11,487 matches
-
ca suprafață de moșie o arie cu mult mai întinsă decât aceea la care au redus-o și pe care au presupus-o creatorii legendei. Doar specificul, constând în dispersarea vetrelor comunității, se confirmă prin faptul că, pe cuprinsul hotarelor moșiei și obștii Umbrăreștilor, se documentează existența în Evul Mediu a mai multor vetre de locuit cu nume diferite, pentru fiecare în parte, spre a se deosebi între ele doar în plan local, în obște. În afara obștii și în actele oficiale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Condrea), Siliștea, Bozieștii și Tămășenii, Torceștii și Slobozia-Torcești — acesta identificându-se prin numele de familie purtate de locuitorii săi cu Cătunașii de mai târziu — toate au format, secole de-a rândul, o singură comunitate social-economică, într-un singur hotar de moșie cu numele de obștea Umbrăreștilor. În documentele medievale cu referire la hotarele acestei obști teritoriale — zapise, mărturii, cărți hotarnice sau cărți domnești, catagrafii etc. — nu vom găsi până în secolul al XVIII-lea exceptând Bozieștii, Tămășenii și Torceștii, decât numele Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
medievale. Numele satului Condrea apare scris prima dată în catagrafia întocmită din ordinile autorităților rusești în anul 1774, înscrierea nominală a locuitorilor făcându-se însă laolaltă cu cei ai Umbrăreștilor, ca unii ce se aflau într-un hotar comun de moșie, formând o singură unitate administrativă și fiscală. Identitatea unică a locuitorilor din cele două entități sătești o găsim explicit prezentată într-o însemnare din 16 octombrie 1774, deci în același an cu catagrafia, când, pe un manuscris vechi, micul dregător
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiecare hotare proprii, cum ar fi: Sârbii, Ionășăștii, Sclipoteștii, Fântâni, Coasta Lupei. Mai important este un alt aspect, specific așezării noastre: într-o anumită epocă au existat două vetre de sat consemnate cu același nume, Umbrărești, în cadrul aceluiași hotar și moșie, situație ce s-a menținut până în epoca modernă. Harta rusă, realizată în anul 1835, le menționează distinct. De altfel, unul din cele două sate este cel care se va numi mai târziu Siliștea, matca tuturor celorlalte, iar al doilea este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar incluse anterior în acte și catagrafii în satul Slobozia-Torcești. Atât Umbrăreștii propriu-ziși de mai târziu, cât și Slobozia-Torcești au dispus de peceți sătești proprii la prima dată a instituirii acestora pentru satele Moldovei, 1834, deși satele aveau hotar de moșie comun. Singurul sat de răzeși care nu a avut pecete a fost Salcia, pentru că a format o singură unitate fiscală și administrativă cu Condrea, pecetea sătească emițându-se numai pe numele acestuia. Cercetând teritoriul celor două vetre consemnate în 1835
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vreme doar cu numele de „Umbrăreștii-răzeși, partea din gios”. Din 1704 sau puțin timp după această dată, cele două entități, cea răzeșească și cea boierească, apar cu identități distincte din punct de vedere social și cu interese divergente. Satul și moșia devenite boierești vor include comunitățile din Siliștea, Boziești și Tămășeni, și vor forma din 1803 încoace, poate chiar înainte de această dată, o singură unitate administrativă și fiscală sub numele de Slobozia-Umbrărești, cu pecete sătească proprie, când acestea s-au instituit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
celei de lemn și paiantă, înlocuită recent cu aceasta de zid, alta tot din lemn și paiantă; - pe vatra Torceștilor, în locul unde se găsește gospodăria cetățeanului Alexandru Tonu, a funcționat o biserică, construită din lemn și paiantă pe cheltuiala arendașilor moșiei Torcești, Gavril și Constantin Dodan. Anterior existase o altă biserică, tot din lemn și paiantă. Dintre construcțiile bisericești dispărute constatăm că numai aceea de la Siliștea a fost ridicată pe bază de zidărie, ceea ce constituie încă o dovadă că aici și-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
constituit și a existat ca entitate și comunitate social-economică de sine stătătoare pe perimetrul situat în partea sudică a obștii umbrăreștene, delimitându-se prin hotare distincte de teritoriul Umbrăreștilor și fiind, într-o bună parte a Evului Mediu, sat și moșie aparte, așa cum vom vedea în continuare, când vom urmări aspecte și date din trecutul satului Torcești. 3. Obștea umbrăreștenilor devălmași “Societatea umană este complexă, conținând în ea multiple rămășițe ale trecutului și multipli germeni ai unei societăți care se naște
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
