11,461 matches
-
numit Olteanu.[I.Iordan- Dicționar al numelor de familii românești. Buc. 1893 p. 272] Satul CERMEGEȘTI - Voievodul Mihnea Turcitul da în stăpânire, la 2 septembrie 1580, lui Toma, Stanciul și lui Tatu Moșia Cermegești și îi mai întărește lui Toma moșia în Cermegeștii de Sus, partea lui Dârjala, toată.Cs și celelalte sate din com. Lădești, Cermegeștii au fost, dintotdeauna, sat de moșneni, de oameni liberi.Cermegeștii de Sus, se vor numi, mai tarziu, Chiricești. Satul mai apare menționat în vremea
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
-Țara Românească vol. XV d/N nr.476] Deoare ce numele de Chiric și Chirică apar relativ devreme, în această zonă, cel mai probabil numele satului a fost dat după fiul lui Balaure Măldărescu, Chirică , ce avea, în iulie 1734, moșie „ spre apus de Cerna” ( C. Tamâș,I. Soare și C, Manea-Andreescu- Comori arhivistice vâlcene. Buc.1985 nr 326) De menționat că, până în anul 1962, în acest sat a locuit boierul Chiricel, în al carui conac a fost amplasat sediul CAP
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
din 6 septembrie 1950, se înființează regiunea Vâlcea și raionul Lădești iar satul Popești trece la com. Lădești. Satul MĂLDĂREȘTI - Prima atestare documentara apare la 26 iunie 1557, cănd voievodul Pătrașcu cel Bătrân întărește lui Oprea,Șerban și Micu o moșie în Măldăreștii de Cerna.În anul 1662 satul apare iar menționat: Marica,fica lui Dumitru, din Măldărești,vinde lui Pădure și fratelui acestuia, Balaure, partea să de moșie ( Arhivele Statului. Râmnicu Vâlcea, dosar 209/1833).Datorită neamului întins al Măldăreștilor
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
cănd voievodul Pătrașcu cel Bătrân întărește lui Oprea,Șerban și Micu o moșie în Măldăreștii de Cerna.În anul 1662 satul apare iar menționat: Marica,fica lui Dumitru, din Măldărești,vinde lui Pădure și fratelui acestuia, Balaure, partea să de moșie ( Arhivele Statului. Râmnicu Vâlcea, dosar 209/1833).Datorită neamului întins al Măldăreștilor, mari proprietari de moșii în tot judeîul Vâlcea,sătul Măldărești apare cel maiconsecvent, în documente, de-a lungul timpului. Satul CIUMAGI - Atestat, pentru prima oară, în anul 1720
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
Cerna.În anul 1662 satul apare iar menționat: Marica,fica lui Dumitru, din Măldărești,vinde lui Pădure și fratelui acestuia, Balaure, partea să de moșie ( Arhivele Statului. Râmnicu Vâlcea, dosar 209/1833).Datorită neamului întins al Măldăreștilor, mari proprietari de moșii în tot judeîul Vâlcea,sătul Măldărești apare cel maiconsecvent, în documente, de-a lungul timpului. Satul CIUMAGI - Atestat, pentru prima oară, în anul 1720 când,sub denumirea de Csumada, localitatea apare menționată în cunoscută hartă a austriacului Schwanz (Al. Vasilescu
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
a devenit apoi mausoleul familiei. Mănăstirile fondate de Berthold erau de obicei de tip reformat, ostile împăratului. Odată cu dizlocarea conților de Hohenburg din regiunea Pădurea Neagră, Berthold a trecut teritoriul acestora în baza sa de putere. Până la sfârșitul vieții sale, moșiile lui Berthold s-au extins până la a justifica titulatura sa grandioasă. El a fost succedat ca duce de către fiul său mai mare, Berthold al III-lea de Zähringen. Cel de al doilea fiu al său, Conrad I de Zähringen i-
Berthold al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/325271_a_326600]
-
DJVAN, Fondul arhivistic al Primăriei Grădiștea, 1930-1974), Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților ( în 26 mai 2006 inaugurează alături de primarul comunei, ing. Ilie Boiangiu, Rețeaua de apă potabilă). III. EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ ȘI ÎMPĂRȚIRILE ADMINISTRATIVE DE-A LUNGUL TIMPULUI 1831. Comuna Băești (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe treisprezece moși, 104 fam., 3 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Grădiștea (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șapte moși, 88 fam., 29 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Obislavul (moșie megieșească stăpânită
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
comunei, ing. Ilie Boiangiu, Rețeaua de apă potabilă). III. EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ ȘI ÎMPĂRȚIRILE ADMINISTRATIVE DE-A LUNGUL TIMPULUI 1831. Comuna Băești (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe treisprezece moși, 104 fam., 3 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Grădiștea (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șapte moși, 88 fam., 29 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Obislavul (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șase moși, 64 fam., 6 feciori) Plasa Oltețul de Sus ; Satul Străchinești - moșia Budoiu stăpânită
