12,660 matches
-
conștiinței posibile, pe de o parte, și a conștiinței adecvate, pe de alta, ceea ce ridică destule probleme comparării celor două ordini specifice și le situează la o depărtare suficient de mare pentru a le conserva specificitatea. Și cealaltă mutație a sociologiei goldmanniene a literaturii în raport cu sociologia tradițională concordă cu una din consecințele arbitrarietății semnului semiologic. într-adevăr, ghidul metodologic al coerenței semnificative îngăduie comutarea lecturii sociologice de la nivelul literaturii minore, caracterizate de o transpunere directă a realității sociale în conținutul operei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
parte, și a conștiinței adecvate, pe de alta, ceea ce ridică destule probleme comparării celor două ordini specifice și le situează la o depărtare suficient de mare pentru a le conserva specificitatea. Și cealaltă mutație a sociologiei goldmanniene a literaturii în raport cu sociologia tradițională concordă cu una din consecințele arbitrarietății semnului semiologic. într-adevăr, ghidul metodologic al coerenței semnificative îngăduie comutarea lecturii sociologice de la nivelul literaturii minore, caracterizate de o transpunere directă a realității sociale în conținutul operei, la acela al capodoperelor, caracterizate
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
al cărui reprezentant în psihologie și epistemologie genetică a fost Jean Piaget. Mult mai conștient decât Goldmann de necesitatea unei semiologii, ceea ce îl apropie de structuralismul de orientare lingvistică, o realizează, ca și acesta, în contextul mai larg al unei sociologii, lăsîndu-se inspirat de teoria piagetiană structuralist genetică asupra comportamentului și luând ca punct de plecare comportamentul, nu limba. în mare parte atitudinile sale sunt dictate de o viguroasă afirmare a specificului artelor plastice, față de alte sisteme semnificante, inclusiv, dacă nu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
structuralismului de orientare lingvistică al lui Levi-Strauss și Barthes. Dar totodată la Francastel el apare mult mai net și mai tranșant structuralist în spiritul acestei arbitrarietății a semnului semiologic, în categoria de figurativ. Categoria de figurativ pe care o impune sociologia francasteliană a artei nu se referă la felul - unul din cele posibile - în care este tratat subiectul unui tablou. Diferit accepțiunii din critica de artă clasică, Francastel, opune figurativul, nu "non-figurativității" artei abstracte, ci prejudecăților destul de răspândite, după care tabloul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
figurativ implică existența anumitor relații de structură sau dispoziție între sistemul de semne care reprezintă obiectul și obiectul reprezentat". (9/1, p. 17-l8) Sategoria de figurativ amorsează deci o mutație importantă în înțelegerea limbajului plastic, similară cu cea produsă în sociologia goldmanniană a literaturii prin coerență semnificativă, întrucît de la semnul plastic - simbol referențial, a cărui semnificație este dată de referentul său, se trece la ideea unui semn plastic care își primește semnificația din existența sistemului semnificant, în urma locului lui în sistem
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
un sistem semnificant; el nu mai reprezintă lumea, ci o semnifică. Dacă pentru teoria tradițională a artelor plastice legătura dintre realitate și semnul plastic, gândit ca simbol, se purta la nivelul conținuturilor în genul relației de la cauză la efect, pentru sociologia structuralistă a artei lumea își găsește expresie în semnele plastice numai la nivelul structurilor, a sistemelor de semnificare, iar relația este de semnificare. Categoria francasteliană de figurativ, prin expresa sa referire la semnele plastice și prin conținutul ideatic foarte apropiat
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
din structuralismul de orientare lingvistică, apare astfel ca mai structuralistă decât cea de coerență semnificativă, căci este mai explicit semiologică decât aceasta, amândouă atrăgîndu-ne în cele din urmă atenția asupra caracterului semiologic de tip deosebit al celor două doctrine de sociologia artei, respectiv al literaturii. Totodată însă, ea atrage atenția asupra "limbajului plastic" și pe această cale ajunge să se opună structuralismului de orientare lingvistică. Căci ansamblurile de semne plastice, sistemele semnificante plastice nu "reprezintă câtuși de puțin un caz aplicat
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
să introducă diferența majoră între pozițiile goldmanniene și structuralismul de orientare lingvistică sunt viziunile asupra lumii care se manifestă prin structurile coerente și semnificative ale operelor culturale - literare, filosofice, teologice - și care, ca semnificație globală, conduc analizele structurale în cazul sociologiei structuralist-genetice. Exemplele de astfel de viziuni asupra lumii, pe care ni le oferă Goldmann sunt: raționalismul, empirismul, viziunea tragică, gândirea dialectică. Nu ne oprim aici nici asupra aspectului de instrumente ale istoricului filosofiei, pe care îl au aceste concepte, nici
