10,996 matches
-
Cetatea culturală”, în diverse almanahuri și volume colective. A susținut două decenii emisiuni la Radio Cluj. V. și-a propus să urmeze „tradiția prozatorilor realiști”. În consecință, nuvelele și povestirile lui pornesc de la fapte reale, uneori frizând senzaționalul. În Colina zorilor (1987), poate cel mai reprezentativ volum al său, se pot identifica elemente ale fantasticului (povestirea Vânătoarea), în alte proze realitatea (adormită sau poate visată) e provocată prin întrebări cărora nu li se sugerează un răspuns. Chiar de la prima carte, 1100
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
Autorul lasă impresia că intră în concurs cu alți sonetiști, iubind, cam ca Shakespeare, sau exhibând dragostea, cu ochii la Emil Brumaru, însă cu mai multă pudibonderie. SCRIERI: 1100 de zile risipite, Cluj-Napoca, 1975; Soarele de pe Ararat, Cluj-Napoca, 1981; Colina zorilor, Cluj-Napoca, 1987; La steaua singurătății, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Magda Ursache, „1100 de zile risipite”, CRC, 1975, 5; Voicu Bugariu, Notație și semnificație, LCF, 1975, 16; Laurențiu Ulici, Sentimentul cuvintelor, RL, 1975, 17; Mihai Dinu Gheorghiu, Psihologie și compoziție, CL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
RL, 1975, 17; Mihai Dinu Gheorghiu, Psihologie și compoziție, CL, 1975, 6; Valentin Tașcu, „1100 de zile risipite”, ST, 1975, 6; Ulici, Prima verba, II, 174-176; Ion Lungu, „Soarele de pe Ararat”, TR, 1983, 4; Iorgulescu, Prezent, 174-176; Ion Lungu, „Colina zorilor”, TR, 1987, 39; Irina Petraș, „Colina zorilor”, ST, 1988, 1; Constantin Zărnescu, „Colina zorilor”, TR, 1988, 9; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 374-375; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 331. V. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
și compoziție, CL, 1975, 6; Valentin Tașcu, „1100 de zile risipite”, ST, 1975, 6; Ulici, Prima verba, II, 174-176; Ion Lungu, „Soarele de pe Ararat”, TR, 1983, 4; Iorgulescu, Prezent, 174-176; Ion Lungu, „Colina zorilor”, TR, 1987, 39; Irina Petraș, „Colina zorilor”, ST, 1988, 1; Constantin Zărnescu, „Colina zorilor”, TR, 1988, 9; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 374-375; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 331. V. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
1100 de zile risipite”, ST, 1975, 6; Ulici, Prima verba, II, 174-176; Ion Lungu, „Soarele de pe Ararat”, TR, 1983, 4; Iorgulescu, Prezent, 174-176; Ion Lungu, „Colina zorilor”, TR, 1987, 39; Irina Petraș, „Colina zorilor”, ST, 1988, 1; Constantin Zărnescu, „Colina zorilor”, TR, 1988, 9; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 374-375; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 331. V. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
nou și adaugă mai potolit: " Cînd s-o lumina, mergem la ele să le vedem." Așa că nu-i rămâne alta de făcut ucenicului ascultător decât să vizeze cu ochii deschiși în beznă, așa cum știe el s-o facă, până la ivirea zorilor. Precum a spus Vrăjitorul. *** Pentru că nu e încă un om împlinit i se spune "Omulețul". Dar știe că îi va fi urmaș Vrăjitorului la conducerea tribului. Și porecla nu-l supără. Deși de copil a trecut sub aripa și în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
era situată exact cu vedere la aceasta misterioasă și întunecată pădure. De câțiva ani buni, de când locuim aici, după ora unu, noapte de noapte puteam zări o lumină ce plutea deasupra pădurii, schimbându-și culoarea oră de oră, iar în zori dispărea. Într-o noapte stăteam chiar în fața geamului întrebându-mă de unde și ce anume face să "răsară" această luminiță strălucitoare. Așadar, marea mea curiozitate m-a scos din casă chiar în toiul nopții, făcându-mă să o urmăresc. Mi-am
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
admite că evoluția religioasă nu a urmat un proces identic evoluției tehnologice sau politice; despre aceasta se va discuta În ultima parte a capitolului. Dar, din moment ce evoluția a avut loc, trebuie să ne așteptăm ca expresiile religioase cunoscute Încă din zorii vârstei istorice să Își aibă rădăcinile Într-un trecut cu expresii mai puțin diferențiate - adică mai puțin multiforme, nu neapărat mai puțin bogate sau complexe. Ne putem gândi la o analogie cu viața noastră individuală: Întorcându-ne la copilărie, ramificațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dizolvă În „culturalul” generic, pierzându-și vizibilitatea și posibilitatea de a fi identificat. Faptul că nu avem de-a face cu o simplă ipoteză e sugerat de opoziția dintre două caracteristici extreme ale fenomenului religie. La o extremă sunt chiar zorii istoriei scrise, atunci când se poate spune clar ce sunt religiile - și s-a verificat că