grupuri care, nemaiavând condiții optime de extindere în vechea vatră, „au roit” și au creat vetre noi în cuprinsul aceluiași hotar, pentru că interese social-economice și tradiții istorice îi legau și le-au impus conștiința apartenenței la aceeași comunitate umană și moșie. Actele ce vor fi emanat de la autorități, la începuturile integrării satelor în formele de organizare statală medievală, s-au distrus ori s-au pierdut în urma nesfârșitelor adversități întâmpinate de-a lungul secolelor. Că satul a avut documente care nu s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mal în mal cu Umbrăreștii. Satul respectiv, potrivit unui plan topografic din 1841, pornea cu hotarul și locuințele de la actualul Tămășeni, incluzând și partea sudică a acestuia, cu vechea biserică și cimitirul, și urma spre sud, până în hotarul satului și moșiei Torcești. Este satul căruia i s-a zis până foarte recent Slobozia. Bozieștii se vor fi desprins din obștea umbrăreșteană într-o fază de avansată disoluție a devălmășiei absolute, după ce anterior se rupsese din obște comunitatea Torceștilor. Bozieștii, ca și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de către Elenco Manu, proprietară a Umbrăreștilor și a Bozieștilor la vremea respectivă, împotriva lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, proprietar la Torcești, prima cerea autorității judecătorești să hotărască în favoarea sa, să i se „înapoieze locul care cu sâlnicie cearcă a să folosî posesorul moșiei Torceștii, din moșia mea Bozieștii, ci să zîci și Umbrăreștii” (subl. n.); - umbrăreștenii de pe dreapta Bârladului s-au aflat în aceeași comunitate religioasă (parohie, hram) cu Bozieștii și cu Tămășenii de pe stânga Bârladului, cu biserică și cimitir comun, ceea ce denotă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proprietară a Umbrăreștilor și a Bozieștilor la vremea respectivă, împotriva lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, proprietar la Torcești, prima cerea autorității judecătorești să hotărască în favoarea sa, să i se „înapoieze locul care cu sâlnicie cearcă a să folosî posesorul moșiei Torceștii, din moșia mea Bozieștii, ci să zîci și Umbrăreștii” (subl. n.); - umbrăreștenii de pe dreapta Bârladului s-au aflat în aceeași comunitate religioasă (parohie, hram) cu Bozieștii și cu Tămășenii de pe stânga Bârladului, cu biserică și cimitir comun, ceea ce denotă o coabitare ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acțiunea teritorializării comunităților familiale din zonă, devenite apoi comunități sătești, s-a stabilit pe limitele naturale și convenționale pe care le prezentăm mai jos, așa cum rezultă din materialele documentare cercetate de noi. Valea Herătăului, hotar ce va separa obștea și moșia Umbrăreștilor la răsărit de aceea a Cudalbilor, cum aflăm din planurile topografice târzii, respectiv din 1672, 1841, 1892. Acest hotar va suferi modificări substanțiale în dauna umbrăreștenilor după anul 1911, când societatea bancară Casa Rurală, cumpărătoare a unei părți de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrăreștilor la răsărit de aceea a Cudalbilor, cum aflăm din planurile topografice târzii, respectiv din 1672, 1841, 1892. Acest hotar va suferi modificări substanțiale în dauna umbrăreștenilor după anul 1911, când societatea bancară Casa Rurală, cumpărătoare a unei părți de moșie, vinde o mare suprafață, în loturi de câte 5 ha fiecare, locuitorilor cudălbeni și bărceni. Pârâul Dimaciului, la vest, cu frecvente și ușoare schimbări de traseu ca urmare a mutării albiilor apelor din zonă, ale Siretului în primul rând, căci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Jos, sat situat la vest de Siret, aflat pe atunci în stăpânirea stolnicului Ștefan Dia, apare menționată o hotarnică anterioară și o „mărturie a răposatului jitnicer Negre Apostol din veleat 7258 (1750) iunie 20 ci au arătat răzășii din moșia Umbrărești prin carili diosăbești moșia Umbrărești din moșia Sasul di Gios”, iar capătul de apus al moșiei Umbrăreștilor, numit de răzăși „Cotul Umbrăreștilor” (oare cătun ?), situat la apus de Dimaci, în urma judecății „s-au dat la stăpânirea răzășilor”. În mărturia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vest de Siret, aflat pe atunci în stăpânirea stolnicului Ștefan Dia, apare menționată o hotarnică anterioară și o „mărturie a răposatului jitnicer Negre Apostol din veleat 7258 (1750) iunie 20 ci au arătat răzășii din moșia Umbrărești prin carili diosăbești moșia Umbrărești din moșia Sasul di Gios”, iar capătul de apus al moșiei Umbrăreștilor, numit de răzăși „Cotul Umbrăreștilor” (oare cătun ?), situat la apus de Dimaci, în urma judecății „s-au dat la stăpânirea răzășilor”. În mărturia respectivă se descrie mersul hotarului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aflat pe atunci în stăpânirea stolnicului Ștefan Dia, apare menționată o hotarnică anterioară și o „mărturie a răposatului jitnicer Negre Apostol din veleat 7258 (1750) iunie 20 ci au arătat răzășii din moșia Umbrărești prin carili diosăbești moșia Umbrărești din moșia Sasul di Gios”, iar capătul de apus al moșiei Umbrăreștilor, numit de răzăși „Cotul Umbrăreștilor” (oare cătun ?), situat la apus de Dimaci, în urma judecății „s-au dat la stăpânirea răzășilor”. În mărturia respectivă se descrie mersul hotarului dintre cele două
