11,061 matches
-
era tristă și tânjitoare, ca floarea expusă arșiței soarelui ce nu are nimică s-o umbrească"”. Din cuvintele pe care i le adresează temutului ei soț, reies bunătatea și compasiunea față de cei aflați în suferință. Astfel, întrebată fiind care este pricina pentru care și-a lăsat lucrul, blânda doamnă invocă „"lacrimile jupâneselor văduve care se varsă la ușa mea"”. Atitudinile și faptele doamnei Ruxanda o caracterizează ca pe o ființă sensibilă (care leșină atunci când vede piramida de capete), dar și hotărâtă
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
cu atât mai puțin verosimil, cu cât autoarea lui nu era artist plastic, nu avea studii în domeniu și nu-și mai manifestase niciodată talentul într-o manieră atât de decisă. Nu știu ce explicație a găsit până la urmă artistul chestiunii cu pricina. Pentru mine însă, sensul acestei întâmplări, pe care el mi-a povestit-o cu emoție și cu duioșie, este cât se poate de limpede: harul său nu a apărut din nimic, nu este un produs de sinteză obținut și cizelat
Traian Brădean () [Corola-website/Science/313381_a_314710]
-
Un cioban cu numele Radu, în timpul lui Alexandru Vodă (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului despre care amintește Paul de Alep și, tăind stejarul în care a fost găsită icoana a făcut din lemnul lui o bisericuță numită din această pricină Dintr-un Lemn”. Cam același lucru îl afirma în 1842 și poetul Grigore Alexandrescu. Existența stejarilor seculari, precum și a icoanei sunt astăzi probe de necontestat pentru adevărurile consacrate în legendă. Mănăstirea a fost de altfel construită chiar pe locul stejarului
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
că larva crește doar cu ajutorul unui drog numit "rahat-de-visat", începe să o hrănească, declanșând fără să vrea metamorfozarea ei într-o creatură incredibil de primejdioasă, o molie hipnotică imensă, care se hrănea cu visele ființelor gânditoare ce cădeau din această pricină într-o stare catatonică. Aflăm mai târziu că drogul este de fapt "laptele" unei molii adulte și că alte patru asemenea creaturi au fost vândute domnului Motley, un naș mafiot hidos, care le "mulgea" pentru a produce drogul. Când a
Stația Pierzaniei () [Corola-website/Science/322903_a_324232]
-
și unde totul devine posibil. Amanții vor astfel să capete puterea supremă. În timpul călătoriei prin apele necunoscute, orașul plutitor este supus la nenumărate încercări. Acțiunile mârșave ale lui Silas Fennec atrag furia flotei Noului Crobuzon și a măcinătorilor. Din această pricină, în Armada pornește războiul civil. Pe jumătate distrus, orașul plutitor se apropie de Cicatrice și suportă toate ororile ce însoțesc dizolvarea legilor realității. Recuperează un prieten naufragiat dintr-un alt șir de evenimente posibile și acesta îi avertizează că Armada
Cicatricea () [Corola-website/Science/322904_a_324233]
-
concepției istorice marxiste. În anul 1967 a fost profesor oaspete la Universitatea Michigan din Ann Arbour. În ultimii ani ai vieții Cahen a fost lovit de o scădere severă a auzului și a vederii și a fost nevoit din această pricină sa refuze participarea la simpozioane si paneluri diferite la care erau așteptate cu interes opiniile sale cu privire la lumea islamică și istoria medievală. Nevăzător și aproape surd, el și-a păstrat pâna la sfârșit ascuțimea minții. Când a trebuit să se
Claude Cahen () [Corola-website/Science/322963_a_324292]
-
acesta din urmă în "2010". "Universe" salvează echipajul lui "Galaxy" și se îndreaptă spre Ganymede, de unde asistă la scufundarea definitivă a Muntelui Zeus. Van der Berg este dezolat de pierdere, dar unchiul său, Kreuger, este de părere că muntele cu pricina reprezintă doar unul dintre numeroasele fragmente de diamant care trebuie să se fi răspândit pe orbita lui Lucifer și pentru a căror descoperire și recuperare propune să se lanseze urgent o misiune. Heywood și Chris redevin apropiați, mai ales când
2061: A treia odisee () [Corola-website/Science/323990_a_325319]
-
care se deschide doar pentru câteva momente, la amiază. Cei doi șaolini se oferă să-l însoțească pentru a-l ajuta să străbată până la portal. Cei trei străbat niște munți, apoi navighează pe un râu și ajung la templul cu pricina dimineața. Templul este un turn de piatră de forma unei stupe, lângă care se află niște schele pe care se poate ajunge sus. Podeaua schelelor e șubredă și cei trei sunt nevoiți să înainteze cu precauție. Întregul turn este înconjurat
Jack și călugării șaolin () [Corola-website/Science/319441_a_320770]
-
studii arătat că toxicitatea de venin "Phoneutria" fost în mod clar mai virulent decât cel al păianjenilor din genurile "Latrodectus" și "Atrax". Există cazuri atestată de moarte, de exemplu un păianjen a ucis doi copii în Săo Sebastiăo. Păianjenul de pricină a fost identificat de Wolfgang Bucheral aparținând genului "Phoneutria". Speciile din genul dat se găsesc în pădurile din Costa Rica, întraga Americă de Sud. Două specii ("Phoneutria reidyi" și "Phoneutria boliviensis") se găsesc din sudul Americii Centrale, în regiunea Amazonului și habitatul
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
