11,188 matches
-
manipularea, persuasiunea. O altă direcție în analiza conceptului o oferă autorul Serghei Ceahotin în Le viol des foules par la propagande politique (Paris, 1952, p. 33). Această lucrare a apărut în România în traducerea lui Mihnea Columbeanu (Violul mulțimilor prin propagandă politică, Editura ANTET, București, 2003) și susținea că nucleul propagandei politice are la bază utilizarea judicioasă a simbolurilor psihologice. 43 Cu alte cuvinte, este un proces prin intermediul căruia are loc un transfer de mesaje de la un centru de inițiativă, către
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
autorul Serghei Ceahotin în Le viol des foules par la propagande politique (Paris, 1952, p. 33). Această lucrare a apărut în România în traducerea lui Mihnea Columbeanu (Violul mulțimilor prin propagandă politică, Editura ANTET, București, 2003) și susținea că nucleul propagandei politice are la bază utilizarea judicioasă a simbolurilor psihologice. 43 Cu alte cuvinte, este un proces prin intermediul căruia are loc un transfer de mesaje de la un centru de inițiativă, către o masă de indivizi, grupuri, clase sociale, antrenând modificări în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
transfer de mesaje de la un centru de inițiativă, către o masă de indivizi, grupuri, clase sociale, antrenând modificări în sfera opiniilor, atitudinilor, acțiunilor, sociale și politice, fiind furnizate criterii de apreciere, modele de gândire și de comportament. Rolul și importanța propagandei au fost înțelese și folosite (mai aplicat și cu reale beneficii) în secolul al XX-lea, mai precis după Primul Război Mondial, când s-a inagurat "societatea de masă", când rolul și locul individului în gestionarea problemelor statului s-au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Primul Război Mondial, când s-a inagurat "societatea de masă", când rolul și locul individului în gestionarea problemelor statului s-au schimbat radical. Beneficiarii mutațiilor produse în spațiul social au fost în primul rând regimurile totalitare, care prin teroare și propagandă construiau valorile unui pretins viitor, total diferit de trecutul decadent (Mioara Anton, Propagandă și război. Campania din Est 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007, p. 16, Jean-Marie Domenach, Propaganda politică, traducere de Dana Lungu, Dan Lungu, Editura Institutul European, Iași, 2004
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
locul individului în gestionarea problemelor statului s-au schimbat radical. Beneficiarii mutațiilor produse în spațiul social au fost în primul rând regimurile totalitare, care prin teroare și propagandă construiau valorile unui pretins viitor, total diferit de trecutul decadent (Mioara Anton, Propagandă și război. Campania din Est 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007, p. 16, Jean-Marie Domenach, Propaganda politică, traducere de Dana Lungu, Dan Lungu, Editura Institutul European, Iași, 2004, p. 20, Jose Ortega y Gasset, Revolta maselor, traducere de Coman Lupu, Editura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
social au fost în primul rând regimurile totalitare, care prin teroare și propagandă construiau valorile unui pretins viitor, total diferit de trecutul decadent (Mioara Anton, Propagandă și război. Campania din Est 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007, p. 16, Jean-Marie Domenach, Propaganda politică, traducere de Dana Lungu, Dan Lungu, Editura Institutul European, Iași, 2004, p. 20, Jose Ortega y Gasset, Revolta maselor, traducere de Coman Lupu, Editura Humanitas, București, 2001, p. 49). 44 Serge Moscovici, Epoca maselor. Tratat istoric asupra psihologiei maselor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Jose Ortega y Gasset, Revolta maselor, traducere de Coman Lupu, Editura Humanitas, București, 2001, p. 49). 44 Serge Moscovici, Epoca maselor. Tratat istoric asupra psihologiei maselor, traducere de Diana Morărașu, Maria-Mariana Mardare, Editura Institutul European, Iași, 2001, pp. 93-94. 45 Propagandei i se opune contrapropaganda, care are ca scop combaterea mesajului adversarului. Contrapropaganda se construiește pornind de la: identificarea temelor adversarului și clasarea acestora în ordinea importanței, atacarea punctelor slabe (nu a frontului propagandei adverse atunci când este puternic), desconsiderarea adversarului, evidențierea contradicției
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Editura Institutul European, Iași, 2001, pp. 93-94. 45 Propagandei i se opune contrapropaganda, care are ca scop combaterea mesajului adversarului. Contrapropaganda se construiește pornind de la: identificarea temelor adversarului și clasarea acestora în ordinea importanței, atacarea punctelor slabe (nu a frontului propagandei adverse atunci când este puternic), desconsiderarea adversarului, evidențierea contradicției dintre propagandă și faptele adversarului, ridiculizarea acestuia, dezvăluirea "climatului de forță" (Vladimir Volkoff, Dezinformarea, armă de război, traducere de Andreea Năstase, Editura Incitatus, București, 2000, p. 44). 46 Ibidem, pp. 43-44. 47
