12,214 matches
-
la liceul din Năsăud, lucrează apoi la Arhivele Statului din Năsăud și Cluj (1946-1950). Din 1951 este asistent la Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, la Catedra lui D. D. Roșca. Contactul cu Lucian Blaga, care aprecia articolele „tânărului filosof” ce îi era doctorand din 1947, constituie o fecundă ucenicie. Odată cu desființarea, în 1952, a facultății, H. ajunge la Catedra de istorie medie a României ca asistent al profesorului David Prodan. În „Făclia” din 1953, la sărbătorirea lui Dimitrie Cantemir
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
al halucinării funambulești (Noapte fantastică, Sonet regal, Trecutul, Scenetă, Nocturnă). Inima aprinsă de iubire e „lampion”, „hârtie și spoială”; „lumina nepoftită” îi stingherește pe morții din suflet: „Doar unul dintre dânșii - un mic strigoi cuminte!, / un alb schelet sarcastic, un filosof bufon/ văzând că astrul tainic e doar un lampion/ zâmbește în tăcere și doarme înainte.” Cu imagini de un desen fin, noi, neașteptate, I. este un poet de vocație reală, a cărui evoluție curmată pretimpuriu a putut sugera apropieri de
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
o lucrare de sinteză în limba română, datorită interesului crescut al tinerilor pentru tulburările de personalitate. Psihiatrii români se întâlnesc de mai mulți ani la simpozioane de profil împreună cu psihologii. Dezbaterea problematicii necesită și colaborarea sociologilor, juriștilor, criminologilor, antropologilor, eticienilor, filosofilor. Apoi, cărțile privitoare la tulburările de personalitate au apărut și apar aproape numai în universul științific anglosaxon. În Europa, în afară de cartea clasică a lui Tyrer - din Marea Britanie -, se poate cita o sinteză franceză și unele încercări germane. Încercăm să aducem
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Conștiința este un concept filosofic care a ajuns să fie folosit destul de mult de unii psihologi. Conceptul de conștiință are o remarcabilă amprentă europeană - la fel ca și conceptele de rațiune și intelect -, având doar corespondențe parțiale în gândirea greco-romană. Filosofii au discutat asupra conștiinței în general, dar tot timpul s-a menținut sugestia implicită că aceasta e individuală, e a cuiva, e o caracteristică a ceea ce, în ultimele secole, s-a numit persoană umană. Prin urmare, ea aparține polului individual
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
necreștină (prin Mounnier și grupul Esprită. S-au mai semnalat școli personaliste la Cracovia (prin Ingarden, profesor al lui Karol Wotiek, viitorul papă Ioan Paul al II-leaă și la Praga. Personalismul a pătruns, explicit sau implicit, și în Germania, la filosofii de orientare fenomenologică. Fenomenologia lui Husserl pune accentul pe conștiință, subiect și subiectivitate, fără a comenta persoana, deoarece nu imaginează raportarea „față în față” a indivizilor umani. În ultima perioadă în care tema alter-ego-ului a devenit centrală, Husserl (1994Ă a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a mea”Ă și, de fapt, întreaga conștiință de sine experiențială. Prin aceasta e asimilată o bună parte din contribuția fenomenologiei de inspirație husserliană la psihologie și psihopatologie. Totuși, distincția între mine și persoană se menține, chiar și în perspectiva filosofilor, așa cum subliniază Strawson. Pe de altă parte, s-ar putea distinge un aspect al sinelui ca „obiect” - ca obiect reflexiv al subiectului în primul rând - care se referă la autoreprezentarea de sine, la felul cum mă percep eu pe mine