actului de justiție. Prin aceeași decizie, s-a reținut că legiuitorul trebuie să stabilească, desigur, într-un mod restrictiv motivele în temeiul cărora actul de justiție s-ar realiza fără participarea părților, însă, atunci când sunt dezbătute chestiuni de fond ale pricinii, acesta nu are îndreptățirea constituțională de a reglementa o procedură care să nu implice posibilitatea părților de a-și prezenta punctele de vedere, susținerile sau cererile, întrucât numai în acest mod poate fi asigurată accesibilitatea procedurii judiciare pentru părți. 27
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. Magistratul-asistent referă cu privire la faptul că pricina a fost amânată la termenul din 8 iunie 2015, în vederea solicitării opiniei unor specialiști cu privire la problema stagiului de cotizare în perioada 1 ianuarie 1949-1 ianuarie 1954, și că la dosar au fost depuse punctele de vedere ale domnului profesor emerit
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
drept 8. Potrivit încheierii de sesizare, apelantul C.D., prin note de ședință, a solicitat admiterea cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, arătând că sunt îndeplinite cerințele art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că pricina este soluționată în ultimă de instanță de completul Curții de Apel Constanța, învestit cu judecata apelului; că de lămurirea acestei chestiuni de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei; că Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a pronunțat
DECIZIE nr. 26 din 21 septembrie 2015 sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă pentru stabilirea majorării cuantumului pensiei de serviciu cuvenite magistraţilor cu 1% potrivit art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţia de judecător şi procuror atât pentru îndeplinirea condiţiei vechimii de 25 de ani, cât şi pentru vechimea care depăşeşte această limită sau poate fi avută în vedere în acest scop şi vechimea în alte funcţii de specialitate juridică asimilată cu vechimea în magistratură în conformitate cu art. 82 alin. (2) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265848_a_267177]
-
alte hotărâri judecătorești pronunțate în materie, cu excepția celei care face obiectul sesizării. 21. Jurisprudența altor instanțe din țară: majoritar, curțile de apel au comunicat că nu au jurisprudență în materia ce face obiectul sesizării; instanțele care au avut pe rol pricini similare au comunicat câte o decizie din care se desprinde concluzia că pentru stabilirea majorării cuantumului pensiei de serviciu cuvenite magistraților cu 1% potrivit art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, trebuie
DECIZIE nr. 26 din 21 septembrie 2015 sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă pentru stabilirea majorării cuantumului pensiei de serviciu cuvenite magistraţilor cu 1% potrivit art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţia de judecător şi procuror atât pentru îndeplinirea condiţiei vechimii de 25 de ani, cât şi pentru vechimea care depăşeşte această limită sau poate fi avută în vedere în acest scop şi vechimea în alte funcţii de specialitate juridică asimilată cu vechimea în magistratură în conformitate cu art. 82 alin. (2) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265848_a_267177]
-
unei hot��râri prealabile, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea dezlegării prezentei chestiuni de drept, iar prin Încheierea de ședință pronunțată la data de 15 decembrie 2015, odată cu sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, pricina a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă până la soluționarea sesizării. III. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 6. Prin Încheierea pronunțată la data de 15 decembrie 2015 în Dosarul nr. 6
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
de primă instanță a secției corespunzătoare a tribunalului și se soluționează prin hotărâre supusă numai apelului, potrivit dispozițiilor art. 96 pct. 2 și ale art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă; prin urmare, Curtea de Apel Constanța judecă pricina în ultimă instanță, astfel că se constată îndeplinită și cea de-a doua cerință de admisibilitate; c) referitor la noutatea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, din verificarea evidențelor Înaltei Curți de Casație și
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
pronunțarea unei hotărâri judecătorești care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă, iar cauza care face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al tribunalului învestit să soluționeze pricina. 21. De asemenea se constată că, în jurisprudența sa ( Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 20 ianuarie 2014, Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014 , publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 9 din 4 aprilie 2016 referitoare la examinarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind modul de interpretare a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272161_a_273490]
-