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Comuna Băești (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe treisprezece moși, 104 fam., 3 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Grădiștea (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șapte moși, 88 fam., 29 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Obislavul (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șase moși, 64 fam., 6 feciori) Plasa Oltețul de Sus ; Satul Străchinești - moșia Budoiu stăpânită de schitul Polovragi și moșia Străchinești stăpânită de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu, 63 fam., 9 feciori), Plasa Oltețul de
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Comuna Grădiștea (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șapte moși, 88 fam., 29 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Obislavul (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șase moși, 64 fam., 6 feciori) Plasa Oltețul de Sus ; Satul Străchinești - moșia Budoiu stăpânită de schitul Polovragi și moșia Străchinești stăpânită de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu, 63 fam., 9 feciori), Plasa Oltețul de Sus. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - 1855. Comuna Băești. Plasa Oltețul de sus - 118 moșneni proprietari ( 111 birnici, 2
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
valma pe șapte moși, 88 fam., 29 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Obislavul (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șase moși, 64 fam., 6 feciori) Plasa Oltețul de Sus ; Satul Străchinești - moșia Budoiu stăpânită de schitul Polovragi și moșia Străchinești stăpânită de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu, 63 fam., 9 feciori), Plasa Oltețul de Sus. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - 1855. Comuna Băești. Plasa Oltețul de sus - 118 moșneni proprietari ( 111 birnici, 2 mazili, 3 boieri de neam, 2 fii
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Corcova este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mehedinți, Oltenia, România. Prințul Anton Bibescu a avut o moșie la Corcova. După distrugerea viilor Corcovei de către filoxeră, la sfârșitul secolului al 19-lea, prințul l-a adus din Franța, ca administrator al moșiei pe Emanuel Sauget, tânăr absolvent ca șef de promoție al Facultății de Științe Agricole din Nancy
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
al comunei cu același nume din județul Mehedinți, Oltenia, România. Prințul Anton Bibescu a avut o moșie la Corcova. După distrugerea viilor Corcovei de către filoxeră, la sfârșitul secolului al 19-lea, prințul l-a adus din Franța, ca administrator al moșiei pe Emanuel Sauget, tânăr absolvent ca șef de promoție al Facultății de Științe Agricole din Nancy, pe care l-a însărcinat cu refacerea viilor. Acesta a plantat soiuri nobile de viță aduse din Franța și a creat după metoda obținerii
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
din Nancy, pe care l-a însărcinat cu refacerea viilor. Acesta a plantat soiuri nobile de viță aduse din Franța și a creat după metoda obținerii vinurilor de Bordeaux, celebrul vin „Corcovin", preferat de către prinț și distinșii lui oaspeți. La moșia de la Corcova poposeau adesea Martha Bibescu, Ion Minulescu, Ion Pillat și alte personalități ale culturii române sau politicieni ai vremii. Cu toate acestea, în anul 2005, din cele 470 de hectare de viță-de-vie mai rămăseseră doar 18 hectare, iar cramele
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
cumpărat 12 hectare din via plantată de Întreprinderea Agricolă de Stat Corcova și aproximativ 50 de hectare de teren plantate cu vie în stare degradată, în satul Jirov, din aceeași comună. Ambele amplasamente fuseseră plantate cu viță-de-vie încă din timpul moșiei familiei Bibescu. Beneficiind de fonduri SAPARD, în anii 2006 și 2007 au fost plantate 40 de hectare cu soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Pinot Noir, Muscat Ottonel și Chardonnay. Cramele au fost complet renovate și modernizate în perioada 2008-2009. Cu
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
Osica de Jos este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Olt, Oltenia, România. Satul Osica de Jos este un sat mai nou, înființat în anul jurul anului 1830, pe moșia unei fete a lui Mihai Viteazul - Smaranda Piciuleasa. Primele locuințe ar fi fost ridicate pe locul unde se află astăzi sediul primăriei și în locul în care se aflau grajdurile fostului C.A.P. Ulterior, acest teren a fost cumpărat de colonelul
Osica de Jos, Olt () [Corola-website/Science/325324_a_326653]
-
o proprietate mică lângă Horsham, în vestul comitatului Sussex, unde s-a stabilit. Acolo a dus o viață extrem de retrasă, neieșind uneori săptămâni de-a rândul din camera sa. Nefiind căsătorit, Elias i-a permis nepotului său să stea la moșia sa. Cu toate acestea, o cameră din casă era permanent încuiată, iar unchiul nu permitea nimănui să intre în ea. În acea cameră, Elias Openshaw păstra o colecție de cufere și de lucruri vechi, legate de trecutul său. La 10