toate societățile umane existente În memoria omului, chiar și cele mai puțin complexe cunosc ceea ce numim religie. La celălalt pol stau originile culturii și documentarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mare putere de rezoluție - permit distingerea originilor distanțate și succesive ale multor creații umane. Prezentul sau trecutul târziu de la care se pornește, observabil și explicit, este reprezentat de religiile popoarelor care Încă nu au scriere, de religiile cunoscute arheologic În zorii istoriei scrise sau de o combinare oportună a celor două tipuri de realitate documentară. De mai bine de un secol, cercetători de formații diferite au comparat și filtrat aceste moduri de documentare diferite și complementare, În Încercarea de a extrage
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mult, Australia, pentru că Americile au fost - până la proba contrarie - atinse de om doar mai târziu. Este oare autentică apariția bruscă și târzie a comportamentului religios? După părerea noastră, această impresie este iluzorie: este vorba doar despre Începuturile vizibilității arheologice, În timp ce zorii preocupărilor și gândirii se ascund În vremuri mai Îndepărtate. De altfel, probele arheologice ne condiționează. Ar trebui să poată fi surprinse cel puțin momentele și locurile În care „anomaliile” de un anumit tip, inițial inexistente, și-au făcut efectiv apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al religiilor preistorice. 12. RELIGIILE LA APARIȚIA SOCIETĂȚILOR STRATIFICATETC "12. RELIGIILE LA APARIȚIA SOCIETĂȚILOR STRATIFICATE" Odată cu societățile complexe ale epocii metalelor, ne aflăm pe un teren mai sigur, unde ne vin În ajutor, de peste tot, informații păstrate În scris din zorii erei istorice sau rămășițe recente. Acest lucru este valabil atât pentru moștenirea Europei arhaice, care s-a păstrat, așa cum s-a mai spus, În riturile și miturile cretane și elene, cât și pentru cel de-al treilea „mare sistem” care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sau nega. Avem o inscripție care conține o amplă mărturie despre procesul unui funcționar acuzat la Teba și dezvinovățit de zeu; acest proces oferă o imagine clară a procedurii 2: Apariția acestui mare zeu... În casa lui Amonxe "Amon", În zori. Sosirea Primului profet al lui Amon-Raxe "Amon-Ra" regele zeilor... Înaintea acestui mare zeu. Multe salutări șde două oriț din partea acestui mare zeu. Sunt prezentate două documente În fața acestui mare zeu. Un document spune: „Amon-Raxe "Ra", regele zeilor, stăpânul meu bun
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și a avut rezonanțe ecumenice. S-a cercetat Îndelung dacă de la speculația teologică s-a mers la alte experiențe (cum ar fi cea gnostică) și s-a ajuns la unele concluzii justificate 2. Dar preferăm să ne oprim aici, În zorii unei experiențe care depășește cu mult sarcina noastră. BibliografieTC "Bibliografie" Allen, J.P. (1988), Genesis in Egypt. The Philosophy of Ancient Egyptian Creation Accounts, New Haven. Alliot, M. (1949), Le culte d’Horus à Edfou au temps des Ptolèmès, Le Caire
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
oferă sacrificii și invocă din când În când divinitățile legate de ritul respectiv, care se desfășoară În locuri stabilite departe de zona locuită - cel mai adesea pe malurile unui râu -, unde, de obicei, nu se celebrează culte sau sărbători. În zori, când la locul stabilit apare și cel care a solicitat vraja, Începe ritualul propriu-zis, care prevede o serie de gesturi, repetate de mai multe ori și Însoțite de recitarea formulelor magice cu scopul de a-i mări eficacitatea. Gesturile care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Îi subliniază legăturile cu vegetația și animalele. Un altar palmirez din Roma care datează din secolul al III-lea d.Hr., ne demonstrează acest lucru În mai multe etape care par să facă aluzie la itinerariul zilnic al soarelui, din zori până la apus. În ceea ce Îl privește pe Balshamin, căruia Îi era fidel mai ales tribul Bene-Maazin, acesta este un zeu bine-cunoscut În Orientul Mijlociu semit, care avea la Palmira un templu unde se bucura de o constantă venerație. Entitate celestă la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Acesta este zeul, iar o părticică din zeu suntem noi, mesagerii. Și dacă cineva vrea să cunoască ceva despre zeu, care subzistă În act, a Însemnat că eterul atotvăzător este zeu, către care oamenii se Îndreaptă și se roagă În zorii dimineții către răsărit (Gallavotti, 1977). După cercetările lui A.-J. Festugière (19503-19543), este de prisos să mai insistăm asupra caracterului central, existent În orizontul spiritual al omului În epoca elenistico-romană, al aspirației la o revelație divină ca vehicul al cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În Iran de Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", zeul „prieten” și judecător, dușman al dușmanilor Adevărului, are o relație specială și privilegiată cu așa, În Iran, și cu •ta, În India. Zeuxe "Zeu" al luminii - mai ales al luminii din zori - acesta are totodată o relație strânsă și cu soarele care, printre altele, este În religiile Orientului Apropiat un garant al validității pactelor (Gnoli, 1979a). Aredvș Sur³ An³hita (literal: „cea umedă ș?ț, cea puternică, cea imaculată”) este principala divinitate feminină
