11,184 matches
-
se construiesc hoteluri și locuri de recreere pentru locuitori și se diversifică spațiile comerciale. În pădurea Saru de lângă Balș se construiește baza de agrement Saru, pentru a sprijinii necesitățile orașului în acest domeniu. Localitatea funcționează ca și "“centru de atracție zonal, caracterizat printr-o dezvoltare accentuată în ultimele decenii, influența în teritoriu extinzându-se dincolo de aria administrativ-economică. Este cazul unor orașe (...) agricole cu tendință de industrializare, Balș, Deta și ș.a.”" (Cucu, V., 1974, p 256) Balșul a polarizat și polarizează aproximativ
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
de ape sulfuroase, care au fost exploatate încă din sec. XIX. Prin H.G. nr. 510/1999 localitatea a primit statut de stațiune turistică de interes național, fiind o stațiune balneoclimaterică de tip integrat, care dispune de echipamente specifice de interes zonal și național. Datorită unor factori de cură unici, ca apele sulfuroase care au cea mai mare concentrație din țară, stațiunea și-a dezvoltat profilul în domeniul curei externe în afecțiuni reumatismale, inflamatorii, degenerative, abarticulare, sechele postraumatice ale mâinilor și picioarelor
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
simbol al orașului, realizată de o elevă de liceu. Noua stemă combină reprezentarea Monumentului Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor cu statuia zeiței Minerva, sub care este plasat un lup dacic. Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comisia Zonală de Heraldică (în consecință nici de CNHGS), motiv pentru care folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare. În cursul anului 2014 legislativul local urma să adopte o hotărâre de reintrare în legalitate cu privire la stema orașului, hotărâre blocată de
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
acțiune desfășurată acum sub conducerea lui Sever Movilă, a Artei Florescu și a altor membri ai familiei. Acum se inițiază un nou plan de sistematizare cu locuri de casă între 600 m și 1000 m, iar perimetrul construibil a fost zonal după felul construcțiilor, în zona hoteluri, zona vile, zona obiective comerciale, precum și zona industrială, drumuri, străzi și alei. Până în 1938, se construiesc în stațiune după acest plan aproximativ 500 vile, hoteluri și case de locuit. Stațiunea ajunge astfel să poată
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
deservită de șoseaua județeană DJ712B, care leagă valea Ialomiței și DN71 (la Doicești) de valea Dâmboviței și DN72A la Izvoarele. Comuna este înconjurată de dealurile care au înălțimi de 500-600 metri, ce coboară din Munții Bucegi, având ca principală înălțime zonală înspre vest, dealul Vârful Vulcănii, ce atinge o înălțime de 642 metri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vulcana-Băi se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
a fost Bechey Imre, adjunctul lui fiind Blasius de Priamus. În lucrarea "Ghidul Banatului" din 1936, Emil Grădinariu descria Periamul astfel: Ansamblul folcloric "Muguri de tezaur" coordonat de Vătavu Pompilia și Bobu Luminița a cîștigat mai multe premii la nivel zonal și regional. "Summer Party Festival" a ajuns la a doua ediție în anul 2013, un festival de muzică dance, electro, techno ș.a. organizat în aer liber la Periam Port. În fiecare an în luna iulie timp de 8 ediții a
Comuna Periam, Timiș () [Corola-website/Science/301388_a_302717]
-
Mureș), care purta și ea numele de „"Ujvár"”. În același timp, nu dispunem de nici un fel de date care să ateste funcționarea unei alte cetăți timpurii, eventual din piatră, construite pe amplasamentul castrului arpadian. Cine citește inventarul cetăților de piatră zonale ale lui Gheorghe Anghel, nu va descoperi nici o referire la vreo cetate medievală de piatră la Uioara de Sus. Un nou edificiu s-a ridicat acolo mai târziu, probabil după mijlocul secolului al XVI-lea. Către finele secolului al XVI
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
tip ,ocol’’ (,adunat’’ sau ,îngrămădit’’), specifică satelor din zona colinară, vizibilă mai ales în arealul fostului târg din nordul șoselei. Până în 1552, anul primei ocupații turcești, istoria satului este legată de cea a cetății-castelului, care este implicat în majoritatea evenimentelor zonale. Castelul are mai mulți proprietari, iar către sfârșitul secolului XV, Vărădia devine târg, demonstrând un anumit nivel de dezvoltare și atractivitate. Pentru perioada respectivă, așezarea este plauzibil să fi fost organizată de-a lungul drumului de tranzit de pe vale, orientată
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
de Istorie și Arheologie". Adăpostește cea mai importantă colecție de obiecte arheologice din Banat. La parter, găzduiește Sanctuarul Neolitic de la Parța, un monument unic în Europa. Muzeul cuprinde Secția de istorie, Secția de Arheologie, Secția de Șiințele Naturii și Laboratorul Zonal de Restaurare. În anul 2016 a devenit Muzeul Național al Banatului. În urma constituirii în 25 iulie 1872 a Societății de Istorie și Arheologie din Banat, din initiativa lui Zsigmond Ormós s-au pus bazele Muzeului Banatului, acesta donând o mare
