19,447 matches
-
Prin experiența de zi de zi ajungem ca, până la un punct, fiecare dintre noi să fie un "expert" în problemele legate de spațiul de muncă și de viață nemijlocit. Funcționează aici ceea ce se numește cunoașterea la nivelul conștiinței comune, al simțului comun, al bunului simț, adică sistemul de reprezentări, cunoștințe, explicații și interpretări obținute în mod spontan, fără o cercetare sistematică și după modele științifice, ci doar pe baza activităților și contextelor obișnuite (loc de muncă, familie, organizații politice, cercuri de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de zi ajungem ca, până la un punct, fiecare dintre noi să fie un "expert" în problemele legate de spațiul de muncă și de viață nemijlocit. Funcționează aici ceea ce se numește cunoașterea la nivelul conștiinței comune, al simțului comun, al bunului simț, adică sistemul de reprezentări, cunoștințe, explicații și interpretări obținute în mod spontan, fără o cercetare sistematică și după modele științifice, ci doar pe baza activităților și contextelor obișnuite (loc de muncă, familie, organizații politice, cercuri de prieteni etc.). Cercetările legate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
genul "Pe vremea mea nu se întâmplau astfel de lucruri", formulată de persoanele mai în vârstă, nu poate reprezenta nici pe departe o premisă explicativă a schimbărilor comportamentelor sociale de astăzi. În spiritul celor de mai sus, putem spune că simțul comun este bun pentru unele lucruri, dar în multe alte situații el este total inadecvat și, de aceea, trebuie să folosim alte mijloace pentru înțelegerea lumii. Sociologia este un astfel de mijloc. 1.2. Caracteristicile sociologiei Sociologia are trei caracteristici
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pe care o au asupra comportamentului oamenilor, grupurile și societățile cărora aceștia le aparțin. 1.2.1. Sociologia ca știință Știința ca mod de gândire. Știința reprezintă unul din câteva moduri posibile de înțelegere a realității. Așa cum deja am văzut, simțul comun este un alt mod de a înțelege realitatea, după cum credința și tradiția sunt altele. Fiecare dintre acestea este folositor pentru înțelegerea anumitor feluri de lucruri, dar trebuie să știm că oricare are limitele lui. Sociologia folosește abordarea științifică ca să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de științele sociale, ca psihologia și antropologia, care studiază comportamentul uman. De asemenea, anumite principii se aplică în toate științele; unul din cele mai importante este scepticismul organizat. Acest principiu stabilește că știința nu acceptă nimic pe bazele credinței sau simțului comun; orice lucru acceptat de știință trebuie, în ultimă instanță, să fie demonstrat prin observație. Cu alte cuvinte, un om de știință acceptă ceva ca adevărat numai dacă i se demonstrează acest lucru. Problemele științifice sunt adesea marcate de competiția
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dintre toate metodele de cercetare, producând informații care sunt descriptive mai mult decât cuantificabile. Observația participativă dă posibilitate cercetătorului să descopere date detaliate despre gândurile, simțămintele și comportamentul grupului pe care îl studiază. De asemenea, permite acestuia să obțină un simț al "realității" vieții grupului. Observația participativă îl face capabil pe cercetător să dea sens "lumii" grupului, realității lui sociale fără a impune idei sau așteptări preconcepute. Ea permite cercetătorului să aibă o viziune "din interior". Observația participativă poate fi dusă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau principal obiect pe individ și interesele sale, este, înainte de toate, mijlocul prin care societatea își reînnoiește neîncetat condițiile propriei sale existențe (Émile Durkheim, 1980, pp. 67-68). În societățile modeme, școala rămâne agentul de socializare care inculcă loialismul, arată Parsons‚ simțul interesului colectiv, prioritar față de interesele individuale. La rândul lor, P. Berger și Th. Luckmann afirmă că școala poate bulversa certitudinea copilăriei dobândită în "socializarea primară" și poate arăta copilului, tânărului că lumea pe care a interiorizat-o este una din
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bine integrate în sistemul politic democratic. Cultura politică a unui cetățean contribuie la edificarea și consolidarea democrației din societatea sa printr-un nivel înalt al informației privind viața social-politică, printr-o participare cetățenească activă la treburile civice și printr-un simț ridicat al responsabilității față de locul și rolul său în societate. 10.1.2. Funcțiile latente ale educației Socializarea copiilor și tinerilor. Școala, care este un agent important al socializării, contribuie la construirea consensului și solidarității sociale ori, după spusele lui
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
