11,556 matches
-
în considerare în practică prin intermediul unor coeficienți, "emisivitatea totală" (global, pe toate lungimile de undă), respectiv "emisivitatea spectrală", pentru o anumită lungime de undă. În practică, indicațiile pirometrelor depind de distribuția spectrală a radiațiilor dintr-o anumită bandă, separată prin filtre, noțiunea corespunzătoare fiind "emisivitatea benzii". Pentru a se obține indicații corecte, se recomandă ca vizarea suprafețelor a cărei temperatură se măsoară să se facă în direcție normală pe suprafață, sau la un unghi mai mic de 45ș cu normala, altfel
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
măsurat cu un miliampermetru gradat direct în grade Celsius. Domeniul temperaturilor măsurate este 700 - 10 000 °C. De obicei instrumentul are două sau mai multe scări, una până la 1400 °C, iar celelalte peste această temperatură și dispune de mai multe filtre, unul roșu și câte unul cenușiu (sau o combinație de filtre cenușii) pentru fiecare scară suplimentară. După vizarea propriu-zisă se introduce filtrul roșu, deoarece aprecierea strălucirii filamentului în banda roșu este mai precisă. Dacă temperatura depășește 1400 °C, se comută
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
măsurate este 700 - 10 000 °C. De obicei instrumentul are două sau mai multe scări, una până la 1400 °C, iar celelalte peste această temperatură și dispune de mai multe filtre, unul roșu și câte unul cenușiu (sau o combinație de filtre cenușii) pentru fiecare scară suplimentară. După vizarea propriu-zisă se introduce filtrul roșu, deoarece aprecierea strălucirii filamentului în banda roșu este mai precisă. Dacă temperatura depășește 1400 °C, se comută scara introducând filtrele cenușii, deoarece mărirea temperaturii filamentului peste această limită
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
sau mai multe scări, una până la 1400 °C, iar celelalte peste această temperatură și dispune de mai multe filtre, unul roșu și câte unul cenușiu (sau o combinație de filtre cenușii) pentru fiecare scară suplimentară. După vizarea propriu-zisă se introduce filtrul roșu, deoarece aprecierea strălucirii filamentului în banda roșu este mai precisă. Dacă temperatura depășește 1400 °C, se comută scara introducând filtrele cenușii, deoarece mărirea temperaturii filamentului peste această limită produce o volatilizare a sa și o înnegrire a sticlei lămpii
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
și câte unul cenușiu (sau o combinație de filtre cenușii) pentru fiecare scară suplimentară. După vizarea propriu-zisă se introduce filtrul roșu, deoarece aprecierea strălucirii filamentului în banda roșu este mai precisă. Dacă temperatura depășește 1400 °C, se comută scara introducând filtrele cenușii, deoarece mărirea temperaturii filamentului peste această limită produce o volatilizare a sa și o înnegrire a sticlei lămpii etalon, ceea ce duce la decalibrarea instrumentului. Gradul de atenuare al unui filtru cenușiu se poate calcula exact pentru o anumită deplasare
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
Dacă temperatura depășește 1400 °C, se comută scara introducând filtrele cenușii, deoarece mărirea temperaturii filamentului peste această limită produce o volatilizare a sa și o înnegrire a sticlei lămpii etalon, ceea ce duce la decalibrarea instrumentului. Gradul de atenuare al unui filtru cenușiu se poate calcula exact pentru o anumită deplasare a scalei. Folosind diverse filtre cenușii domeniul de măsurare se poate extinde mult, păstrând etalonarea într-un singur punct fix. Din descriere se vede că acest tip de pirometru măsoară "temperatura
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
filamentului peste această limită produce o volatilizare a sa și o înnegrire a sticlei lămpii etalon, ceea ce duce la decalibrarea instrumentului. Gradul de atenuare al unui filtru cenușiu se poate calcula exact pentru o anumită deplasare a scalei. Folosind diverse filtre cenușii domeniul de măsurare se poate extinde mult, păstrând etalonarea într-un singur punct fix. Din descriere se vede că acest tip de pirometru măsoară "temperatura de luminanță", care pentru o anumită lungime de undă este definită drept temperatura corpului
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
observații sugestive asupra existenței transferului de ioni la nivelul membranei celulare (fizician-chimist german Wilhem Ostwald -1890). În anul 1970 s-a admis faptul că acest canal ionic este capabil să selecteze tipul de ioni, fiind echipat cu un fel de “filtru ionic”. De interes particular a fost găsirea unor canale care admit ionii de potasiu dar nu și pe cei de sodium, chiar dacă Na+ sunt mai mici ca K+. De asemenea se bănuia rolul atomilor de oxigen în acest proces biochimic