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ale unei anumite viziuni asupra lumii, în timp ce structuraliștii de orientare lingvistică trebuie să facă totul și suficient de riguros pentru a descoperi o structură semnificantă și a o impune. La rândul său, recunoscând ca fundal teoretic al concepției sale de sociologia artei gândirea lui Piaget, Pierre Francastel fixează totodată ca prim obiectiv al lucrării sale, Figura și Locul (1967), acela de a pune "capăt scandaloasei situații născute dintr-un tratat ca acela de altminteri valoros, semnat de Jean Piaget (Introduction ă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
unitate cu pozițiile goldmanniene și analogia cu cele ale structuralismului de orientare lingvistică, există și poate fi evidențiată. Astfel, Ordinea vizuală reprezintă spațiul semantic al unui sistem figurativ într-o perioadă istorică dată și este analogă viziunii asupra lumii din sociologia goldmanniană. Lectura francasteliană are în vedere spațiul plastic, culoarea, figura, locul în care și între care evidențiază relații structurale caracteristice la fel ca și categoriile semantice sau coloanele lecturilor structuraliștilor de orientare lingvistică. Lectura structurii Ordinii vizuale a quattrocento-ului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
deturul prin societățile divizate în clase sociale antagoniste o transparentizare apocaliptică a semnificațiilor și sensurilor. Dacă aplicarea acestor reguli la politică, drept și filosofie pare mai simplă, locul cel mai dificil de testare este etalarea tendințelor ideologice ale artei. Devenită sociologie a artei, această hermeneutică se vede confruntată cu numeroase probleme: Cum ajunge autorul să producă o operă cu semnificație de clasă? Cum ajunge personalitatea de extracție socială diferită să reprezinte o anumită clasă socială, alta decât crede el? De ce continuă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
du Minuit, Paris, 1956 10. Francastel, Pierre, Figura și locul, Ed. Univers, București, 1971 11. Frank, Manfred, V/as ist Neostrukturalismus?, Suhkamp Verlag, Frankfurt am Main, 1984 12. Goldmann, Lucien, Sciences humaines et philosophie, Gonthier, Paris, 1966 13. Goldmann, Lucien, Sociologia literaturii, Ed. Politică, București, 1972 14. Jakobson, Roman, Essais de linguistique generale, Les Editions de Minuit, Paris, 1963 15. Levi-Strauss, Claude, Mythologiques I. Le cru et le cuit, Pion, Paris, 1964 16. Levi-Strauss, Claude, Mythologiques 4. L'homme nu, Pion
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de turnură spațială (spatial turn) în științele sociale. Cercetările actuale își propun să descrie explicit modul în care teoria și practicile le-gate de problematica spațiului sunt aplicate în diverse domenii și din variate perspective, precum cele ale geografiei, antropologiei, sociologiei, religiei, filosofiei, istoriei, științei politice, literaturii, criticii și teoriei literare, semioticii, studiilor culturale, postcoloniale și de media etc.19. Gânditori contemporani, filosofi, istorici, esteticieni, semioticieni, precum Jacques Derrida, Gilles Deleuze, Michel Foucault, Jean Baudrillard, Mihail Bahtin, Claude Lefort, meditează asupra
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Ei studiază relația dintre spațiu și teorie dincolo de disciplina propriu-zisă a geografiei. Disciplinele științifice ale geografiei, topografiei și cartografiei s-au îmbogățit și nuanțat prin relațiile interdisciplinare cu literatura, filosofia, semiotica, lingvistica, artele, media, antropologia, dar mai cu seamă cu sociologia, concepte precum geografia (cartografia) simbolică sau metaforică, geografia socială, geografia imaginară etc. fiind larg acceptate. Comună este tratarea spațiului ca strategie reprezentațională într-o ma-nieră transdisciplinară și interculturală 20. La rândul ei, gândirea sociologică a acceptat treptat vocabularul de specialitate
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
între conceptul de elită umană (universală, general valabilă, dezinteresată și recunoscută prin rectitudinea morală, care nu recurge la obediență politico-ideologică) și ceea ce se recunoaște ca elite socio-politice, culturale, economice sau profesionale, caracterizate adesea ca elite conjuncturale. Într-un volum intitulat Sociologie de l'Europe (Ed. Harmattan, colecția "Cultures et Conflits", 2001) se afirmă că "elitele europene se definesc în funcție de atitudinile psiho-sociale ale momentului". Rezultă de aici că în definirea elitelor europene se aplică în general o viziune deterministă, existând variații în funcție de
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
provocation?", Caietele Echinox, vol. 5, "Symbolic Geographies", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, pp. 80-85. 25 Jean-Jacques Wunenburger, "L'imaginaire des frontières: de l'Atlantique à l'Oural", în Caietele Echinox, vol. 5, p. 78. 26 Ibidem. 27Dirk Baecker este profesor de sociologie la Universitatea Witten/Herdecke, Germania. Este autorul unor eseuri asupra filosofiei lui Jacques Derrida: "Wir werden darauf zurückkommen: Die Sprache und die Hand bei Jacques Derrida", Ästhetik und Kommunikation, 19, (1989), pp.109-115; "Eine neue Internationale", Soziologische Revue, 20, (1997
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
