11,403 matches
-
Bibliei în toată lumea. Ediții: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a legii vechi și a ceii noao, tr. Samuil Micu, Blaj, 1795; ed. (Biblia sau Testamentul Vechi și Nou), t. I-V, Buzău, 1854-1856; ed. Sibiu, 1856-1858; Biblia de la Blaj. 1795, ed. jubiliară, coordonator Ioan Chindriș, pref. Lucian Mureșan și Camil Mureșan, postfețe Ioan Chindriș și Eugen Pavel, Roma, 2000. Repere bibliografice: Aurel Crăciunescu, Mitropolitul Andreiu și Sf. Scriptură, „Revista teologică”, 1909, 440-457; Ioan Bălan, Biblia de la Blaj, „Cultura creștină”, 1914, 5, 6
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
și 1822, „Biblioteca și cercetarea”, 1996, 96-105; Cornel Tatai-Baltă, Implicațiile tipografice și arta grafică în Biblia lui Samuil Micu (1795), în Pagini de artă românească, Blaj, 1998, 54-62; Ioan Chindriș, Secolele Bibliei de la Blaj, în Biblia de la Blaj. 1795, ed. jubiliară, Roma, 2000, 2339-2406; Eugen Pavel, Un monument de limbă literară: Biblia lui Samuil Micu, în Biblia de la Blaj. 1795, ed. jubiliară, Roma, 2000, 2417-2433. C.M.
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
Pagini de artă românească, Blaj, 1998, 54-62; Ioan Chindriș, Secolele Bibliei de la Blaj, în Biblia de la Blaj. 1795, ed. jubiliară, Roma, 2000, 2339-2406; Eugen Pavel, Un monument de limbă literară: Biblia lui Samuil Micu, în Biblia de la Blaj. 1795, ed. jubiliară, Roma, 2000, 2417-2433. C.M.
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
1974), Cerf, Paris. Blaj Biblia de la Blaj (1795). BS Biblia sau Sfântă Scriptură (1988) tipărită sub îndrumarea Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. BVA Biblia sau Sfântă Scriptură, ediție jubiliara a Sfanțului Sinod (2001), versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotata de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului, tipărită cu binecuvântarea și prefață Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. C
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Deutsche Bibelgesellschaft, Stuttgart. Biblia lui Șerban Cantacuzino, 1688, București. Biblia sau Sfântă Scriptură,1988, tipărită sub îndrumarea Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. Biblia sau Sfântă Scriptură, 2001, ediție jubiliara a Sfanțului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotata de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Vadului Feleacului și Clujului, tipărită cu binecuvântarea și prefață Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R.
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
7martie 1926, p. 171. Clopoțel, Ion, „Elanul vital”, Societatea de Mâine, vol. 18, nr. 4, octombrie-decembrie 1941, pp. 63-64. Clopoțel, Ion, „Biopolitică aplicată”, Societatea de Mâine, vol. 20, nr. 2, februarie 1943, pp. 23-24. Clopoțel, Ion, „Primatul vitalității românești. Programul jubiliar al Societății de Mâine”, Societatea de Mâine, vol. 20, nr. 12/400, decembrie 1943, pp. 175-176. Comicescu, Gh., „Orientarea biologică a educației”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1930, pp. 1-7. Comșia, Ovidiu, „Semnificația socială a veneriilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
adevărul, dar îl conține; fuga de realitate e totuna cu fuga de adevăr. Forța marii proze constă în încărcătura ei de adevăr, în aptitudinea ei de a cuprinde și pătrunde realitatea. Prin definiție nu poate exista realism hagiografic, idilic și jubiliar. Anevoie înțeleg aceasta cei care în principiu recomandă realismul, dar în fapt se sperie de el. Aceștia au o teribilă spaimă față de anumite cuvinte sau anumite teme și situații funciar-umane și sociale. Spaima de cuvinte și de subiecte înseamnă în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
conduce până în mai 1947. Din anul 1912 este și directorul Tipografiei „Ramuri”, transformată, trei ani mai târziu, în Institutul de Editură „Ramuri”. Numele său este legat de cele mai însemnate inițiative culturale și literare craiovene. Apariția, în 1929, a numărului jubiliar al revistei „Ramuri” este una dintre acestea, ca și înființarea, în 1936, a Societății Scriitorilor Olteni. După o culegere de literatură populară, Verde și iar verde (1909), F. publică piesa în versuri Copiii nopții (1911), scriere modestă ca realizare. O
FAGEŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > CHAGRIN D"AMOUR Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Chagrin d'amour Toamna curgea frumos în colțul acela liniștit de
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