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Astfel, flecarul, înfumuratul, grosolanul, zgârcitul, brutalul, neîncrezătorul sunt printre cele mai bine conturate. De fiecare dată este evidentă raportarea la dinamica și valorile sociale, depășindu-se astfel cadrul strict medical. Descrierile firii umane nu au fost doar apanajul medicilor și filosofilor din bazinul Mării Mediterane. Astfel, au rămas descrise, în același context, atributele definitorii și, simultan, delimitante ale întârzierilor mintale, bolilor psihice și personalităților cu trăsături patologice din cultura celtă (Robins, 1986Ă. De asemenea, pe teritoriul Pakistanului de astăzi, medicul indian
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asemenea, pe teritoriul Pakistanului de astăzi, medicul indian Karaka a descris, în secolul al II-lea î. Ch., în mod detaliat 16 tipuri personologice, dintre care nouă pot fi încadrate în patologia modernă a personalității (Rao, 1975Ă. Raymond Lulle (1232-1316Ă filosof, poet și alchimist catalan, supranumit „Iluminatul”, în Doctrine d’enfant, face remarci pertinente asupra formării caracterului. În Evul Mediu, patologia mentală era explicată prin teoria demoniacă a bolilor, iar teologii supraevaluau subversiunea diavolului. Jerôme Cardan (1501-1576Ă, medic și matematician, a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acestea, Gouster, citat de Millon et al. (1998Ă adaugă conduitele manipulative dominatoare în relațiile interpersonale și tendința de a obține satisfacții și plăceri imediate în mod necondiționat. În aceeași filosofie a predeterminării caracterului se situează și Johann Caspar Lavater (1741-1801Ă, filosof, poet și teolog protestant elvețian, care a dezvoltat fiziognomonia - o orientare cu pretenții de știință, care susține că poate aprecia caracterul omului după fizionomia sa. Treptat, s-au conturat și au fost descrise diferite entități nosologice psihiatrice însoțite de tulburări
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dominat de o analiză perfect obiectivă. În general, deciziile managerilor sunt influențate de propria lor viziune asupra poziției concurențiale, a imaginii și țintei pe care firma ar trebui să le aibă. Uneori influența este conștientă și deliberată, alteori este inconștientă. Filosofii diferite reflectate În comportamente diferite sunt mai vizibile la nivelul măsurării riscului sau a relațiilor cu furnizorii. Managerii care nu riscă elaborează strategii „conservatoare” ce minimizează potențialele efecte negative, produc rezultate imediate și profituri sigure pe termen scurt. Cei care
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a coaliției sau Înșelarea. Principalele condiții care pot asigura succesul unei alianțe sunt: • stabilirea unei strategii ex-ante și evaluarea compatibilității obiectivelor individuale cu cele comune; • calitate bună a comunicării și coordonării pe toată durata implementării strategiei; • fundamentarea pe culturi și filosofii corporatiste similare; • Înființarea de sisteme manageriale autonome; • existența unui centru de decizii, cu autoritatea de a angaja toți partenerii. Din punctul de vedere al teoriei recente a sistemelor neconcurențiale, se evidențiază două tendințe. Prima, inițiată de École des Hautes Études
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și în Occident din perspective extraliterare, ce determină lansarea unei cărți sau a unui scriitor (Panait Istrati, îmbrățișat în Franța ca scriitor comunist și abandonat odată cu exprimarea impresiilor despre Soviete; C.V. Gheorghiu, lansat de Gabriel Marcel și renegat de același filosof la aflarea trecutului „huliganic”, de participant la războiul contra Rusiei, al autorului romanului Ora 25), conduce la concluzia că, deși „în sarcina «criticilor» din exil rămân păcate, și anume, prieteniile și urile personale, prieteniile și urile de clan politic [...], nu
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