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menționată o hotarnică anterioară și o „mărturie a răposatului jitnicer Negre Apostol din veleat 7258 (1750) iunie 20 ci au arătat răzășii din moșia Umbrărești prin carili diosăbești moșia Umbrărești din moșia Sasul di Gios”, iar capătul de apus al moșiei Umbrăreștilor, numit de răzăși „Cotul Umbrăreștilor” (oare cătun ?), situat la apus de Dimaci, în urma judecății „s-au dat la stăpânirea răzășilor”. În mărturia respectivă se descrie mersul hotarului dintre cele două sate și moșii vecine, indicându-se și semnele-reper, așa cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Gios”, iar capătul de apus al moșiei Umbrăreștilor, numit de răzăși „Cotul Umbrăreștilor” (oare cătun ?), situat la apus de Dimaci, în urma judecății „s-au dat la stăpânirea răzășilor”. În mărturia respectivă se descrie mersul hotarului dintre cele două sate și moșii vecine, indicându-se și semnele-reper, așa cum se obișnuia. În ceea ce ne interesează acum, rămâne ca fapt sigur existența hotarului de vest al obștii Umbrăreștilor pe apa Dimaciului, hotar despărțitor de Dumbrăvița, sat și moșie, și de Sasul de Jos. Menționat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarului dintre cele două sate și moșii vecine, indicându-se și semnele-reper, așa cum se obișnuia. În ceea ce ne interesează acum, rămâne ca fapt sigur existența hotarului de vest al obștii Umbrăreștilor pe apa Dimaciului, hotar despărțitor de Dumbrăvița, sat și moșie, și de Sasul de Jos. Menționat în numeroase alte documente, hotarul acesta se va păstra astfel încă în 1817, când banul Petrache Negre, nepotul lui Negre Apostol, buni cunoscători ai locurilor, confirmă într-o hotarnică capătul de apus al moșiei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie, și de Sasul de Jos. Menționat în numeroase alte documente, hotarul acesta se va păstra astfel încă în 1817, când banul Petrache Negre, nepotul lui Negre Apostol, buni cunoscători ai locurilor, confirmă într-o hotarnică capătul de apus al moșiei și stăpânirii Umbrăreștilor, la „trăsura al cincilea, la apa Dimaciului, prin dreptul vadului morii Oprea lui și prin podul lui Dumitru”. La fel, într-o învoială dintre răzeșii moșiilor Dimăcenii, Dumbrăvița, Sineștii și Umbrăreștii, din anul 1827, urmată și întărită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cunoscători ai locurilor, confirmă într-o hotarnică capătul de apus al moșiei și stăpânirii Umbrăreștilor, la „trăsura al cincilea, la apa Dimaciului, prin dreptul vadului morii Oprea lui și prin podul lui Dumitru”. La fel, într-o învoială dintre răzeșii moșiilor Dimăcenii, Dumbrăvița, Sineștii și Umbrăreștii, din anul 1827, urmată și întărită de anaforaoa marilor boieri din 15 aprilie 1828, se arată unde sunt situați Umbrăreștii, și anume „pe din sus alăture de Sinești, purcede cu lungul iarăși din pârâul Dimaciului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și în prezent, urmare a faptului că mulți răzeși de Umbrărești își aveau locuințele pe malul drept al râului respectiv, așa cum rezultă din catagrafia anului 1774 și din alte documente privitoare la transmiteri de proprietate, umbrăreștenii de aici separându-și moșia de cei din partea stângă a apei ulterior. Dar până destul de târziu, s-a păstrat pe dreapta Siretului denumirea de „moșia Umbrărești” și „satul Umbrărești” pe teritoriul actual al comunei Suraia. Afirmația este susținută, de următoarele surse documentare: - într-o mărturie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa cum rezultă din catagrafia anului 1774 și din alte documente privitoare la transmiteri de proprietate, umbrăreștenii de aici separându-și moșia de cei din partea stângă a apei ulterior. Dar până destul de târziu, s-a păstrat pe dreapta Siretului denumirea de „moșia Umbrărești” și „satul Umbrărești” pe teritoriul actual al comunei Suraia. Afirmația este susținută, de următoarele surse documentare: - într-o mărturie hotarnică din 25 septembrie 1812, ispravnicii ținutului Tecuci, Constantin Aslan, căminar, și Gheorghe Isopescu, șetrar, stabilesc cum trebuie să se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ultimii de pârâți, din „megieșitele sate, Suraia, Umbrărești și Slobozia”; din amănuntele redate de document rezultă că era vorba de sate ce aparțineau la data respectivă ținutului Putna; - mai clar găsim atestată existența (parțială) a satului și, mai ales, a moșiei cu numele Umbrărești, pe teritoriul actual al comunei Suraia, într-un act de schimb de proprietăți din anul 1869, schimb intervenit între Alexandru Porumboiu, pe de o parte, și preotul Ghiță și Neculai Lazăr, pe de alta, toți din comuna
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]