13,885 matches
-
decizii extreme (pentru că membrii lor se simt mai puțin direct responsabili pentru consecințele deciziei, tocmai datorită faptului că ea a fost luată de întreaga echipă); de ce aceste echipe iau decizii cu risc mai ridicat (deoarece cei care iau decizii au iluzia că dețin controlul total, ei devenind victime ale „iluziei jucătorului”, crezând că pot obține anumite avantaje); de ce unele echipe manageriale dezvoltă viziuni exagerat optimiste în legătură cu succesul deciziilor, fără a gândi prea mult asupra alternativelor (deoarece speră că în felul acesta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
direct responsabili pentru consecințele deciziei, tocmai datorită faptului că ea a fost luată de întreaga echipă); de ce aceste echipe iau decizii cu risc mai ridicat (deoarece cei care iau decizii au iluzia că dețin controlul total, ei devenind victime ale „iluziei jucătorului”, crezând că pot obține anumite avantaje); de ce unele echipe manageriale dezvoltă viziuni exagerat optimiste în legătură cu succesul deciziilor, fără a gândi prea mult asupra alternativelor (deoarece speră că în felul acesta vor depăși stagnarea, lipsa de acțiune, vor câștiga noi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lor. Se consideră chiar că, dacă diferența/distanța dintre ceea ce este făcut vizibil și ceea ce este ținut invizibil este mare, atunci este foarte probabil să apară forme paralele de participare, cum ar fi participarea manifestă aparentă, prin care se creează iluzia armonizării și coordonărilor acțiunilor, sau participarea bazată pe un univers al simbolurilor ascunse, dar nu mai puțin active - prin constrângeri sau amenințări (Vlăsceanu, 1993, pp. 128-132). Mai importantă decât această dihotomizare a formelor participării este, după opinia noastră, o altă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
investigați, chiar experimental, factorii care cresc egocentrismul în negocieri (de exemplu, previziunea mai multor informații neutre) sau îl reduc (reducerea ambiguității potențiale, comunicarea dintre negociatori, simetria rolurilor etc.). Cea de-a treia direcție a cercetărilor este determinată de apariția unor iluzii motivate în negocieri, adică de tendința oamenilor de a-și percepe propria persoană, lumea și viitorul într-o lumină mult mai favorabilă decât se poate susține în realitate. Ei se cred mai buni decât alții, fac autoevaluări nerealiste, își supraestimează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se poate susține în realitate. Ei se cred mai buni decât alții, fac autoevaluări nerealiste, își supraestimează abilitățile de a controla evenimentele necontrolabile, speră ca tendințele lor comportamentale (de a coopera, de exemplu) să fie întâlnite și la partea adversă. Iluziile pozitive se soldează însă cu o serie de costuri sociale și pot periclita succesul negocierii. În fine, ultima tendință în noua abordare psihosocială a negocierii stăruie asupra rolului emoțiilor. Stările emoționale pozitive facilitează tendința negociatorilor în selectarea strategiilor cooperative de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vor să facă”; în fine, conduc la decizii distructive. Tocmai de aceea, diverși autori vorbesc despre rolul funcțional al emoțiilor și mai ales despre folosirea strategică a potențialului emoțional în negocieri. Cei patru factori prezentați mai sus - relațiile sociale, egocentrismul, iluziile motivate și emoțiile - își accentuează efectele de un tip sau altul de îndată ce acționează corelat. Iluziile pozitive, dacă sunt acompaniate de egocentrism, cauzează creșterea costului conflictului prin inhibarea câștigurilor interactive și prin întârzierea acordului (De Dreu et al., 1995). Furia îi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
despre rolul funcțional al emoțiilor și mai ales despre folosirea strategică a potențialului emoțional în negocieri. Cei patru factori prezentați mai sus - relațiile sociale, egocentrismul, iluziile motivate și emoțiile - își accentuează efectele de un tip sau altul de îndată ce acționează corelat. Iluziile pozitive, dacă sunt acompaniate de egocentrism, cauzează creșterea costului conflictului prin inhibarea câștigurilor interactive și prin întârzierea acordului (De Dreu et al., 1995). Furia îi face pe negociatori și mai egoiști în preferințele lor (Loewenstein et al., 1989). Noua perspectivă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sociale și ideologice ale mememmemembrilor. CONTEXT SITUAȚIONAL PROVOCATIV - amenințări externe privind pierderi posibile; - slabă speranță într-o soluție mai bună decât a liderului; - neîncrederea în sine a membrilor; - percepția dificultății sarcinii; - convingerea că nu există o alternativă la fel de morală. ANTECEDENT - iluzia vulnerabilității; - raționalizarea avertismentelor; - convingerea în moralitatea grupului; - stereotipii; - presiuni asupra dizidenților; - autocenzură; - iluzia unanimității; - cenzori autodesemnați ai gândirii. SIMPTOME - limitarea numărului alternativelor; - ignorarea informației care minimalizează alternativa aleasă; - ignorarea informației despre valoarea altor alternative; - refuzul consultării experților; - absența planurilor concrete
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
