11,805 matches
-
după nevoi Recent un tânăr universitar îmi cita din cuvântarea unui vechi profesor la deschiderea anului de învățământ: „Uitați-l pe Lenin, dar rețineți îndemnul: Învățați, învățați, învățați!”. Mult mai tânărul său coleg continuă: „Dar să vedeți, studenții s-au mirat foarte: cine este oare Lenin ăla pe care trebuie să-l uităm?”. Cred că mulți răsuflăm ușurați: în sfârșit avem o tânără generație „amnezică”! Fiindcă știu că este adevărat și îmi pare bine, nu de ignoranța istorică, ci de faptul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
instituțiile UE, confuzia crasă între atribuțiile unui comisar european (neutru politic și echidistant față de țările membre) și un parlamentar european ar transforma orice student de la Științe Politice sau Studii Europene din România într-un non-ilustru repetent. Personal nu am fost mirată de alegerea făcută de Premier. Încă din primele zile de guvernare, prim-ministrul a sacrificat criteriul competenței în favoarea celui al fidelității de clan. A preferat, începâd cu ianuarie 2005, să piardă portofolii ale PNL ca să scape de oameni percepuți ca
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Limitarea dramatică a bucuriei de a trăi am cunoscut-o și noi, în regimul totalitar. Ideologiile care proclamă superioritatea morală a suferinței și sacrificiului și vinovăția plăcerii și bucuriei au fost și sunt răspândite „pluralist”. Nu ar trebui să ne mirăm că, pe această cale, unii oameni ajung până la negarea totală a instinctului de conservare și vor să moară „apocaliptic”, exact împreună cu cei care se fac „vinovați” de faptul că au toate motivele să le fie dragă viața. Din păcate, la
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
20-30% rămîn la nivelul universității și facultății pentru cheltuieli de management, administrație, investiții, iar ceilalți 40-60% rămîn pentru salarii. Cu alte cuvinte, costul salariilor pentru cadrele didactice este sub 200 de euro pe an pentru fiecare student. Nu ne mai mirăm de ce universitățile suferă de „bulimie” cantitativă în privința numărului de studenți, de ce, practic, multe renunță la seminarii în grupe de maxim 20, de ce nu alocă bani cercetării, iar tutorialele individuale (îndrumarea personală) în biroul profesorului este un vis nevisat. Consilierea directă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
renunță la seminarii în grupe de maxim 20, de ce nu alocă bani cercetării, iar tutorialele individuale (îndrumarea personală) în biroul profesorului este un vis nevisat. Consilierea directă a studenților de către profesori se acordă în pauză pe hol. Nu ne mai mirăm de ce universitatea este pentru majoritatea profesorilor o sinecură de status, o gară între două trenuri în periplul între cele 5-6 cumuluri pe întreaga hartă universitară a specializării, de ce un proiect de viață pentru o carieră universitară la una și aceeași
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pentru o grădiniță privată în România (taxa la o grădiniță privată medie lunară în București este de 200 de euro, iar taxa lunară per student la o facultate privată este de 40 de Euro). În aceste condiții eu chiar mă mir cum rezultatele nu sunt, mecanicist vorbind, de 20-40 de ori mai proaste. Dar nu mă mir prea mult: educația este o profesie destul de idealistă și de implicantă. Pe aceasta pariază și guvernele și „sponsorii”: pe „plăcerea” (perversă?!) a muncii care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de 200 de euro, iar taxa lunară per student la o facultate privată este de 40 de Euro). În aceste condiții eu chiar mă mir cum rezultatele nu sunt, mecanicist vorbind, de 20-40 de ori mai proaste. Dar nu mă mir prea mult: educația este o profesie destul de idealistă și de implicantă. Pe aceasta pariază și guvernele și „sponsorii”: pe „plăcerea” (perversă?!) a muncii care ne costă salarii mici și răzmerițe ineficiente, dar și deprofesionalizarea. Acesta este ambientul financiar al situației
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
drepturilor sau de etica virtuților, ca să nu mă refer la eticile postmoderne) -, nu discuți niciodată în termeni absolutiști. Absolutismul nu se poate aplica într-un spațiu democratic. Dacă în România punem mereu problema luptei între înger și diavol, nu mă miră că o serie semnificativă de oameni (spre 6%) are nevoie de Războinicul Luminii Gigi Becali. Este o probă de imaturitate socială. Noi trebuie să încercăm să ne punem la punct, în sens normativ, cu ce înseamnă imoralitatea supremă din punctul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
