13,010 matches
-
de făcut. O fată de o inteligență ieșită din comun are un tată diplomat de carieră. Inteligența, alimentată cu informația culeasă din lungi sejururi de-a curmezișul planetei, i se dezvoltă și mai mult. Amélie Nothomb este o scriitoare prea inteligentă pentru a fi o mare scriitoare, iar din acest paradox se hrănesc atît succesul scrierilor ei cît și, probabil, regretele de a nu fi decît o scriitoare de succes. Născută În Japonia, Amélie, posesoarea unei surori de o rară fumusețe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
desăvârșire interis. Claustrați Între capetele Bulevardului Urâțeniei Locuibile (denumirea Îi aparține fetiței), copiii găsesc salvarea nesperată Într-un joc foarte serios de-a războiul mondial: Aliații contra Germanilor de Est. Dar toate romanele ei cioplesc alter-ego-uri din același trunchi: fetița inteligentă și diformă, mereu străină și ciudată tocmai datorită supradotării intelectuale, Înzestrată cu o monstruoasă voință de viață. Romanciera debutează la Începutul anilor 1990. Le Sabotage amoureux, al doilea roman al său, publicat În 1993, vorbește, la persoana Întâi, despre o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prost este un roman care Începe promițător și pare a da dreptate titlului românesc: “Acum, la douăzeci și cinci de ani, sperînd Într-o viață ceva mai blîndă, Antoine a luat hotărîrea să aștearnă peste creierul lui giulgiul prostiei.” Un tînăr foarte inteligent și cultivat constată că „inteligența este cuvîntul care desemnează prostii bine ticluite și frumos pronunțate, că este atît de pervertită...” Stop. Aici, dacă ajungeți, discursul lui Martin Page devine transparent. Individul trăiește Într-o lume a unor valori devaluate, o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Mama, mătușa Mătăsica, Bertha, Păuna, domnișoara Herbst, caracterizate în roman cu lux de amănunte, de la detalii vestimentare până la date caracteriale), evoluția Augustinei pendulează între o accentuată nevoie de ocrotire și asumarea conștientă a propriului destin, eliberat de influența celorlalți. Voluntară, inteligentă și rafinată, eroina trăiește experiențele amoroase ca pe o necesară inițiere, fără să le confunde însă cu iubirea autentică. Romanul excelează în surprinderea minuțioasă a detaliilor (arhitectura caselor, interioare și mobilier, obiceiuri, gusturi) și a nuanțelor, reușind să construiască pregnant
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
practicantă a amorului liber este trăită cu înfrigurare de personaj și cu evidentă satisfacție a persiflării de narator. Capacitatea de a fixa o psihologie și de a reface discursul interior al personajului, care conține comentarii mute ale întâmplărilor vizibile, umorul inteligent și proaspăt, alimentat cu observații și calificative proprii registrului comic, produc o narațiune modernă, alertă, cu fraze scurte și adecvate, care mențin textul viu. Meditația asupra forței (oarbe, nocive) a iubirii este continuată în romanul Buruieni de dragoste (1936), o
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
rolul principal) îi alină zilele din urmă și îl convinge încă o dată că a ales calea potrivită. Mulți comentatori au subliniat calitățile scenice ale teatrului lui H., capacitatea de a dinamiza banalul cotidian structurându-l în jurul unor nuclee dramatice, cozeria inteligentă, dialogurile alerte și spirituale, presărate cu jocuri de cuvinte, umorul, comicul unor situații, ingeniozitatea de a inventa întâmplări spectaculoase, atmosfera destinsă, încărcată de ilaritate, care se țese din mai toate elementele. La lectură apar și aspecte mai de substanță, ca
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
Acestea se mai întâlnesc în populația penitenciarelor, a delincvenților neidentificați, a homeless-ilor, în unele zone ale armatelor, ale exploratorilor. Situații sociale speciale, ca revoltele și războaiele, emigrația și migrația, pot fi, de asemenea, factori compensatori. În plus, o persoană inteligentă cu tulburare de personalitate își poate compensa singură unele trăsături, își poate construi o persoană secundă, mai adaptată societății. Compensări se pot obține și prin tratamente medicamentoase și psihoterapie. Trebuie conștientizat faptul că problema persoanelor cu structuri și comportamente excentrice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate ar consta în faptul de a nu se schimba suficient de mult de-a lungul vieții. Totuși rămâne problema dacă nu sunt aspecte ale personalității care se schimbă și la aceste persoane (STANDINGER, 1995Ă. Se consideră că persoanele inteligente, chiar dacă prezintă tulburări de personalitate ar putea cu timpul să se modeleze, să se controleze parțial, și în plus, să-și creeze o personalitate secundă, relativ adaptată vieții sociale. În perspectiva stilului caracterial pe care-l studiază psihologia trăsăturilor persoanei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pornind cu bătălia de la Călugăreni și sfârșind cu trădarea lui Mihai, cu puțin timp înainte de a fi ucis. Acțiunea istorică trece în plan secund, prim-planul fiind deținut de aceste figuri brave, Athos, Porthos, Aramis și D’Artagnan autohtoni, spioni inteligenți imposibil de contracarat sau de cumpărat, „săbii” aflate în spatele tuturor întâmplărilor. Pe lângă acești bărbați credincioși, curajoși, lovind din umbră (ca Nufărul-Alb - comitele Staicu, personaj central în Cavalerii Ordinului Basarab), supraviețuiește literar mai ales, galeria personajelor comico-pitorești, cu nume bine alese