între cei care o dețin și cei asupra cărora se manifestă puterea. Coeficientul de adversitate se constituie la nivelul reprezentărilor despre propria persoană și asupra relațiilor în cadrul grupurilor de apartenență, la nivelul reprezentărilor despre societate. Acestea se regăsesc, la nivelul simțului comun, ca elemente ce ghidează viața de fiecare zi între parametrii comuni de normalitate, apoi la nivelul formal-normativ al legilor și, nu în ultimul rând, în mediul organizatoric al instituțiilor. Sub aspectul genului, raporturile de putere apar ca rezultat al
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
iar comportamentul părtinitor față de cei asemenea nouă și reținut sau chiar defavorabil față de cei diferiți este numit discriminare (Cernat, 2005, p. 15). Având în atenție aceste distincții, mă întreb: cum se configurează prin stereotipuri, prejudecăți și discriminări ceea ce la nivelul simțului comun se recunoaște în sintagma partea leului? O precauție necesară este evitarea simplificărilor în termenii unui determinism rigid al relațiilor între reperele date și comportamentele cotidiene. Totuși, anumite relații dintre acestea nu pot fi ignorate. Conceptul de reprezentare socială a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Pe măsură ce anumite aspecte ale vieții se desfășoară între parametrii constanți, stabili și repetabili, ele permit formularea unor judecăți care se doresc valabile (poate chiar general valabile) înaintea derulării propriu-zise a faptelor noi: prejudecățile. Termenul prejudecată este deci înțeles la nivelul simțului comun ca o judecată preconcepută, punând în evidență o conotație cognitivă. De pildă, chiar în Barometrul de gen, întrebări de tipul: • Este mai mult de datoria femeilor decât a bărbaților să se ocupe de treburile casei? • Este mai mult de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
spațiul privat, unde au îndatoriri multiple, iar rolurile bărbaților se configurează preponderent în sfera publică, de unde atrag resurse pentru familiile lor. În aceste întrebări există o anume neutralitate afectivă, iar ceea ce atrage atenția este aspectul care vizează cunoașterea la nivelul simțului comun. Pentru a întregi înțelesul noțiunii este necesar să includem și o dimensiune afectivă. În acest scop, pentru a numi prejudecata este folosită expresia atitudine adversă (Cernat, 2005, p. 15). Componenta afectivă este mai pregnantă în stereotipuri care le identifică
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
numi prejudecata este folosită expresia atitudine adversă (Cernat, 2005, p. 15). Componenta afectivă este mai pregnantă în stereotipuri care le identifică pe femei ca persoane ce vorbesc tot timpul, șofează prost, petrec mult timp la cumpărături etc., pentru că, la nivelul simțului comun, aceste caracteristici sunt conotate negativ, ca ținând de un comportament superficial. O persoană căreia îi sunt atribuite astfel de caracteristici va avea de suportat un coeficient de adversitate mai ridicat din partea celorlalți decât o persoană căreia nu i se
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
indiferent de problema la care ne referim: aceea a schimbărilor de mentalitate. Se adoptă noi legi, se construiesc instituții, oamenii acumulează experiență occidentală și, în pofida acestor lucruri, parcă nu merg toate cum ar trebui, ceva stă pe loc. La nivelul simțului comun se așteaptă o schimbare de mentalitate... În contextul subiectului de față, această schimbare ar fi posibilă dacă stereotipurile, prejudecățile și reprezentările de gen vor fi conștientizate, iar aspectele nedrepte pentru o parte dintre oameni corijate, reconstruite dincolo de ordinea de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
decizii. Problema este că fără decizii nu există rezultate! Deciziile se iau pe baza a cât mai multe informații posibile, fără a vă bloca însă într-o stare de paralizie cauzată de prea multe informații. Intuiția, adică ceea ce al șaselea simț sau vocea interioară vă spune ce să faceți, este un alt element important al luării deciziilor. Echilibrarea acestor componente poate fi o provocare, iar luarea unei decizii, să nu mai vorbim de luarea celei mai bune decizii, este adesea un
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
pot ușura. Cum puteți genera și susține umorul? Țineți un jurnal al drumului dvs. spre o nouă carieră, notând momentele amuzante care au apărut. Dacă vă confruntați cu stres, învățați să vă priviți experiențele dintr-o perspectivă amuzantă. Hrăniți-vă simțul umorului, mergând la un club de comedie, vizionând filme amuzante și citind cărți umoristice. Încercați să vă înconjurați de persoane optimiste, zâmbitoare, fericite și vesele. Nu uitați că umorul este contagios! INTELIGENȚA Inteligența înseamnă a gândi și a lucra în
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