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
de analiză cristalografică cu raze X , a canalului de ioni în aprilie 1998, numit KcsA. Cu această imagine putem înțelege modul de filtrare a ionilor la nivelul membranelor celulare, vizualizând structura cristalografică a ionilor înconjurați de apă înainte și în spatele filtrului ionic al canalul de ioni. În imaginea prezentată se observă că ionii de K+ , fiind mai mari, își păstrează legăturile cu atomii de oxigen în interiorul canalului ionic, pe când ionii de Na+, din cauza volumului mic nu-și poate păstra legăturile cu
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
canale care corespund la un număr larg de semnale diferite. În cursul anului 1970 a fost arăt că acest canal de ioni este capabil să admită doar un singur tip de ioni, pentru că acesta este echipat cu un fel de “filtru ioni”. De interes particular a fost găsirea unor canale care admit ionii de potasiu dar nu și pe cei de sodiu- chiar dacă ionii de sodiu sunt mai mici ca ionii de potasiu. A fost suspectat faptul că atomii de oxigen
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
canal de ioni. Aceasta a fost în aprilie 1998. În 1998 MacKinnon a determinat prima structură de rezoluție ridicată a unui canal de ioni numit KcsA. MacKinnon a descoperit pentru prima dată cum funcționează canalele de ioni la nivel atomic. Filtrul de ioni, care admite ionii de potasiu și îi stopează pe cei de sodiu ,putând fi studiat acum în detaliu. Nu numai că a fost posibil după mult timp să înțelegem cum ionii trec prin canal,dar pot fi de
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
fi studiat acum în detaliu. Nu numai că a fost posibil după mult timp să înțelegem cum ionii trec prin canal,dar pot fi de asemenea văzuți în structura cristalină- înconjurați de molecule de apă chiar înainte să intre în filtrul de ioni, direct în filtru, și când ei întâlnesc apa în cealaltă parte a filtrului. MacKinnon poate explica de ce ionii de potasiu sunt admiși în filtru iar cei de sodiu nu: pentru că distanța între ionii de potasiu și atomii de
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
Nu numai că a fost posibil după mult timp să înțelegem cum ionii trec prin canal,dar pot fi de asemenea văzuți în structura cristalină- înconjurați de molecule de apă chiar înainte să intre în filtrul de ioni, direct în filtru, și când ei întâlnesc apa în cealaltă parte a filtrului. MacKinnon poate explica de ce ionii de potasiu sunt admiși în filtru iar cei de sodiu nu: pentru că distanța între ionii de potasiu și atomii de oxigen în filtru este aceeași
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
înțelegem cum ionii trec prin canal,dar pot fi de asemenea văzuți în structura cristalină- înconjurați de molecule de apă chiar înainte să intre în filtrul de ioni, direct în filtru, și când ei întâlnesc apa în cealaltă parte a filtrului. MacKinnon poate explica de ce ionii de potasiu sunt admiși în filtru iar cei de sodiu nu: pentru că distanța între ionii de potasiu și atomii de oxigen în filtru este aceeași cu distanța dintre ionii de potasiu și atimii de oxigen
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
văzuți în structura cristalină- înconjurați de molecule de apă chiar înainte să intre în filtrul de ioni, direct în filtru, și când ei întâlnesc apa în cealaltă parte a filtrului. MacKinnon poate explica de ce ionii de potasiu sunt admiși în filtru iar cei de sodiu nu: pentru că distanța între ionii de potasiu și atomii de oxigen în filtru este aceeași cu distanța dintre ionii de potasiu și atimii de oxigen în moleculele de apă din jurul ionilor de potasiu când aceștia sunt
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
direct în filtru, și când ei întâlnesc apa în cealaltă parte a filtrului. MacKinnon poate explica de ce ionii de potasiu sunt admiși în filtru iar cei de sodiu nu: pentru că distanța între ionii de potasiu și atomii de oxigen în filtru este aceeași cu distanța dintre ionii de potasiu și atimii de oxigen în moleculele de apă din jurul ionilor de potasiu când aceștia sunt în afara filtrului. Astfel ionul de potasiu poate aluneca în filtru fără rezistență. Oricum ionul de sodiu care
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
cei de sodiu nu: pentru că distanța între ionii de potasiu și atomii de oxigen în filtru este aceeași cu distanța dintre ionii de potasiu și atimii de oxigen în moleculele de apă din jurul ionilor de potasiu când aceștia sunt în afara filtrului. Astfel ionul de potasiu poate aluneca în filtru fără rezistență. Oricum ionul de sodiu care este mai mic decât cel de potasiu nu poate trece prin canal. Aceasta din cauză că nu se potrivește printre atomii de oxigen în filtru și în