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
piese valoroase. O parte din acestea au fost depozitate în Biserica Mizericordienilor, dezafectată serviciului religios. Până în 1 ianaurie 2006 Muzeul Banatului Timișoara cuprindea următoarele secții: Secția de Istorie, Secția de Științele Naturii, Secția de Artă, Secția de Etnografie, precum și Laboratorul Zonal de Restaurare , constituind o instituție culturală de referință a Banatului. Din 01 ianuarie 2006 Secția de Artă devine instituție de sine stătătoare cu numele de "Muzeul de Artă Timișoara". Din iulie 2006 Secția de Etnografie a fost transferată în cadrul Muzeului
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
științifice în colecții, dintre care cele mai semnificative sunt: Colecția de roci și minerale, Colecția de paleontologie, Colecția de plante presate (Herbarul), Colecția de fluturi (Lepidoptere), Colecția de gândaci (Coleoptere), Colecția de moluște exotice (Malacologie), Colecția de păsări (Ornitologie). Laboratorul Zonal de Restaurare, din cadrul Muzeului Național al Banatului din Timișoara, a fost constituit în anul 1975. Încă de la început, a fost unul dintre cele mai importante și mai mari laboratoare de profil din țară, având sectoare specializate în restaurarea și conservarea
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
de profil din țară, având sectoare specializate în restaurarea și conservarea metalelor, ceramicii-sticlei-portelanului, cărtii vechi-hârtiei, a picturii, a textilelor, pietrei și a lemnului-mobilier. A fost încadrat cu un număr de 32 de specialiști restauratori și investigatori. În anul 2016 Laboratorul Zonal de Restaurare cuprinde următoarele sectoare specializate: hârtie - carte veche, metal, ceramică, lemn-mobilier, piatră, conservare preventivă și investigatii chimice. În cei peste 40 de ani trecuți de la înființare, specialiștii laboratorului au restaurat și conservat, în numeroase cazuri au salvat, zeci de
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
revoluționarului Tudor Vladimirescu. Economia orașului se bazează în general pe producția agricolă, dipunând de o suprafață agricolă mare, de specialiști agrari, de asociații agricole. De asemeni se mai bazează și pe producția IMM-urilor. Localitatea a dispus de un spital zonal (unul dintre primele spitale „rurale” din România) cu policlinică, acesta fiind însă transformat în azil de bătrâni. De asemenea, aici funcționează un liceu agricol, școli generale și grădinițe în fiecare localitate componentă. Are o casa de cultură și bibliotecă. Conform
Bălcești () [Corola-website/Science/300532_a_301861]
-
folosit conifere (molid, bred, pin). În a doua jumătate al secolului nostru, gardurile din lemn au fost înlocuite în fața a mai multe gospodării cu ziduri de piatră și cu garduri de fier. Casele din Periș au avut un pronunțat specific zonal. Aici construcțiile s-au ridicat din material inferior : lut, nuiele, paie sau stuf. Ocupațiile locuitorilor din satul Periș se bazează mai ales pe agricultură și creșterea animalelor. Până la sfârșitul epocii moderne țăranii din localitatea studiată au lucrat cu unelte primitive
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
este un sat în comuna Berești-Tazlău din județul Bacău, Moldova, România. Localitatea se învecinează astfel: Căi de acces: DJ 118 Sănduleni-Florești cu acces către DN 11 Bacău-Brașov si DN 2G Bacău - Moinești cu acces la DN 12A, spre Comănești. Activități zonale: cultivarea pământului, creșterea animalelor, industria petrolieră, prelucrarea lemnului, zonă de deal cu mari posibilități de pășunat și produs furaje. Ca vechime, cercetările arheologice atestă așezările omenești din zona Văii Tazlăului până în neolitic și perioada stăpânirii Imperiului Roman. În zonele imediat
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
stoloniferae, cât și fitocenoze halofile ale asociațiilor Artemisia santonici - Festucetum pseudovinae. ¬ etajul colinar ce urcă până la 550 m altitudine unde răspândirea fitocenozelor vegetale este influențată în mare parte și de expoziția versanților. Pe versanții însoriți din acest etaj vegetația lemnoasă zonală o formează cenozele asociațiilor Quercetum petraeae - cerris și Quercetum farnetto - cerris. Pe versanții mai umbriți se întâlnesc frecvent cenozele asociației Querco petraeae - Carpinetum. Vegetația secundară înfiripată pe aceste teritorii după defrișarea pădurilor este reprezentată, atât prin unele pâlcuri de tufișuri
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
pâlcuri de tufișuri mezoxerofite ale asociației Pruno spinosae - Crataegetum, cât mai ales prin pajiștile mezoxerofile ale asociațiilor Agrostio - Festucetum rupicolae și Agrostio - Festucetum valesiacae. ¬ etajul montan, mai puțin diversificat, se întâlnește la altitudini mai mari de 600 m. Aici vegetația zonală o constituie fitocenozele asociației Carpinus - Fagetum, care poate fi considerată pentru condițiile climatice și pedologice actuale, ca vegetația de climax. Cu totul insular și foarte rar, pe versanții însoriți ai etajului montan apar cenozele asociației Querco patraeae - Carpinetum. Vegetația zonală