învățători, chiar dacă nivelul lor era depășit de cunoștințele pe care erau datori să le transmită. Fizica și chimia o preda un învățător care veșnic se încurca în formule: le înșira conștiincios cu creta pe tablă, stând cu spatele la copii, și se mira că nu-i iese 40 rezultatul. Privind cruciș din bancă, micuțul Jan Carpinschi își punea pe cap o foaie de caiet pe care era desenat, mare, un semn de întrebare. Făcând față, unii suplinitori s-au remarcat în chip deosebit
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pomi fructiferi, cu livezi întinse în jurul caselor care naveau decât parter, orășelul îndemna, în lumina verde-aurie a zilei, la reverie și contemplări tihnite. Munca în livadă nu e nici grea nici bănoasă. În portiță, vecinii fac schimb de vorbe înțelepte, mirându-se de știrile venite de aiurea: crime, războaie, imoralitate. La Fălticeni lumea e alta, căci rața rătăcită în ograda vecinului e înapoiată stăpânului, prilej de alte vorbe de clacă. Comunitatea asta adânc morală are alte idealuri decât lumea podgorenilor, petroliștilor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
existența unei limbi moldovenești ridică în grad un grai al dialectului dacoromân. Ignoranța e atât de evidentă încât niciodată susținătorii acestei inepții nu și-ar fi luat examenele la Simenschy. Când e vorba de politică însă prostia nu poate să mire. Theofil Simenschy dezvăluia cu atâta acuratețe legile limbii încât era suficient să asculți o singură dată prelegerile sale ca să nu le mai uiți. Pentru studenți, nota obișnuită la dânsul era zece. ION GUGIUMAN Pe frontul din est topograful Ion Gugiuman
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
dor: „De aici, de unde îmi este mereu prea cald, mă gândesc al aleile Copoului, la răcoarea dintre Bucium și Repedea. Orașul este mare, are peste șase milioane de locuitori, în majoritate chinezi micuți, slabi și prietenoși, poate și din cauză că se miră să mă vadă. Atunci își ascund uimirea în zâmbet și uneori în salut”. Prin telefon mi-a dat de știre că lucrează la ministerul de externe, ca atașat cultural întro țară din America Latină. Pentru mine Gruia rămâne mereu omul surprizelor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
marile personalități ale Bisericii Ortodoxe Române, chiar dacă despre el nu s-au scris cărți sau numele său nu este tot atât de cunoscut ca al altor figuri marcante din istoria acestei Biserici. Însă aceste lucruri nu ar trebui să ne mire într-atât. Vorbim despre o perioadă relativ recentă, care nu de mult timp a apus, dacă e să ținem cont că s-a născut spre sfârșitul secolului al XIX-lea (1875), și a murit în anul 1935. O viață îngenunchiată
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
sfârșitul ei, dedicată în cea mai mare parte studiului, mai ales celui teologic, 60 de ani de viață trăiți în frică de Dumnezeu și mare parte din ei închinați slujirii Domnului și apărării credinței. La fel, nu trebuie să ne mire lipsa unui bogat material bibliografic dacă este să ne gândim la perioada în care a trăit și a activat mitropolitul. Pe plan politic, se petreceau multe schimbări pentru Statul Român de atunci, care pierdea „colțul de Moldova, Țara de Sus
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
realitate se numea Școală Medie de 10 ani; copiasem modelul sovietic. Se renunțase la structura școlii românești stabilită de marele Spiru Haret și s-a copiat un model străin; mai bine spus ni s-a impus. Nu trebuie să ne mire, așa am fost noi, românii, din totdeauna. Acum am renunțat la structura învățământului academic bine gândită și conformă cu specificul național și am adoptat Programul Bologna; o catastrofă. Îmi amintesc cu plăcere și cu recunoștință de doamna profesor Steliana Tănăsescu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și directorul. M-am simțit atât de fericit de parcă eu descoperisem pila electrică. Desenul era pentru mine o disciplină potrivită. Căpătasem multă experiență și mă descurcam foarte bine la desenul artistic. Îi ajutam pe copii probând o siguranță care mă mira și pe mine. Eram atât de mulțumit și legat de elevii mei încât așteptam cu nerăbdare a doua zi pentru a-i reîntâlni. Când elevii probau că nu s-au pregătit suficient mă supăram și nu îmi mai trebuia nici
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
mi-a reușit deoarece aveam o oarecare experiență didactică și știam să lucrez cu elevii. Trebuie să spun că la această lecție demonstrativă au asistat aproape toți membrii Catedrei de Zoologie, în frunte cu profesorul Mihai Constantineanu. Am rămas foarte mirat de prezența lor, dar nu m-am speriat. Mult mai târziu am aflat de ce am avut o astfel de asistență. De fapt, nu pe mine mă verificau, ci pe magistrul meu, responsabilul Cercului științific studențesc și că avuseseră loc unele