slabă speranță într-o soluție mai bună decât a liderului; - neîncrederea în sine a membrilor; - percepția dificultății sarcinii; - convingerea că nu există o alternativă la fel de morală. ANTECEDENT - iluzia vulnerabilității; - raționalizarea avertismentelor; - convingerea în moralitatea grupului; - stereotipii; - presiuni asupra dizidenților; - autocenzură; - iluzia unanimității; - cenzori autodesemnați ai gândirii. SIMPTOME - limitarea numărului alternativelor; - ignorarea informației care minimalizează alternativa aleasă; - ignorarea informației despre valoarea altor alternative; - refuzul consultării experților; - absența planurilor concrete de acțiune; -procesare subiectivă. CONSECINȚE V = f(CQ) Zonă de decizie controlată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cauzelor acestor manifestări. Însă ar fi În mod necesar o cu totul altă luptă, presupunând, nu fără un anumit optimism, că voința politică poate modifica situația sub diverse aspecte ă pe scurt, că acest tip de acțiune nu ține de iluzia că acționăm. Dacă am proceda astfel, ne-am angaja În ceea ce eu numesc cuplăcere un antirasism prudențial, evitând maximalismul, păstrândmai ales distanța față de tentațiile „corectitudinii politice”, amestec de obscurantism și de conformism ideologic care operează prin interdicții lexicale, a cărui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mixofil În toate privințele? Simplismul nu este niciodată cel mai bun sfătuitor: nu este suficient să susții opusul unei teze pentru a o combate În mod eficient. În fața vechiului rasism bio-inegalitarist, egalitarismul radical, cu etichetă științifică sau nu, ținea de iluzia militantă; În fața noului rasism care proclamă diferența, amestecarea obligatorie Îi orbește pe cei care se bizuie pe ea pentru a fi cu conștiința liniștită. Să fim sinceri: În fața neorasismului cultural și promotor al diferenței, specialiștii În biologie umană nu pot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care corespunde Însuși fundamentului culturilor din această zonă a lumii; este exact sensul remarcei lui Tzvetan Todorov: „Interculturalul este parte constitutivă a culturalului”. Desigur, au existat Întotdeauna tentative de a fonda școli asimilaționiste, palide imitații ale operelor europene, hrănite din iluzia unei universalități prin conformism, Însă acestea nu au reprezentat decât momente de rătăcire. Marea majoritate a artiștilor au Înțeles rapid interesul alegerilor estetice hrănite de o interculturalitate mai bogată chiar decât ar părea la prima vedere (prin cultura spaniolă, arta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
punct focal bazat pe valori culturale. Înrădăcinarea În mediu a convenției permite Înțelegerea atât a formei, cât și a fondului său. Noua sociologie economică, imaginând și alte tipuri de guvernanță decât piața, se dorește instituțională, structurală și macrosocială. În denunțarea „iluziei preeminenței pieței” se disting două abordări: piața nu este posibilă decât datorită unei culturi preexistente și raționalitatea utilitaristă nu este decât un scenariu cultural (Sahlins, 1980); acțiunea economică și instituțiile sunt afectate de relațiile personale ale agenților și de structura
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Solidarité, 1896), iar altul elenistul Alfred Croiset (prefața la Essai d’une philosophie de la solidarité, 1902). Aceste avataruri relevă o dificultate care depășește anecdota. Fraternitatea nu este o idee suficient de distinctă. Concept sau metaforă? Valoare morală sau principiu politic? Iluzie sau realitate? La prima vedere, termenul inspiră mai curând confuzie decât claritate. Nu exprimă oare nostalgia după alte vremuri? Sau, dimpotrivă, speranța Într-o lume mai bună? De fapt, nu este cumva o noțiune cât se poate de comună? O
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru că nu se manifestă prin nici o acțiune care să-i fi proprie. Nu ne-o putem imagina decât implicită și, În acest sens, irealizabilă. Totuși, cei care au conceput deviza republicană aveau fără Îndoială dorința sau ambiția, sau poate doar iluzia, de a-i conferi un rol precis. De ce a rămas fraternitatea, În ciuda tuturor rezervelor, alături de cele două ilustre vecine ale sale? Bergson susține că ea „le reconciliază pe cele două surori inamice”. Inamice una alteia, se Înțelege. Fraternitatea ar face
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ierarhizată (Bastide). Michel Panoff a arătat că, În Tahiti, Întreaga populație este metisată și că Împărțirea ei În „semi” (semi-europeni) și „indigeni” este cu totul fantasmagorică, exprimând pur și simplu antagonismul dintre două clase sociale care, În felul acesta, au iluzia că Își bazează revendicările pe realități obiective, biologice (Panoff, 1989). Selecția artificială este o tehnică cunoscută Încă din preistorie. În contextul fenomenului contemporan al sclaviei, ea a fost reluată sistematic de către crescătorii americani de animale Începând cu sfârșitul secolului al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