aspecte ale vieții.” Într-un articol din 2000 publicat în revista Health, Judith Newman spunea, referindu-se la teoria lui Seligman: „În mod fundamental, această perspectivă reflectă gradul de control pe care crezi că îl ai asupra propriei vieți - un simț al controlului care este probabil cea mai importantă trăsătură de diferențiere între cei care pot și cei care nu pot.” Seligman spune că „Cei care gândesc pozitiv se simt puternici, iar cei care gândesc negativ se simt neajutorați, pentru că au
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
trădarea și suferința, iar Elisa este cea asemănătoare Didonei, părăsită în mod nedrept de Enea.145 Desigur că au fost oferite, în critica literară, și alte explicații etimologice: „Pampinea (al cărei nume semnifică <<cea viguroasă>>) este autoritară și are mult simț practic; ea reprezintă puterea ordinii. Dioneo, etimologic în legătură cu Venus, fiica lui Dione, este cel senzual, care cere și primește privilegiul de a nu se supune nici unei teme a istorisirilor, având dreptul să spună povestiri care sunt amuzante și licențioase. Ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
morală, deoarece acesta este rolul lumii din rama povestirilor, de a oferi un model la care celelate personaje să poată fi mereu raportate. „Astfel grupul celor zece, deși înfățișează viața, în povestiri, în aspectele ei nu tocmai oneste, păstrează un simț al moralității în ceea ce-i privește, care este în întregime artificial pe de altă parte, dar esențial pentru salvarea societății pe de altă parte. Ne amintim că regula de bază a brigatei pentru noua lor viață era aceea potrivit căreia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al umorului, pentru alungarea stafiilor, care nu erau decât zgomotele produse de ibovnicul ei. Tot un prototip al inteligenței feminine este și văduva Piccarda (VIII, 4), care reușește să scape de avansurile unui canonic insistent printr-un șiretlic: îi înscenează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unde n-am eu parte, dragă Doamne,/ Să mă înfrupt măcar pe jumătate/ Cât el cu prospături...”284 Târgoveața rămâne un prototip al voluptății, al atracției carnale și nu al rațiunii și abstinenței sau al spiritualității interiorizate. Este dominată de simțuri, de aceea și exegeza pe care o face este percepută drept „carnală și literală”285. Nu face decât să confere învățăturii creștine o interpretare burlescă, o dovadă fiind problematica abordată, original, în legătură cu posibilitatea recăsătoriei, statutul mariajului și virtutea castității, acordă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
constă în faptul că nu poate să demonstreze necesitatea imperioasă a autorității feminine în căsnicie. Personajele ei nu sunt întru-totul credibile, regina, bătrâna, cavalerul pot fi, de fapt, așa cum am subliniat, personificări ale târgoveței.454 Nevasta din Bath nu are simțul discreției, al intimității, nici pe cel al decenței, face din viața ei un spectacol public, simte nevoia de a se confesa, de a se mărturisi lumii întregi, de a face din existența ei o carte deschisă pentru toți cei interesați
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ibidem. 557 Ibidem, p. 32. 558 Ibidem, p.33. 559 Ibidem. 151 călugăr cerșetor, avea înfățișarea unui papă sau a unui judecător, vorbind ales, chemat fiind la împăcări. Trei dintre povestitorii lui Geoffrey Chaucer vor incrimina corupția clerului, trăgând, cu simțul umorului, un semnal de alarmă asupra naivității colective, ce cădea uneori victimă abuzurilor, mai subtile sau mai directe, ale slujitorilor Bisericii. Corăbierul se manifestă contra predicilor moralizatoare, ca orice om simplu, fără educație, dar saturat de învățături false sau ipocrite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
contemporanii săi „Giovanni cel liniștit”. Aduce viața în prim plan, alungând departe extazul, cugetările melancolice. „Lumea spiritului dispare: apare lumea naturii.”569 Universul diegetic al lui Boccaccio și cel al lui Chaucer este pur senzual („lume a naturii și a simțurilor”570), încadrat în forme precise, bine definite; nimic din acest univers nu ne face să ne detașăm și să pătrundem într-o dimensiune elevată, a meditației gratuite sau a abstracțiunilor. Devine o lume a carnalului care se delectează în erotismul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu toate mijloacele să-i poarte spre ispită pe tinerii păstori florentini. Această narațiune, care caută să se găsească sub semnul mântuirii, al salvării sufletului, zugrăvește, într-o manieră foarte senzuală, foarte concretă, dragostea adevărată, dragostea naturală, freamătul plenar al simțurilor.”611 Din nou modelul pozitiv decade din grandoarea pe care ar fi trebuit să o 608 Giovanni Boccaccio, Comedia delle ninfe fiorentine, Edizione di riferimento: a cura di A. E. Quaglio, în Tutte le opere, vol. II, Mondadori, Milano, 1964
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]