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
zonală o constituie fitocenozele asociației Carpinus - Fagetum, care poate fi considerată pentru condițiile climatice și pedologice actuale, ca vegetația de climax. Cu totul insular și foarte rar, pe versanții însoriți ai etajului montan apar cenozele asociației Querco patraeae - Carpinetum. Vegetația zonală. Distribuția etajată a asociațiilor vegetale naturale este sincronă treptelor de relief desfășurate pe diferențe de altitudine. O serie de factori locali (petrografici, edafici, antropici), cât și condițiile climatice specifice bazinului , conduc spre diversificarea învelișului vegetal prin apariția de asociații vegetale
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
primăria organizează un festival folcloric denumit “Laleaua pestrița” - urmat de o tradițională serbare câmpeneasca. La festival participa cele mai prestigioase formații artistice din județ. De obicei, concomitent cu festivalul “Laleaua Pestrița” în pădurea Orheiului se ține o importanță expoziție zootehnica zonala, la care participă principalii crescători de bovine din comuna Cetate și comunele limitrofe, expoziția fiind specializată pe rasă “Bălțata Românească”.
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
acumulare de pe râul Prut în a cărui zonă adiacenta este situată și comuna Manoleasa. Vegetatia este reprezentata prin mici ochiuri de stepă destinate în general pășunilor și pâlcuri de pădure (de: stejar, cireș, soc, tei, arțar, frasin etc.).Vegetația intra zonală este reprezentată prin mici areale cu specii halofile și hidrofile. Fauna reflectă caracteristicile zonei de interferență a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță mai mare prezintă: căprioara, mistrețul iepurele, vulpea cât și unele păsări (prepelița, potârnichea
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
de racordare a Școlii Nr. 2 la rețeaua de alimentare cu apă potabilă. Conform Prefecturii Județului Brăila, proiecte pentru lucrările de racordare ale satului Tătaru la rețeaua de alimentare cu apă potabilă există încă din anul 2006, parte a Sistemului Zonal de Alimentare cu Apă potabilă a localităților din sudul Județului Brăila, lucru ce va face posibilă "dezvoltarea nucleului de afaceri, cât și crearea condițiilor de relansare a activității economice a unităților de construcții industriale, unităților de transport și alimentație publică
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
grupul vocal obține premiul III la Concursul de interpretare colinzi din Vișeu de Sus, județul Maramureș. Echipa de fotbal “Gloria Marin” a dat sătenilor numeroase ocazii de a-și manifesta solidaritatea și patriotismul local. Echipa era participantă activă la campionatul zonal al Sălajului obținând și câteva succese notabile. Planificarea meciurilor din fiecare etapă precum și rezultatele erau consemnate în cotidianul Sălajului din acea vreme, Năzuința. Momentul de strălucire a Gloriei a fost, fără îndoială, câștigarea trofeului «Cupa Văii Crasna» în 26 iulie
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,38%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (4,13%) și baptiști (1,95%). Pentru 9,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Teritoriul comunei este caracterizat printr-o vegetație zonală (stepă și silvostepă) puternic modificată. Pe lângă specii de salcie, plop, arini se întâlnesc foioasele și pajiști stepice cu graminee. Zona este tipică practicării agriculturii, cu preponderență cerealele și creșterea animalelor. Activitatea turistică este redusă, fiind practicat doar turismul de tranzit
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
foametea lovește cel mai greu în Africa, dar, în ciuda eforturilor internaționale, foametea continuă să fie o problemă globală, milioane de indivizi suferind sau murind de foame. Principalele cauze care zădărnicesc eforturile de ajutorare ale populației aflate în nevoie sunt: războaiele zonale, războaiele interne și instabilitatea economică. Foametea din lume este justificată prin corupția crasă a multor guverne. Țări din Africa, ca exemplu, primind ajutoare ONU în alimente și utilaj agricol, au ales să le vândă vecinilor pentru a cumpăra armament. Mortalitatea
Foamete () [Corola-website/Science/299590_a_300919]
-
se mai caută „veriga lipsă“ și nici un anume centru genic, chiar dacă Africa, prin descoperirile lui Leakey, rămâne încă în posesia celor mai vechi urme umane; este pusă în circulație ideea „centrelor genice“ și, de aici, a paralelismelor culturale și evoluțiilor zonale. Mijloacele de susținere pentru acest punct de vedere sunt: Dincolo de aceste ipoteze de lucru, un fapt este cert: omul a devenit o prezență activă într-un mediu care, fără a-l favoriza în mod deosebit, nu i-a fost niciodată
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]