teoreticieni consideră că „ficționalul” și subiectivitatea sunt, paradoxal, singurele registre discursive posibile pentru a vorbi despre practicile culturale, „ceea ce nu Înseamnă Însă minciună sau fabulație”. Cultura ficțională introduce principiul relativității punctelor de vedere În ora de limbi străine și sacrifică iluzia referinței unice În favoarea unei lecturi cu adevărat polifonice a faptelor de cultură. Cei doi autori se pronunță astfel Împotriva oricărei forme de predare a unor cunoștințe preconcepute, indiferent care ar fi acestea. Antropologia este, de fapt, o hermeneutică, În măsura În care efectuează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din cauza opresiunii lingvistice. Refuzând să li se impună o altă limbă și atașate de propriul idiom, ele s-ar mobiliza În mod defensiv, printr-o reacție aproape epidermică. Această reprezentare este În mare parte eronată. Observatorul modern este victima unei „iluzii optice” atunci când așază problema lingvistică În fruntea reproșurilor populare. Numai după ce conducătorii naționaliști le-au manipulat În acest sens au Început populațiile să manifeste un oarecare atașament față de o limbă anume, limbă care de altfel nici nu mai coincide cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Difuziune/difuzionism, Etnie, Ideologie, Mobilizare, NAȚIUNE, POPOR, Rasă Națiunetc "Națiune" În istorie, ca și În sociologie, Încă nu s-a ajuns la un acord cu privire la importanța fenomenului național. Fapt fundamental, concept decisiv, pentru unii. Invenție, mit, construcție ideologică sau chiar iluzie propagandistică, pentru cei din tabăra opusă. ν Există aceste două dimensiuni. Și trebuie să le acceptăm pe amândouă. Confruntați cu stereotipul național, regăsim problema pe care o ridică utilizarea oricărui stereotip. Ocolirea acestei probleme necesită câteva precauții: În primul rând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu privire la natura legii: pe de o parte, legea universală, revelată de religie sau dedusă de rațiune; pe de altă parte, legea pozitivă, aleasă și garantată de stat și de corpul politic. Această remarcă esențială ne permite să scăpăm de o iluzie retrospectivă curentă la Începutul secolului XXI, conform căreia națiunea ar fi forma modernă a etniei: or, pe baza unor chestiuni filosofice, religioase, ideologice, politice, culturale și lingvistice, și nu pe baza unor referințe etnice s-au constituit și s-au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
observate, fără a le determina Însă cauzele (Banton, 1997, p. 46). Și presupunem prea curând că problema intenționalității acestor comportamente este rezolvată: intențiile actorilor sunt neglijate aici din principiu, sunt puse Între paranteze. Funcția cauzală este atribuită exclusiv structurii sociale. Iluzia explicativă Îmbracă astfel un uzaj cu dominantă polemică. De aceea, dacă dorim să salvăm modelul, este necesar să-l redefinim de o manieră cât mai restrictivă și să desemnăm prin „rasism instituționalizat” procesele de transformare În rutină birocratică a practicilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
echivalente, tind să devină obiectul unei atenții selective și să fie reținute cu prioritate” (Boudon, 1994, p. 36). Scepticismul radical este prin urmare puternic Încurajat: „Dacă există doar etno-adevăruri și etno-valori, etica, estetica și epistemologia pot fi tratate ca simple iluzii” (ibidem, p. 38). Putem, În plus, din această perspectivă, să ne Îndoim de necesitatea relațiilor interculturale, care pot să prejudicieze integritatea unei culturi, dreptul său de a fi diferită, chiar perpetuarea sa. Etnocentrismul oprimaților ar fi deci „prețul ce trebuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aici dreptul de a evalua culturile plecând de la o definiție a omului bazată pe aptitudinea sa de descentrare critică. Nevrând să renunțăm nici la proiectul antropologic, nici la emanciparea prin rațiune, trebuie oare să ne aruncăm În brațele universalismului abstract? Iluziile rațiunii pure În La Force du préjugé (1988), Pierre-André Taguieff Își punea Întrebări În legătură cu strategia antirasistă care constă În dizolvarea entităților comunitare și În instaurarea societății umane universale. Astfel, prejudecățile ar fi lipsite de orice bază empirică: „Trebuie ca umanitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este un exemplu. ν Ni se pare important să propunem o evaluare corectă a acestui concept, pentru a ne elibera În același timp de convingerea că ar putea exista un discurs rasial legitim (opus unui discurs rasist ilegitim) și de iluzia creată de pseudo-terapia care constă În purificarea lexicului În vederea eradicării lucrului numit (cf. Taguieff, 1988, pp. 100-102). Convingere și iluzie care fac eroarea de a purta doar pe terenul biologiei discuția teoretică privitoare la rasă. Aceasta, după cum vom Încerca să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În același timp de convingerea că ar putea exista un discurs rasial legitim (opus unui discurs rasist ilegitim) și de iluzia creată de pseudo-terapia care constă În purificarea lexicului În vederea eradicării lucrului numit (cf. Taguieff, 1988, pp. 100-102). Convingere și iluzie care fac eroarea de a purta doar pe terenul biologiei discuția teoretică privitoare la rasă. Aceasta, după cum vom Încerca să arătăm, posedă o realitate esențialmente socială. Despre valabilitatea clasificărilor rasiale La nivelul judecății comune, noțiunea de rasă desemnează o subdiviziune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]