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
implicațiile strategice, pentru a se asigura de reușita punerii În practică a ideilor spontane și absolut noi, Încărcate de speranță și care, altfel, n-ar avea nici o șansă de a se concretiza (Ohmae, 1998, p. 42). Se constată că intuiția inteligentă și imaginația primează În raport cu deducția. Strategia definește căile și mijloacele ce-i permit firmei să progreseze spre obiectivele esențiale În condiții mai bune: dezvoltarea armonioasă și o mai strânsă legătură cu mediul actual și viitor. Strategia nu poate fi totalmente
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
impună Într-un anumit mediu; În caz contrar, creează doar ocazii pentru concurenți. Există și câteva lucruri care nu trebuie făcute: - să fii prea deștept - cu cât inovația devine mai importantă, cu atât ea trebuie Încredințată unor oameni mai puțin inteligenți; un produs prea deștept ca design sau execuție nu are șanse reale de reușită; - să diversifici excesiv - atenția trebuie concentrată asupra unui singur lucru; inovațiile care se Îndepărtează prea mult de esență și nu sunt promovate În mod unitar de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
se regăsește În domeniul financiar. Marile instituții americane (Merrill Lynches, Dean Witters, E.F. Hutton) consideră că valorile lor coincid cu cele ale clienților, care „investesc pentru a se Îmbogăți”. O mică firmă din Vestul Mijlociu a pornit de la premisa „investitorului inteligent”, care câștiga mai mult decât cheltuia și care dorea să-și păstreze economiile, dar și liniștea. Firma, membră a bursei din New York, investește banii În bonuri, acțiuni, rente, asociații neimpozabile; doar o optime din operațiunile sale se desfășoară În cadrul bursei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
drastic, cel puțin când sectorul Își dublează volumul vânzărilor; • deservirea necorespunzătoare a pieței - conducătorii tradiționali definesc și segmentează piața după criterii deja depășite de evoluția economico-socială, dar toate rapoartele și cifrele continuă să indice vechea abordare a pieței (casele-de-bază, investitorul inteligent). Uneori există tendința automulțumirii sau de ecranare a pieței (cazul firmei Bell System); • concurența bruscă a unor tehnologii care În trecut erau complet separate - de exemplu, apariția centralelor telefonice particulare a reunit tehnologia telefoniei și cea a computerelor; deși firma
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mod deosebit; o mărturie asupra omului C., făcută „în ceasul când ce va fi prezintă mai puțin interes decât ce a fost”. Amintirea faptului concret se împletește cu sprintene și acide considerații asupra oamenilor și întâmplărilor, consemnările sunt vii, ironia inteligentă se învecinează cu meditația și cu reveria. Sunt evocați scriitori pe care C. i-a cunoscut, atmosfera de boemă literară sau întâlnirile de aleasă eleganță a spiritului din cenaclul condus de E. Lovinescu. Volumul Teatrul așa cum l-am văzut (1935-1945
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
ilustrat de Momentele lui Caragiale. Istoricul literar C. este familiarizat mai ales cu literatura română a secolului al XIX-lea, pe care o supune observației într-un mod care se îndepărtează tot mai mult de spiritul „doct”, universitar, autorul abordând inteligent și volubil un ton colocvial, în care își găsesc locul și noutatea ideilor, și poanta umoristică. De la studiul de sinteză Începuturile romanului românesc, el a trecut cu ușurință la critica de atribuire, la identificarea de pseudonime și de izvoare, la
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
întruparea unei trăsături dominante, este pus în situații terifiante sau aventuroase, care le probează solidaritatea și le facilitează maturizarea. Aventura, cât mai încordată, cât mai cu suspans, se sfârșește întotdeauna glorios. Grupul tinerilor de pe strada Cireșului e alcătuit din Victor - inteligent, cult, hotărât, stăpân pe sine, tipul conducătorului; Ursu - forță, generozitate, putere de sacrificiu; Tic - ingeniozitate și neastâmpăr copilăresc; Maria - grijă echilibrată, prudență; Lucia - idealul îndepărtat de perfecțiune a frumuseții aflate în pericol ș.a.m.d. Instinctul autorului este de a
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