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se opune contrapropaganda, care are ca scop combaterea mesajului adversarului. Contrapropaganda se construiește pornind de la: identificarea temelor adversarului și clasarea acestora în ordinea importanței, atacarea punctelor slabe (nu a frontului propagandei adverse atunci când este puternic), desconsiderarea adversarului, evidențierea contradicției dintre propagandă și faptele adversarului, ridiculizarea acestuia, dezvăluirea "climatului de forță" (Vladimir Volkoff, Dezinformarea, armă de război, traducere de Andreea Năstase, Editura Incitatus, București, 2000, p. 44). 46 Ibidem, pp. 43-44. 47 Pentru a crea un program coerent și eficient de propagandă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
propagandă și faptele adversarului, ridiculizarea acestuia, dezvăluirea "climatului de forță" (Vladimir Volkoff, Dezinformarea, armă de război, traducere de Andreea Năstase, Editura Incitatus, București, 2000, p. 44). 46 Ibidem, pp. 43-44. 47 Pentru a crea un program coerent și eficient de propagandă trebuie, să existe o bună cunoaștere și o experieță în folosirea de tehnici persuasive, de manipulare și de influențare a opiniei publice. Un rol important l-au avut în acest caz "formatorii de opinie" sau "agenții de influență" cărora le
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
colaborarea cu regimul, cealaltă era reticentă față de acesta. Alte ziare importante au fost monarhistul liberal ABC și La Vanguardia, care-și arăta în doze echilibrate partizanatul catalan și spiritul liberal moderat. (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 87.) 215 Propagandă, în sensul de apărare a poziției Biserici Catolice în societate și de expunere a viziunii sale în toate problemele trecute și actuale și nu în ultimul rând,de realizare a operei de evanghelizare prin presă. 216 F. Dante, Storia della
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și oarecum conducătorul general al presei Vaticanului. Fără a întârzia, am însărcinat pe Consultorul nostru eclesiastic Părintele Canonic Aloisiu Tăutu să ia un prim contact cu sus numitul Domn, punându-i la dispoziție și câteva din lucrările de informațiune și propagandă ce avusesem prudența să aduc cu mine din țară. Părintele Tăutu îmi adresează un referat asupra conversațiunei sale cu Domnul De Sanctis, delegatul Contelui Dalla Torre, care, prezentând un interes deosebit îl trimet Excelenței Voastre în trei exemplare. Din el
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un interes deosebit îl trimet Excelenței Voastre în trei exemplare. Din el reiese bunăvoința și obiectivitatea, cel puțin principală, a presei Vaticane, lipsa însă totală a unui serviciu de informație directă cu Țara sau cu organizațiile noastre de presă și propagandă" (Ibidem, ff. 338-339). 953 "De mult timp, importantul ziar de la Bologna L'Avenire d'Italia duce împotriva noastră o campanie de știri și articole tendențioase. Zilele trecute, publicând un articol prin care eram acuzați că asuprim pe catolici și chiar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe catolici și chiar pe frații noștrii Uniți, m-am crezut dator să adresez Direcțiunei ziarului un răspuns, ce a fost inserat în numărul din 28 februarie. Aflând în acelaș timp că acest ziar ar fi cu totul la dipozițiunea propagandei ungurești și că, pe de altă parte, Vaticanul ar putea exercita o oarecare influență asupra Direcțiunei sale, am intervenit la Secreteria de Stat, unde mi s-a răspuns că Vaticanul nu are nici un drept de amestec în redacțiunea și administrațiunea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Vaticanului în modul cel mai judicios posibil, însăcinând în mod special unul din funcționarii Ambasadei a întreține relațiuni zilnice cu această presă. Sunt încredințat că această colaborare cu presa Vaticanului va da cele mai bune rezultate, mai ales întru combaterea propagandei" (Ibidem, volumul 20/1932-1939, ff. 338-339). 955 L'Osservatore Romano a continuat a avea aceeași atitudine de compasiune și înțelegere pentru durerea noastră. Am expediat ultimele numere prin poștă. Revin asupra rugăminții formulată prin telegrama mea nr. 436 de a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Pal (1936-1938), Pr. Constantin Hausner (1938-1939), Pr. Iosif Bălan (1939-1941), Pr. Dumitru Herghelegiu (1941-1945) și Pr. Gaspar Bachmeier (1945-1948). 1002 Institutul..., p. 4. 1003 AERC Iași, dosar 4/1942, f. 232. 1004 Acesta a afirmat într-o scrisoare adresată Ministerului Propagandei Naționale: "Intențiunea noastră este de a continua și mai mult opera de răspândire a luminii prin presa bună și sănătoasă pentru a contribui astfel la ridicarea nivelului moral și intelectual al poporului român" (Ibidem, dosar 3/ 1943, f. 259). 1005