PRIETEN CU NOI AUTENTIFICARE ÎNSCRIERE CA AUTOR ABONARE LA EDIȚIA ZILNICĂ ABONARE LA EDIȚIA SĂPTĂMÂNALĂ ABONARE LA EDIȚIA DE AUTOR FLUX ARTICOLE DE AUTOR FLUX ARTICOLE NOI FLUX EDIȚII NOI CONFLUENȚE BIBLICE CLASAMENTE DE POEZIE SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE POEZIE A SĂPTĂMÂNII VALIDARE DE PAGINĂ
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Reflectii > DANIELA GÎFU - MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) Autor: Daniela Gîfu Publicat în: Ediția nr. 1535 din 15 martie 2015 Toate Articolele Autorului MAMA Plecat-am cu firescul, condusă în umbrire
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
PRIETEN CU NOI AUTENTIFICARE ÎNSCRIERE CA AUTOR ABONARE LA EDIȚIA ZILNICĂ ABONARE LA EDIȚIA SĂPTĂMÂNALĂ ABONARE LA EDIȚIA DE AUTOR FLUX ARTICOLE DE AUTOR FLUX ARTICOLE NOI FLUX EDIȚII NOI CONFLUENȚE BIBLICE CLASAMENTE DE POEZIE SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE POEZIE A SĂPTĂMÂNII VALIDARE DE PAGINĂ
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
neobicinuite într-această țară”, cum se spune într-o ediție de secol XIX. Pot fi, în acest sens, menționate edițiile sinodale ale Bibliei, începând cu cea din 1914, versiunea din 1938 realizată de Vasile Radu și Gala Galaction și ediția jubiliară a Sfântului Sinod, „diortosită” de Bartolomeu Anania, în 2001. Apariția Bibliei de la București coincide cu maturizarea limbii române. Difuzată masiv prin tipar, răspunzând exigențelor vorbitorilor de limbă română din toate părțile teritoriului românesc, cartea a însemnat, totodată, ieșirea textului scriptural
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
Asociația Scriitorilor și Publiciștilor Medici din România, Societatea „Hesperus”, Academia Româno-Americană, PEN-Clubul din Renania și laureat al mai multor premii, între care Premiul Asociației Autorilor Liberi de Limbă Germană (1993), Premiul revistei „Poesis” (1994), Premiul Frontiera Poesis (1998, 2000), Premiul jubiliar „Goethe” (1999), Premiul revistei „Convorbiri literare” (2001). Principala sursă a poeziei lui S. e tristețea. Discursul liric transmite îndeosebi anxietăți, dezamăgiri, resemnări, reculegeri, așteptări, uneori și luciri de speranță, chiar euforii, dar în expresie potolită. Sentimentul predominant este unul de
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
apoi treptat accentul se deplasează asupra judecății interpretative, formative, de la „opere și autori readuși pe rând în atenția publicului nostru” înspre „direcții, curente, interferențe, surprinse în sinteze critice” (Gânduri din mers, 1-3/1981). Obiectivele revistei sunt enunțate într-un număr jubiliar (Dan Hăulică, Secolul 20 la numărul 100, 4/1969), dar ilustrate pe tot parcursul apariției: a „ierarhiza nobil faptele de cultură”, a „îmbrățișa o întinsă arie culturală într-un chip coerent”, a realiza „sinteze fertile între domenii deosebite”, „a simultaneiza
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Se publică, de asemenea, poezii semnate de Octavian Goga, Aron Cotruș, Ion Pillat, Nichifor Crainic, Vintilă Horia, Virgil Carianopol, Dem. Bassarabeanu, Al. Cerna-Rădulescu, George Pallady, Valeriu Bora și scrieri în proză de Cezar Petrescu (Noapte de toamnă, în satele anului jubiliar, fragment din romanul 1907), Victor Ion Popa, Dragoș Protopopescu, Alexandru Călinescu. În sumar este inclusă sporadic o pagină de literatură, cronică și critică literară, în care sunt prezenți Vintilă Horia (Reabilitarea fantasticului, articol despre Mircea Eliade, Mateiu I. Caragiale, Răposatul
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
de director al Fundației Universitare „Carol I”, unde va rămâne până în 1946, când se va pensiona. Participă la organizarea a numeroase expoziții, printre care Expoziția Internațională de Artă Populară de la Berlin (1909), se implică în organizarea Casei Românești, la Expoziția Jubiliară de la Roma (1911) și la a 11-a Expoziție Internațională de Artă de la München (1913), cu fiecare prilej publicând broșuri de promovare a artei românești. În timpul ocupației germane rămâne în București, ca reprezentant al Casei și Domeniilor Regale, fiind numit
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
Dissescu și I. J. Focșăneanu (din 1926); anul 1938 îl indică redactor responsabil pe același A. Negulescu, dar sub pseudonimul consacrat Moș Delamare, iar 1938 îl aduce în locul lui I.J. Focșăneanu pe Eugeniu A. Negulescu, probabil fiul primului. Un articol jubiliar din 1936 socotește anii de viață ai publicației începând din 1884 când, în numărul din 15/27 iulie al ziarului „Frăția româno-italiană” (tot al lui Cazzavillan), este inserat următorul anunț: „Ziarul ilustrat al călătoriilor și al întâmplărilor pe uscat și