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
iuți la vânt și la nori? Cine este, o Înțeleptule, creatorul Gândului Bun? Doamne, iată, eu te Întreb aceasta - răspunde-mi cu adevărat: Ce meșter a creat luminile și tenebrele? Ce meșter a creat și somnul și veghea? Datorită cui zorii, amiaza și noaptea sunt șmomenteț care Îi amintesc celui sârguincios de țelul său? Doamne, iată, eu te Întreb aceasta - răspunde-mi cu adevărat: Dacă lucrurile pe care le voi vesti sunt adevărate: „Devoțiunea Întărește Adevărul prin fapte; la tine ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
magice sau manthra. În general, Khorda Avesta este foarte semnificativă sub acest aspect, deoarece conține tocmai rugăciunile zilnice ale oricărui zoroastrian credincios, Înțelegându-se aici, pe lângă cele cele cinci timpuri sau g³h, de la răsăritul soarelui, amiază, apus, miezul nopții și zori, și cele care trebuie folosite În situații speciale, pentru funcțiile funebre sau În sărbătorile legate de anotimpuri. Rugăciunile zilnice fac parte dintr-o nouă regulă liturgică sau dintr-un serviciu divin (bandagș) foarte vechi (Boyce, 1992, pp. 84 sq., 138
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unui cântec rus de tradiție populară (Schayer, 1935) care, În ciuda transformărilor sale din perioada creștină, păstrează ecoul mitului cosmogonic antic: Lumina cea strălucitoare ne vine de la Domnul, soarele roșu, de la fața Domnului, luna cea tânără și luminoas, din pieptul său, zorii luminoși, de la ochii lui Dumnezeu, stele sclipitoare, de pe hainele lui, vânturile furioase, de la Duhul Sfântxe "Duhul Sfânt". De aici vin pe pământ țarii noștri dragi: din capul sfânt al lui Adamxe "Adam"; de aici apar prinții și eroii: din oasele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mormânt, tumul”, despre care se consideră că este foarte probabil să conțină numele de magi (trib sacerdotal iranian). Această influență presupune zoroastrismul și, chiar dacă cronologia lui Zoroastruxe "Zoroastru" este foarte controversată, aceasta s-ar fi putut produce Începând chiar cu zorii mileniului I Î.Hr. (Gnoli, 1980); o datare atât de Îndepărtată explică și felul În care a fost posibil ca o asemenea influență să atingă Întreaga lume slavă, deci Într-o etapă Încă unitară. Dacă lucrurile sunt destul de clare din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cinstită, cu siguranță, În toată lumea celtică, figura unei divinități indo-europene străvechi. Într-adevăr, În aceste biografii se Întâlnesc o serie Întreagă e elemente care sunt caracteristice Aurorei, așa cum era concepută ea În lumea greacă și indo-iraniană: Brigitta se naște În zori (grecii o numeau Herigèneia Auroraxe "Aurora"); tatăl ei se numea Întunericxe "Întuneric", iar bunicul Negru-și-Întunecat (ea provine, de fapt, din Întunericul nopții); mama sa o naște pe pragul casei, unde se Întâlnește Întunericul dinăuntru cu lumina de afară; de pe fruntea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
identic cu Ianusxe "Ianus"), l-a identificat mai apoi cu zeul care pecetluiește atât Începutul, cât și sfârșitul. Natura „inițială” a lui Heimdallrxe "Heimdallr" este deja evidentă În felul În care o descriu poemele eddice. El s-a născut „În zorii timpurilor” (Cântecul lui Hyndla, 35), fiind astfel, printre altele, strămoșul umanității și fondatorul Împărțirilor sociale („vă rog să mă ascultați voi toți, neamuri sacre, fii mari și mici ai lui Heimdallr”, spune ghicitoarea șVöluspá, 1ț, referindu-se la toți ascultătorii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
căreia poetul își atribuie poziția privilegiată: „Și luminat de fulgere negre spre munți / Eu vin cu dreptul la un cânt universal”. Pregătit pentru tainicul sacerdoțiu, el nu ezită să scuture praful de pe recuzita romantică: „Poetul în haine de purpură / Întâmpină zorile zorile / Albe și albe cavouri / Ale frumoaselor nopții”. Influența temperamentului vulcanic al lui Walt Whitman răzbate, cu minime modificări, în textul programatic: „A încerca să vorbesc despre mine / înseamnă să vorbesc despre absolut / eu am cunoscut lumina bărbaților / eu am
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]