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ca o limbă moartă. Ei nu pot comunica fiindcă sunt total nepregătiți să perceapă lipsa de libertate și schimonosirea naturii umane în condițiile utopiei tanspuse în practică. Se așteaptă involuntar la ceea ce le-a oferit până acum doar în vorbe propaganda comunistă adică la cele mai bune lucruri și se necăjesc grozav când dau de opusul lor. Drept care fug îngroziți, înainte să fi avut vreme să digere informația. Se tem că ar putea fi înghițiți și ei. Frica e reacția occidentală
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pierdute în acest moment. Autorul Desperado comunist trebuia să revitalizeze codul care se ofilea rapid sau era descoperit, deci trebuia înlocuit pentru a putea din nou să amâne (nu putea spera la mai mult) cenzura. Îndârjirea de a scăpa de propaganda oficială, limbajul de lemn și o imensă cantitate de unelte literare interzise au condus la o complicare inevitabilă. În est, așadar, complicarea a fost o strategie Desperado cu rădăcini politice. Fiindcă scriitorii estici nu puteau citi autori vestici contemporani decât
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
politică în teatru (ceeea ce el însuși infirmă în 1966 dar confirmă din ce în ce mai des în ultima vreme) și să îndrăznim oare? teatru în politică. Politica lui se ocupă de putere (puterea președinților, primilor miniștri, tactica financiară, dar mai ales puterea propagandei, a limbajului viclean folosit). Puterea cuvintelor de a înșela așteptările este și motivul pentru care s-a născut adjectivul derivat de la numele lui Pinter pentru a descrie mișcarea postmodernă majoră pe care maniera lui a creat-o: e vorba de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în care se lăuda cu isprăvile lui. Mai târziu a înregistrat un discurs de jumătate de oră la televiziune, denunțându-i pe Reagan și americani ca "ucid sute de mii de oameni pe zi". În 2001 Pinter însuși se explică: propaganda orwelliană e o realitate a zilelor noastre. El spune următoarele în interviul cu Anne-Marie Cusac: Cred că ni se spun numai minciuni. Propaganda democrațiilor noastre este pur și simplu ipocrită. Pe cine prostim? Nenorocirea este că chiar prostesc o mulțime
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și americani ca "ucid sute de mii de oameni pe zi". În 2001 Pinter însuși se explică: propaganda orwelliană e o realitate a zilelor noastre. El spune următoarele în interviul cu Anne-Marie Cusac: Cred că ni se spun numai minciuni. Propaganda democrațiilor noastre este pur și simplu ipocrită. Pe cine prostim? Nenorocirea este că chiar prostesc o mulțime de oameni. Tata, care a murit la nouăzeci și șase de ani, a fost un tip extraordinar. Era un bărbat viguros. Mi-aduc
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
realist? AG. Enigmele sunt pentru mine romanele polițiste în care cauți făptașul, iar dacă personajele și atmosfera sunt interesante, finalul îmi taie orice chef. În viață nu există răspunsuri sau rezolvări unice ori simple. Nu poate susține contrarul decât o propagandă primitivă religioasă sau politică. LV. Singurătatea e unica trăsătură pe care o au în comun eroii tăi. O singurătate gânditoare, nu tragică. Ce aștepți de la cititor? AG. Încerc să-mi țin deoparte eul, personalitatea proprie când scriu, și atunci o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Filippo Ingrassia, specializat și în studiul scarlatinei. Medicii au propus o igienă personală susținută de una colectivă, profilaxie veneriană și incinerarea obiectelor, hainelor purtătoare de „germeni“ (microbi). De aici necesitatea integrării medicinei în viața socială și culturală prin învățământ și propagandă sanitară. Medicina și medicii urmau să aibă protecție juridică, statut de drepturi și datorii. Profesorii medici beneficiau de salarii mari, erau respectați, iar pictorii le fac portrete ca să i distingă de impostori. Sărăcia sfârșitului de Ev Mediu, războaiele civile și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1830-1848) a abdicat, după optsprezece ani de domnie, și s-a proclamat republica ce va dura patru ani. Miss Howard a vândut tot pentru a face posibilă întoarcerea în Franța a amantului său, convinsă că va urca pe tronul Franței. Propaganda eficientă ce a costat mulți bani l-a adus în atenția publică, a fost ales în Adunarea Națională ce l-a propulsat ca președinte al celei de a doua republici. Miss Howard locuia într-un hotel, el, la Palatul Elisée
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Femeia-zeiță și i se păstra fotografia în case, la loc de cinste, alții o detestau și o subminau. Opozanții și detractorii regimului Perón au acuzat-o pe soția președintelui de folosire frauduloasă a fondurilor statului în interes personal și pentru propaganda în favoarea președintelui. La treizeci și trei de ani, în 1952, prima doamnă a Argentinei s-a îmbolnăvit, se pare, de cancer ovarian, iar în perioada agoniei, mulțimea, cu lumânări aprinse, a venit în fața palatului să se roage pentru însănătoșirea ei. Moartea ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]