scriitorului și de formare a gustului public. Propunând o înțelegere a literaturii axată pe un așa-zis „bun-simț comun”, acceptă cu rezerve curentele și manifestările moderniste, iar pe cele de avangardă le respinge vehement, negăsindu-le justificare estetică. A comentat inteligent și aplicat scriitori și opere din literatura română și universală, lansându-se rareori în studii de anvergură (cum sunt cele despre Lucian Blaga sau Stendhal). SCRIERI: Carte de dragoste, Brașov, 1935; Alexandru Călinescu, poet al tristeții, Călărași, 1937; Logodna, București
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
adnotat de două ori, în 1975-1979 și în 1987-2003 (o dată din perspectiva împotrivirii la național-comunismul ceaușist, altă dată din perspectiva emigrantului), jurnal care repune în discuție și atitudinea, și tipul de personalitate cu totul singulară pe care îl reprezintă C. Inteligentă, cultivată, foarte senzuală, C. are de înfruntat handicapul înfățișării sale: „Este o femeie a cărei viață a fost condiționată, limpede și categoric, de conștiința imperfecțiunii fizice, precum și de ambiția de a se revanșa asupra naturii” (Al. Mirodan). Ea însăși mărturisea
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
1927 - Dezvoltarea intelectului. Experimentele de insight, menite să demonstreze insightful learning („învățarea iluminatoare”), au fost supuse ironiilor ecologiștilor în a doua jumătate a secolului XX. Romancierul francez Pierre Boulle a imaginat în nuvela Planeta maimuțelor o lume în care maimuțele (inteligente) desfășurau experimentele köhleriene pe oameni (idiotizați). Succesul acestei splendide cărți de propagandă ecologistă a estompat gloria pe care genialul psiholog Wolfgang Köhler o câștigase în prima jumătate a nedreptului veac XX. A venit însă vremea să facem dreptate excepționalului cercetător
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ce sunt în fond „mari ajutoare” ale întâmplării. În al doilea rând se putea ivi un accident fericit care să nu aibă nici o legătură cu obiectivul. Aici, din nou, nu era vorba despre impuls, ci despre un soi de activitate inteligentă, chiar dacă ea era fără referire la obiective. Aceasta se întâmpla probabil atunci când cimpanzeul Sultan descoperea modul în care se combină două bețe. Doar cimpanzeul Philistine ar fi putut numi joaca sa cu bețele „impulsuri lipsite de sens”, pentru că nu au
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
că simpaticul maimuțoi a fost ajutat de un accident nu este important; important este cum se derulează acest experiment în care cimpanzeul prezintă reacția de insight. Köhler ne invită să acceptăm că și un accident poate conduce la o muncă inteligentă. Așadar, comportamentul lui Sultan când se juca de-a „pune bățul în gaură”, împreună cu nuielele de bambus, era exact același ca atunci când ar fi descoperit o soluție originală. Nu există nici un dubiu că folosește în mod inteligent „tehnica bățului dublu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la o muncă inteligentă. Așadar, comportamentul lui Sultan când se juca de-a „pune bățul în gaură”, împreună cu nuielele de bambus, era exact același ca atunci când ar fi descoperit o soluție originală. Nu există nici un dubiu că folosește în mod inteligent „tehnica bățului dublu”, și în mod fericit accidentul s-a comportat ca un ajutor, lucru ce a condus imediat la „înțelegere”. Dacă totuși acestea sunt „prostii brute ale animalelor”, în studiile lui Köhler ele pot fi considerate dovezi că cimpanzeul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a utilizat „metoda bățului” care sare - metodă pe care o stăpânea perfect în faza ei simplă; apoi, Chica a realizat o combinație între această metodă și aceea a ușii. Înainte ca ușa să fie folosită pentru prima dată în mod inteligent, cimpanzeii nu i-au acordat atenție. Pentru cel care vede pentru prima oară experimentele, discuția anterioară pare comică. Köhler își amintea, de exemplu, de felul cum a perceput o prietenă primul experiment din viața ei; ea nu și-a dat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Să învățăm cum să învățăm (learning to learn), să ne implicăm în procesul schimbării - acestea devin, după Rogers, scopurile principale ale educației ce se potrivesc lumii de astăzi. Trebuie să apară și să se dezvolte indivizi capabili de o implicare inteligentă, informată, discriminatorie, adaptativă, efectivă într-un proces al schimbării. O asemenea implicare (involvement) se dezvoltă numai în individul care a descoperit că învățarea semnificativă, deși amenințătoare, este mult mai profitabilă; că acela care a descoperit că poate fi benign să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sala de discuții să-și schimbe locurile și să-și cunoască noii vecini înainte de reînceperea discuțiilor); - calitatea este mai puțin importantă decât cantitatea - dar aceasta nu trebuie să-i oprească pe membrii grupului de a încerca să gândească creativ și inteligent; - la încheierea discuțiilor, moderatorul va explica participanților că, dacă mai găsesc idei în aceeași zi sau în alt interval de timp stabilit de comun acord, pot să i le comunice (manieră de lucru care, pe de o parte, valorizează contribuția
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]