ceilalți membri fondatori, Centrul și-a întrerupt pentru o vreme activitatea directă. Simpozioanele și dezbaterile de filosofie, organizate de Constantin Micu-Stavilă la Centrul de Cultură American de la Paris, sub coordonarea și sub prezidarea lui Gabriel Marcel și cu participarea unor filosofi ca André Dumas sau a unor personalități ca istoricul de artă René Huyghe, au oferit, cel puțin parțial, un mediu stimulativ desfășurării unei munci științifice și urmăririi unui eficient program. Reînvierea activității a avut loc după 1982, din inițiativa lui
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
comenteze: „Pentru îndrăzneala de cuget a mamei lui Iancu Dudescu, pieirea din facere nu trebuie plânsă de vreme ce copilul trăiește (și astfel să arătăm cum se amesteca ea cu mintea în tainele vieții și ale morții)”. Logofeteasa gândește în spiritul vechilor filosofi imanentiști din Renaștere, pentru care moarte și naștere nu sunt două realități opuse, ci momente egale ale vieții perpetue, în continuă devenire. Așa se face că repetatele acumulări de vechituri, reziduuri, substanțe degradate, supuse infestării și putrefacției sugerează surprinzătoare conexiuni
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
1951-1954), cercetător și secretar științific la Institutul de Istorie Literară și Folclor din capitală (1954-1960), profesor secundar la București (1960-1964), profesor la Universitatea din Galați, până la pensionare. Este doctor în filologie la Universitatea din Iași, cu teza Povestea lui Archirie filosoful (1972). Colaborează la „Almanahul literar”, „Ateneu”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, „Steaua” ș.a. În Povestea lui Archirie filosoful. Carte populară din secolul al XVII-lea (1976), pe lângă originea, datarea și filiația textelor, C.
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
până la pensionare. Este doctor în filologie la Universitatea din Iași, cu teza Povestea lui Archirie filosoful (1972). Colaborează la „Almanahul literar”, „Ateneu”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, „Steaua” ș.a. În Povestea lui Archirie filosoful. Carte populară din secolul al XVII-lea (1976), pe lângă originea, datarea și filiația textelor, C. examinează diversele versiuni, fondul istoric, biblic și fondul ei folcloric, cartea populară nefiind doar „o operă eminamente istorică sau un roman istoric”. Spre deosebire de J. Halévy
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
mai vechi atestări ale folclorului românesc, antologhează texte manuscrise inedite care au fost notate înainte de apariția colecțiilor lui Anton Pann și V. Alecsandri, unele datând de la începutul secolului al XVIII-lea, altele de la jumătatea acestui secol. SCRIERI: Povestea lui Archirie filosoful. Carte populară din secolul al XVII-lea, București, 1976. Ediții: Strigături, București, 1958; I. A. Zanne, Proverbele românilor, pref. Mitu Grosu, București, 1959; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1961; Jan Urban Jarník - A. Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
găsi o explicație plauzibilă i se pare de-a dreptul prostească. Maslow mărturisește că a căutat odată prin literatura freudiană idei rezonabile asupra sentimentului de dragoste (de a dori dragostea, dar, în special, de a da dragostea). Freud era considerat „filosoful iubirii”; totuși, literatura freudiană nu conținea nimic altceva decât patologia iubirii și, de asemenea, un fel de explicație înjositoare a constatării faptului că „oamenii chiar se iubesc”, și că dragostea ar fi numai o iluzie. Ceva asemănător găsea în legătură cu adevărul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
spus, Maslow și-a expus teoria într-o stare de extaz. Quod erat demonstrandum! Punctul de vedere al lui Maslow este că e posibilă o schimbare radicală a educației; dacă oamenii sunt destul de conștienți de ceea ce fac, dacă sunt destul de filosofi, în sensul pătrunderii psihologice, aceste experiențe care produc extaz, revelație, iluminare, binecuvântare ar putea fi folosite drept model după care să se reevalueze învățământul clasic sau oricare alt tip de învățământ. Bibliografietc "Bibliografie" Aronfreed, J. (1969), „The Concept of internalization