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și crizele prietenilor. În această împrejurare îi scrie părintelui Lombardi: «Simt cât de mult suferiți dumneavoastră... Dar dumneavoastră nu trebuie să vă temeți de nimic, pentru că Opera nu e a dumneavoastră, ci a lui Isus. Pentru asta nici nu mă mir de încercările pe care le întâmpinați, dimpotrivă, acestea sunt „viza de aprobare“ a tuturor încercărilor dumneavoastră. În mod cert, războiul care vi se face de către cel care mai puțin ar trebui să facă asta, îndurerează, dar fiți sigur că Domnul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în acel moment Congregația nu se simțea să ia noi angajamente fiindcă «se afla încă sub Vizita Apostolică și că Părintele Vizitator întâmpina dificultăți în a-și înainta raportul din cauza impresiei nefavorabile a Vicariatului din Roma». Monseniorul Montini s-a mirat că după atâta timp Congregația se mai afla încă sub Vizita Apostolică și a promis că avea să-i vorbească papei despre aceasta. Începând din acest moment, evenimentele au căpătat un ritm accelerat. Secretariatul de Stat i-a cerut oficial
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
din auzite. Și, oricum, nu cenzura politică mă interesează acum. Cei doi poeți francezi au abordat până la urmă un alt subiect, și anume cenzura economică. Spre stupefacția lor, intelectualii români păreau că nu pricep mare lucru. Eu unul nu mă mir. De ani întregi mă chinui să explic efectele cenzurii economice și nu pot să spun că am izbutit să conving în jurul meu. Să încerc încă o dată? Într-o societate structurată capitalist, în care piața decide asupra valorii mărfurilor, cartea devine
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
trag cu urechea înspre România, ce credeți că aud? Canon în sus, canon în jos! În România, numai vorba asta o auzi printre literați. Noi aici, la Paris, când am constatat frecvența acestui cuvânt la români, mai întâi ne-am mirat, pe urmă ne-am uitat la dicționar și am văzut că e în primul rând un termen bisericesc și-apoi suferință și chin. Dar nu contăm noi, ăștia din exil, iar dicționarul meu e vechi, din timpul comunismului. Între timp
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
la dicționar și am văzut că e în primul rând un termen bisericesc și-apoi suferință și chin. Dar nu contăm noi, ăștia din exil, iar dicționarul meu e vechi, din timpul comunismului. Între timp au venit americanii. Unde? se miră Pastenague. Vorba vine! Au venit cuvintele lor, cărțile lor... O adevărată invazie. Ești antiamerican? Nu răspund. Oricum sunt împotriva canonului. Te înțeleg, zice și-mi face cu ochiul. Poate că știe Breban ce spune când pretinde că, fiind exclus de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ghicit! Iată ce scrie Nițescu la p. 283 a ediției publicate de directorul Editurii Humanitas: „Oricum, din generația sa, N. Manolescu este acela care a plătit dogmatismului de tip proletcultist cel mai mare tribut”. Și atunci, trebuie oare să ne mirăm că Gabriel Liiceanu nu figurează pe „Lista lui Manolescu”? — Bine, dar Liiceanu e filosof... — Și ce dacă e filosof? Pe „listă” figurează și Noica (șapte articole!), și Paleologu (patru articole) și chiar bunul prieten al directorului de la Humanitas, Andrei Pleșu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
am promis că am să susur la urechea lui Robbe-Grillet această propunere rușinoasă. Liderul Noului Roman a izbucnit în râs. Și mi-a explicat (era pe la începutul anilor ’80) că nu e nici o scofală să fii în Academie, alături de te miri cine. E drept că, în afară de Ionesco și de Lévy-Strauss, toți ceilalți membri ai Academiei, în anii aceia, erau destul de mediocri. Acum e și mai rău! — Pe când membri ai Academiei Române!... a zis Pastenague, lungind cât mai mult ultima vocală. Credeți că
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cărți și, mai ales, despre cărțile criticilor. Curios, situația inversă e perfect acceptabilă: când un mânuitor al condeiului, consacrat drept critic literar, se apucă să scrie poezie sau roman, nimănui nu-i trece prin cap să protesteze ori măcar să se mire. De memorialistică nici nu mai vorbesc! Toată lumea își scrie memoriile... Mai ales cei care n-au făcut mare lucru în viața lor, au stat toată viața cam în același loc; da, dar au văzut atâtea lucruri interesante și care merită
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]