Cei cinci sâmburi de portocală () [Corola-website/Science/325328_a_326657]
-
Dafina Buhuș, soția domnitorului Moldovei, Eustatie Dabija, a cumpărat aproape tot satul Sascut. În primele decenii ale sec. al XIX-lea, Costache Aslan, rudă cu domnitorul Moldovei, Ioniță Sandu Sturdza, obține un hrisov domnesc pentru a-și deschide târg pe moșia sa de la Sascut, astfel luând naștere nucleul satului Sascut-Târg. Unirea Principatelor și profundele transformări care au urmat au stimulat viața economică în târgul Sascut. Calea ferată, cu stație în Sascut, a deschis mari perspective economice și edilitare. În zona Sascut-Târg
Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/324517_a_325846]
-
perspective economice și edilitare. În zona Sascut-Târg a fost construită prima fabrică de zahăr din România, în anul 1875, Societatea Zaharina Română cu sediul la Paris strada Quai de Grenelle 15, pe un teren de 10 ha cumpărat de la propietarul moșiei de atunci Maria de Sgardelli cu 10 000 (zece mii) lei, act transcris la Tribunalul Putna cu nr.654/1875. Acest teren este situat în fața gării din Sascut și împărțit în două loturi unul de 2,1ha și unul de 7
Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/324517_a_325846]
-
și instalații și dreptul de a trage apa numitului Jaques M. Elias pentru suma de 250 000 lei, act transcris și autentificat de tribunalul Putna (așa a ajuns Jaques M. Elias la Sascut). În anul 1889 Jaques M. Elias cumpără moșia Sascut de la Mendel Posner. În anul 1899, pe 9 mai, Jaques M. Elias l-a împuternicit pe fratele său Abraham M. Elias la consulatul Belgiei să aducă în numele lui ca aport promisiunea de închiriere pe 90 ani a fabricii de
Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/324517_a_325846]
-
alte trei "împroprietăriri", respectiv în 1922 după primul război mondial, în 1945 după cel de-al doilea război mondial, urmează perioada colectivizării din 1959-1963, pământul fiind parte colectivizat, parte preluat de stat înființându-se o Fermă de Stat pe structura Moșiei Solacolu, moșie declarată ferma model între alte 22 în toată țara. După 1990, prin decretul-lege 42/1990 se atribuie în proprietate fiecărui deținător curtea până la 1000 mp, dar nu mai mult de 6000 mp împreună cu grădina aferentă. Promulgarea Legii 18
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
împroprietăriri", respectiv în 1922 după primul război mondial, în 1945 după cel de-al doilea război mondial, urmează perioada colectivizării din 1959-1963, pământul fiind parte colectivizat, parte preluat de stat înființându-se o Fermă de Stat pe structura Moșiei Solacolu, moșie declarată ferma model între alte 22 în toată țara. După 1990, prin decretul-lege 42/1990 se atribuie în proprietate fiecărui deținător curtea până la 1000 mp, dar nu mai mult de 6000 mp împreună cu grădina aferentă. Promulgarea Legii 18/1991 cu
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
ocuparea tronului în 1457s-a făcut cu ajutorul prețios al țărânilor din această regiune. Deci tinarul voievod și-a completat mică oaste dată de Vlad Țepeș cu ostași din Țară de Jos, și în primul rând din ținutul Trotusului, unde-și avea moșia părinteasca. Drept recunoștință pentru ajutorul primit, Ștefan cel Mare a înzestrat locuitori din partea locului cu ocine, iar satele întemeiate că : Negoesti, Onești, Racauti, Buciumi ramanind sate libere razesti. În 1476 a izbucnit conflictul cu regele Ungariei, care a pătruns pe
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
tulburata în vreun fel de boierii și mănăstirile din jur. În secolul al XVIII-lea s-au înmulțit însă dările răzeșilor către domnie și de acest fapt au profitat boieriisi mânăstirile din vecinătate, care au acaparat treptat aproape în întregime moșia Buciumi. Unul din primii boieri care au cumpărat pământuri în moșia Buciumi a fost logofătul Solomon Birladeanu. Acesta a cumpărat o bucată de teren la Văleni de la Toader Pinzaru, pe care a daruito ulterior Minastirii Bogdana. Șătrarul Gheorghe Aslan a
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
secolul al XVIII-lea s-au înmulțit însă dările răzeșilor către domnie și de acest fapt au profitat boieriisi mânăstirile din vecinătate, care au acaparat treptat aproape în întregime moșia Buciumi. Unul din primii boieri care au cumpărat pământuri în moșia Buciumi a fost logofătul Solomon Birladeanu. Acesta a cumpărat o bucată de teren la Văleni de la Toader Pinzaru, pe care a daruito ulterior Minastirii Bogdana. Șătrarul Gheorghe Aslan a cumpărat de asemenea anumite pământuri în Buciumi, pe care le-a
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]