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
postum. Scriind și proză, G. își ilustrează în parte concepția filosofică. Eroii nuvelelor sale, romantici cerebrali, cu model în Dionis, își plăsmuiesc o lume a lor, de oameni singuratici, cu pasiune pentru artă și crezând profund în Dumnezeu. În Emaus, filosoful se străduiește zadarnic să înțeleagă pe cale rațională legile vieții. Asemenea lui, protagoniștii din Orfanul, Înspre soare...și Turnul din Soroceni încearcă să pătrundă intuitiv adevărul care nu se dezvăluie rațiunii și, luminați de suferință, înțeleg că moartea nu este sfârșitul
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
4; Cornel Ungureanu, Obsesia istoriei, O, 1999, 7; Z. Ornea, De la exegeza literară la cea istoriografică, RL, 1999, 9; Dan Mănucă, Paradoxul român, CL, 1999, 4; Glodeanu, Incursiuni, 359-365; Dan C. Mihăilescu, Paradoxul olandez, „22”, 2000, 3; Nicolae Rotund, Un filosof al istoriei și culturii române, TMS, 2000, 3; C. Rogozanu, Identitate și ruptură, RL, 2001, 26; Manolescu, Lista, III, 215-217; Carmen Mușat, Pe muchia dintre două identități, OC, 2001, 70; Ioana Bot, Paradoxurile istoriei, între politică și literatură, ST, 2001
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
bine reprezentat. Astfel, Marius Mircu evocă personalitățile fondatoare ale revistei „Ateneu” - G. Bacovia și Grigore A. Tăbăcaru (Amintiri de la „Ateneu”), C. Isac se oprește asupra dramaturgului Ion Luca, C. D. Zeletin scrie despre doctorul Alexandru Brăescu, tenorul Nicolae Brăescu și filosoful Ștefan Zeletin, Ion Mitrea îl are în atenție pe Vasile Pârvan, iar Ștefan S. Gorovei publică, din arhiva lui P. P. Panaitescu, un text inedit despre Lucrețiu Pătrășcanu. Un alt material inedit, aparținând lui Constantin Rădulescu-Motru (Sufletul satului românesc), e
ALMANAHUL „ATENEU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285274_a_286603]
-
circuitul de idei al epocii interbelice. Domnul Aderca e un literat complet și nespecializat. Domnia sa știe să poarte paleta, parfumele, arcul, săgețile și floreta la un loc cu pana; deopotrivă de noi și de agere. Poetul e povestitor, povestitorul e filosof, filosoful e critic. Este greu să acceptăm, după ce l-am cunoscut în varietatea funcțiunilor sale pe domnul Aderca, pe literatul cu o singură latură și dimensiune, văzut întotdeauna numai din spate sau din profil, țânțar uscat al unui mic bâzâit
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
de idei al epocii interbelice. Domnul Aderca e un literat complet și nespecializat. Domnia sa știe să poarte paleta, parfumele, arcul, săgețile și floreta la un loc cu pana; deopotrivă de noi și de agere. Poetul e povestitor, povestitorul e filosof, filosoful e critic. Este greu să acceptăm, după ce l-am cunoscut în varietatea funcțiunilor sale pe domnul Aderca, pe literatul cu o singură latură și dimensiune, văzut întotdeauna numai din spate sau din profil, țânțar uscat al unui mic bâzâit muzical
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
între teologie și filosofie / 67 V. Ce este un animal în Evul Mediu? / 83 VI. Cantemir și tradiția creștină a simbolului zoomorf / 119 VII. Bestiarul / 127 A. BESTIAE DOMINI 1. Inorogul la Porțile Orientului / 128 2. Monocheroleopardaliprovatolicoelefas-ul / 167 3. Lupul filosof / 176 4. Brehnacea în căutarea adevărului / 192 5. Metamorfoza Șoimului / 207 6. Liliacul angelic / 219 7. Ciacalul în slujba dreptății / 230 8. Crocodilul rațional / 237 Index / 247 I. PREMISE DIMITRIE CANTEMIR ÎNTRE EPISTEME DIFERITE După o lungă perioadă în care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]