ultimul de care Lovinescu a trebuit, în lunga sa carieră, să ia cunoștință cu o amărăciune ce știe să se convertească — însă, la timp — într-o atitudine de luptă. Adesea, adversarii se recrutează din rîndul foștilor sburăturiști, iritați, într-o pricină sau alta, de opiniile criticului. Ion Barbu contestă ideea sincronismului și pune sub semnul întrebării armătura teoretică a volumului despre evoluția poeziei române. G. Călinescu indică obiecțiuni asupra metodei critice lovinesciene, și, în ce privește studiile junimiste, e de părere că acestea
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
deschiderii minelor de aramă, în timp ce producțiile de cereale, animale și sare cresc. Administrația este organizată centralizat, punându-se accentul pe sfatul boieresc alcătuit în principal din dregătorii curții. De asemenea, se înmulțește numărul funcționarilor însărcinați cu adunarea impozitelor și judecarea pricinilor și le sunt stabilite clar jurisdicția precum și datele pentru strângerea dărilor. Armata este organizată în oastea cea mare, alcătuită în principal din țărani, și oastea cea mică sau curtea. Este de semnalat faptul că Mircea păstrează dreptul de oaste asupra
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
ce vine pre lângă Odobești și trece de dă în apa Putnei și până astăzi este hotarul țării Moldovei și al Țării Românești acel pârâu ce se desparte din Milcovul cel Mare. Iară mai înainte au fost având țările amândouă pricină, că Țara Românească vrea să fie hotarul său până în apa Trotușului, iar moldovenii nu-i lasă, până au vrut Dumnezeu de s-au tocmit așa”". P. P. Panaitescu a analizat aceste argumente în monografia sa dedicată lui Mircea cel Bătrân
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
ianuarie 1910, pe baza convenției cu Austro-Ungaria, guvernul budapestan cere autorităților românești extrădarea gazetarului ardelean. În februarie, Rebreanu a fost arestat și deținut la Văcărești. Într-un "Memoriu" adresat autorităților românești în luna mai, tânărul scriitor a menționat că adevărata pricină a cererii de extrădare constă în activitatea sa publicistică pe care, anterior, a desfășurat-o în slujba "românilor de peste munți". În închisoarea Văcărești, a terminat nuvela "Culcușul". Publicând în "Convorbiri critice" nuvela "Culcușul", criticul Mihail Dragomirescu a ținut să o
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
document prin care era specificat că împrumutul va fi restituit în trei ani, garanția lăsată fiind ținutul Haliciului. Banii nefiind restituiți la termen, Pocuția a fost luată în stăpânire de domnitorul Moldovei. Datoria și ținutul Haliciului au devenit peste timp, pricina de neînțelegeri și conflicte între Moldova și Polonia. În timpul domniei lui Petru I, granițele Moldovei s-au extins spre sud, atingând țărmul Mării Negre, inclusiv Cetatea Albă. A construit cetatea de scaun al Sucevei, ridicarea mănăstirii Neamțului de ucenici ai meșterului
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, soția voievodului Petru Rareș: bisericile Sf. Gheorghe din Botoșani (1551) și Uspenia (1552). La sfârșitul secolului XVI cârmuirea orașului revenea unui vornic numit din partea Doamnei, care avea sarcina să strângă veniturile ei, să judece pricinile, să păzească liniștea și să scrie răvașe în numele târgului. Pe lângă vornic funcționa un consiliu orășenesc, format dintr-un șoltuz și 12 pârgari aleși de comunitate. O administrație bine pusă la punct, va funcționa în Botoșani după 1820, când orașul nu
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
numele de ""Ocnele Mari"" sau ""Vel Ocnă"", spre a se deosebi de ""Ocna Mică"" de lângă Târgoviște. Prima mențiune a conducătorilor orașului, județul și cei 12 pârgari de la Ocna Mare, datează din 26 august 1612, când îi întâlnim depunând mărturie pentru pricina unor ""rumâni"". În Ocnele Mari, în secolul al XVI-lea se afla o biserică domnească, ai cărei preoți, precum și casele lor, erau scutiți de dări și de obligații față de cămărașii de la Ocnă. Acest lăcaș de cult nu a supraviețuit, surpându
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
Vitalie Marinuța a declarat că în opinia sa "omul moare atunci când nu mai învăța nimic și nu mai contribuie la dezvoltarea societății. Principiul după care ma conduc în viață este următorul - Cine vrea să muncească, caută posibilități, cine nu - găsește pricini." Deci, voi merge înainte." Vitalie Marinuța deține funcția de Ministru al Apărării după ce la 25 septembrie 2009, Parlamentul Republicii Moldova a acordat vot de încredere Guvernului Filat. În aceeași zi, a depus jurământul în fața președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu și
Vitalie Marinuța () [Corola-website/Science/317192_a_318521]
-
mulțimii de specii reprezentate de acest gen, bureții au câteva însușiri comune: Ei sunt eterogeni, de forma pileată (adică, cu pălărie și lamele). Cuticula pălăriei este netedă, adesea oară solzoasa sau cu fulgi datorit restului de val parțial. Din aceeași pricina piciorul poartă la mijloc mereu un inel deseori bătător la ochi, simplu sau dublu. Tija albă sau albuie este întotdeauna conectată central cu pălăria. Lamelele sunt lungi, aglomerate, strâmte și libere, la început de culorit gri deschis sau roz, trecând
Agaricus () [Corola-website/Science/317498_a_318827]