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
prin care mai tânărul consătean caută să-i împrăștie ignoranța. Reapare, nu chiar cu aceleași trăsături, în nuvela Moș Gheorghe la Expoziție (Din psihologia celor mulți), apărută în volum în 1912. Bătrânul din Horincea, urnit fără voia lui la expoziția jubiliară de pe câmpia Filaretului, unde se etalau realizările înfăptuite în patruzeci de ani de monarhie, are, ajuns în București, reacții viscerale, de respingere și dezgust. Colindând prin oraș, cu teamă și neîncredere, cu ochi ironici, dar și cu gura căscată, el
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
ș.a. Din 1936 R. apare sub conducerea unui comitet director compus din Scarlat Preajbă și Enescu-Bughea. Publicația, subintitulată la un moment dat „Revistă pentru învățături și îndemnuri bune”, are, în general, orientare tradiționalistă și religioasă. Sunt frecvente numerele comemorative și jubiliare sau se elogiază personalitățile care au animat și sprijinit periodicul. Așa se întâmplă în 1928, la zece ani de la apariție, când se dă și sumarul pe 1918-1928, apoi în numărul închinat lui G. Tițeica (2/1930, unde semnează și Dan
RASARITUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289137_a_290466]
-
de la apariție, când se dă și sumarul pe 1918-1928, apoi în numărul închinat lui G. Tițeica (2/1930, unde semnează și Dan Barbilian), în altele închinate lui Ion Manolescu, Mihail Dragomirescu, Ion Petrovici, Mihai Eminescu (5-6/1939). Interesant este numărul jubiliar 1-4/1938, în care se reproduc fotografiile principalilor colaboratori. R. parcurge mai multe etape de evoluție. În primul an colaborează numeroși scriitori basarabeni (Al. Mateevici, Nadejda Știrbei, Elena Dobroșinschi, George Lungulescu), apoi predomină scriitorii tradiționaliști, indiferent de zona de proveniență
RASARITUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289137_a_290466]
-
informativ. La rubrica „Pagini istorice” se includ articole despre Unirea Principatelor și serialul Istoria Alsaciei. Cu titlul „Portret” sunt prezentate în fiecare număr personalități ale Partidului Liberal, mai ales membri ai Guvernului. În 20 martie 1916 este editat un număr jubiliar, pe copertă fiind anunțați toți colaboratorii revistei: Vladimir A. Donescu, Grigore Gr. Manolescu, Eugen Donescu, Al. Cimbru, Radu Bădescu, Mihai Arțăreanu, Florin Vrione, Th. Săvulescu ș.a. Din 15 martie 1919 revista va fi continuată de „Foaia tinerimii”, avându-l director
REVISTA „CAROL I”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289179_a_290508]
-
va fi prezentă în volumul colectiv Alpha ‘84. Prima carte personală de versuri este Narațiuni întâmplătoare (1989). Publică versuri, proză, interviuri în „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „România literară”, „Viața românească”, „Poesis”, „Familia”, „Vatra” ș.a. Colaborează la ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (Roma, 2000; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române). Poemele pe care le scrie P. - de regulă mici narațiuni fracturate, lacunare, presărate cu eludări și suspendări, frapante prin atmosferă (obținută printr-o maximă concentrare, cu mijloace retorice și
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
literaturii române vechi, București, 1981, 305-323; Mazilu, Lit. rom., 232-254; Mazilu, Proza, 5-20; Matei Cazacu, La Place des „Enseignements du prince Neagoe Basarab à son fils Théodose” dans l’ histoire des idées politiques, „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg im Breisgau), volum jubiliar, 1949-1989; G. Mihăilă, Originalul slavon al „Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Versiunea originală, București, 1996, XLVI-CXIV; Dan Zamfirescu, Marea carte a identității românești în Europa Renașterii și în
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
biblic" Citește și din Evangheliile cele dăruite de Dumnezeu, spre cunoașterea întregii lumi, ca să iei merinde din puterea proniei Lui, arătată în fiecare generație și mintea ta să se scufunde în cele minunate ale lui Dumnezeu. Isaac Sirul (†700) Ediția jubiliară a Biblieitc "Ediția jubiliară a Bibliei" Nu foarte multe generații au avut șansa de a fi contemporane cu un atât de important eveniment cum este publicarea unei noi ediții a Bibliei. În ultimele decenii, s-au aflat în circulație două
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]