/Science/315103_a_316432]
-
dinastiei Chakri. Deosebit de impresionantă este sala ordinațiilor numită bot, imaginată sub forma unui vas care îi poartă pe budiști către izbăvire. Acest templu este unicul locuit încă de călugări. În muzeul Chao Sam Phraya, epoca de glorie demult apusă este evocată de numeroasele exponate care reprezintă stilurile Lop Buri, U Thong, Ayutthaya, Dvaravati și Sukhothai. În muzeu pot fi văzute sculpturi din bronz și din piatră, statuete de teracotă, obiecte ceramice și obiecte lucrate cu dalta, precum și bijuterii din aur, bătute
Ayutthaya () [Corola-website/Science/315152_a_316481]
-
școala căruia se exersaseră și un Adrian Maniu sau - în primele sale poeme - un Tristan Tzara, și care se va regăsi mai tărziu în câteva accente și la Constant Tonegaru. După ""Memnon"" urmează o suită de imnuri în care sunt evocate forțele supraistorice, într-un moment când lumea intra într-o dezordine de idei rău prevestitoare. Ultimul din seria acestor poeme, ""Moartea lui Pan"" (1940), tratează amenințarea poeziei cu pieirea. După dezastrul celui de al Doilea Război Mondial, Horia Stamatu trece
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
au fost arestați și internați, fără proces sau condamnare, la 2 ani de „detenție administrativă”. Eliberată în 1954 din închisoarea Dumbrăveni, Eufrosina Pană a murit, în același an, pe 1 septembrie, la București. Deși mi-am propus ca aici să evoc personalitatea boierului martir, puțin cunoscut în cărțile de istorie și rămas doar în memoria colectivă a bătrânilor din Frățilești, Săveni și Sudiți( toate aceste trei localități au străzi care-i poartă numele) ca un om bun, moșier care-și plătea
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Rogoz, județul Maramureș este una dintre cele mai interesante și valoroase din Transilvania. Construcția este datată de tradiție în anul 1663, moment susținut de inscripția de la intrare care evocă invazia tătară din 1661. Se află pe lista monumentelor istorice din 2004, cod MM-II-m-A-04618. Acest monument istoric este înscris și în Lista Patrimoniului Mondial, cod 904. Biserica se află în Țara Lăpușului, pe valea râului Lăpuș, și a fost construită
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]