12. 87 Nicholas Sergeyevitch Timasheff (1886-1970), sociolog rus, profesor de jurisprudență și scriitor, a predat mai întâi la Universitatea din Petrograd, dar a emigrat în Statele Unite după 1917, unde a ocupat o poziție similară la Universitatea Harvard. A pus bazele sociologiei dreptului. Timasheff este autorul mai multor cărți, ca de pildă The Great Retreat: The Growth and Decline of Communism in Russia (1946), în care susține că bolșevicii s-au retras în mod conștient de la principiile socialiste în anii 1930, întorcându
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
ediție publicată în 1986), Picador, London, 2000. 330 Renaud Camus, Roman Roi, Éditions POL, Paris, 1983. 331 Pascal Bruckner, Tentația inocenței, traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu, Editura Nemira, București, 1999, p. 122. 332 Alan Sillitoe, op. cit., p. 62. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- SOCIOLOGIA VALORILOR 2 1 6 7 CARMEN ANDRAȘ Introducere Cartografii simbolice, cartografii imaginate... Cartografii ale războiului rece Spectrele lui Marx și (de)construirea Europei... Reprezentări heterotopice... România țara dizidenței anticomuniste... Distopii politice sau miturile... Bibliografie Abstract Index de nume proprii
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
adevăratele întrebări legate de capitalism sunt puse în evidență de Baechler: ,,Privite mai serios și mai în adâncime, două sunt problemele puse de capitalism care rămân la ordinea zilei așa cum au fost ridicate și cuprinse temeinic de doi uriași ai sociologiei istorice, Karl Marx și Max Weber. Prima dintre probleme se referă la locul și însemnătatea capitalismului în natura și destinul acestei faze a aventurii umane numită ,,modernitate". Cealaltă problemă este mai explicit istorică: cum se face că acest regim al
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
valabilitatea. Este și motivul pentru care am folosit-o la acest capitol. Fără analiza sa nimeni nu poate înțelege cu adevărat natura și esența capitalismului. 2.2.2. Capitalismul lui Max Weber Anthony Giddens pune în evidență în lucrarea sa ,,Sociologie", că Max Weber a fost unul dintre cei mai acerbi critici ai lui Karl Marx. După părerea sa (este vorba despre Max Weber n.n.) factorii ne-economici au jucat un rol primordial în dezvoltarea societăților moderne. Lucrarea ,,Etica protestantă și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
prin care lumea capitalistă trăiește și se afirmă? Ce diferențiază capitalismul de alte tipuri de construcție socială și culturală umană? Care sunt elementele definitorii ale spiritului capitalist? În ce ar consta acest ,,ceva"? Giddens ne oferă explicația în lucrarea sa ,,Sociologie". Este vorba despre dezbaterea pe care o provoacă în jurul operei lui Weber și a înțelesurilor pe care acest autor le dă modului de producție capitalist 157. Dacă ar trebui să rezumăm spiritul capitalismului, atunci ar trebui să spunem că acesta
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
echilibru fecund al talentelor și responsabilităților". Jean Favier, Aur și mirodenii, nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 12. 84 Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol.II, p. 595. 85 Anthony Giddens, Sociologie, Editura ALL, București, 1997, pp. 615-616. 86 Pascal Bruckner, Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002, p. 74. 87 Ibidem, p. 74. 88 Pascal Bruckner, Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002, p. 74. 89 Peter Saunders, Capitalismul, un bilanț social, Editura
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Karl Marx, Capitalul, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1951, secțiunea a II-a, ,,Transformarea banilor în capital", p. 178. 134 Lucrarea a apărut în anul 1904 sub titlul original: Die Protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus. 135 Anthony Giddens, Sociologie, Editura ALL, București, 2001, p. 616. 136 Ibidem, p. 616. 137 Ibidem, p. 617. 138 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 8. 139 Autorul citat o spune în mod clar: ,,Lăcomia neînfrânată de câștig
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fost vitală pentru dezvoltarea economică occidentală. Căci, spre deosebire de bogații din epocile anterioare sau din alte culturi, aceste grupuri nu își risipeau averile. Dimpotrivă, ei le reinvesteau, pentru a produce o extindere continuă a întreprinderilor pe care le conduceau". Anthony Giddens, Sociologie, Editura ALL, București, 2001, p. 619. 158 ,,Spiritul capitalismului modern, mentalitatea care aspiră în mod profesional, sistematic și rațional la un câștig legitim, așa cum a ilustrat exemplul lui Benjamin Franklin, aceest lucru se întâmplă din motivul istoric că respectiva mentalitate
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
viață ale membrilor unei societăți sau ale grupurilor aparținând unei societăți. Ea include modul în care aceștia se îmbracă, tradițiile de nuntă și viața de familie, stilul lor de muncă, ceremoniile religioase și maniera în care se petrece timpul liber". Sociologie, Editura ALL, București, 2001, p. 26. 305 Peter Drucker sau Alvin Toffler. 306 Dominique Lecourt-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, Iași, 2005. 307 The Descent of Man and Selection in Relation to Sex, 1871. În limba română
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]