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
de potasiu și atomii de oxigen în filtru este aceeași cu distanța dintre ionii de potasiu și atimii de oxigen în moleculele de apă din jurul ionilor de potasiu când aceștia sunt în afara filtrului. Astfel ionul de potasiu poate aluneca în filtru fără rezistență. Oricum ionul de sodiu care este mai mic decât cel de potasiu nu poate trece prin canal. Aceasta din cauză că nu se potrivește printre atomii de oxigen în filtru și în consecință rămâne în soluția de apă. Abilitatea canalului
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
sunt în afara filtrului. Astfel ionul de potasiu poate aluneca în filtru fără rezistență. Oricum ionul de sodiu care este mai mic decât cel de potasiu nu poate trece prin canal. Aceasta din cauză că nu se potrivește printre atomii de oxigen în filtru și în consecință rămâne în soluția de apă. Abilitatea canalului de a permite ionului de potasiu să părăsească apa și să-i dea voie fără nici o schimbare să treacă, fără consum de energie ,este un fel de transport selectiv catalizat
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
conectarea de senzori diferiți la canalele de ioni, natura a creat canale care răspund la un număr mare de semnale diferite. "Fig.4 Canalele de ioni permit trecerea ionilor de K+ dar nu și de Na+. Atomii de oxigen ai filtrului de ioni formează un mediu asemănător mediului apos din afara filtrului. Celula poate cotrola astfel deschiderea și închiderea canalului." În exteriorul filtrului de ioni (A) În exteriorul membranei celulare ionii sunt legați de moleculele de apă prin intermediul atomilor de oxigen la
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
creat canale care răspund la un număr mare de semnale diferite. "Fig.4 Canalele de ioni permit trecerea ionilor de K+ dar nu și de Na+. Atomii de oxigen ai filtrului de ioni formează un mediu asemănător mediului apos din afara filtrului. Celula poate cotrola astfel deschiderea și închiderea canalului." În exteriorul filtrului de ioni (A) În exteriorul membranei celulare ionii sunt legați de moleculele de apă prin intermediul atomilor de oxigen la distanțe identice . În interiorul filtrului de apă (B) Pentru ionii de
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
Fig.4 Canalele de ioni permit trecerea ionilor de K+ dar nu și de Na+. Atomii de oxigen ai filtrului de ioni formează un mediu asemănător mediului apos din afara filtrului. Celula poate cotrola astfel deschiderea și închiderea canalului." În exteriorul filtrului de ioni (A) În exteriorul membranei celulare ionii sunt legați de moleculele de apă prin intermediul atomilor de oxigen la distanțe identice . În interiorul filtrului de apă (B) Pentru ionii de potasiu, distanța față de ionii de oxigen în filtrul de ioni este
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
un mediu asemănător mediului apos din afara filtrului. Celula poate cotrola astfel deschiderea și închiderea canalului." În exteriorul filtrului de ioni (A) În exteriorul membranei celulare ionii sunt legați de moleculele de apă prin intermediul atomilor de oxigen la distanțe identice . În interiorul filtrului de apă (B) Pentru ionii de potasiu, distanța față de ionii de oxigen în filtrul de ioni este aceeași ca și în cazul apei. Ionii de sodiu, care sunt mai mici, nu se potrivesc între atomii de oxigen în filtru. Acest
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
canalului." În exteriorul filtrului de ioni (A) În exteriorul membranei celulare ionii sunt legați de moleculele de apă prin intermediul atomilor de oxigen la distanțe identice . În interiorul filtrului de apă (B) Pentru ionii de potasiu, distanța față de ionii de oxigen în filtrul de ioni este aceeași ca și în cazul apei. Ionii de sodiu, care sunt mai mici, nu se potrivesc între atomii de oxigen în filtru. Acest lucru previne intrarea lor în canal. Deoarece întreaga materie vie este alcătuită din celule
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
În interiorul filtrului de apă (B) Pentru ionii de potasiu, distanța față de ionii de oxigen în filtrul de ioni este aceeași ca și în cazul apei. Ionii de sodiu, care sunt mai mici, nu se potrivesc între atomii de oxigen în filtru. Acest lucru previne intrarea lor în canal. Deoarece întreaga materie vie este alcătuită din celule,înțelegem că este importantă cunoașterea funcționării acestora,ele dând detalii asupra stării de boală. Deshidratările în diferite moduri și sensibilitatea la căldură sunt legate de
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]