110,211 matches
-
a pictorului de cubism și îi aduce oprobriul susținătorilor acestui curent, fie ei artiști sau critici. Paul Rosenberg vedea mai departe. El l-a însoțit pe Picasso în toate căutările sale stilistice. În fiecare perioadă a ales din atelierul lui operele majore, reperate de ochiul lui expert. Picasso a găsit în Rosenberg un agent. Este unul dintre punctele forte ale „sistemului Rosenberg”, așa cum apărea acesta în expoziția inspirată de cartea Annei Sinclair. El a încheiat contracte cu artiști care își dovediseră
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
cu albul oferite de nervurile marmurei. Galbenul-lămâie face să vibreze compoziția structurată în linii drepte, curbe și planuri juxtapuse care amintesc estetica hârtiilor decupate și lipite din perioada cubistă a lui Braque. Fernand Leger Natură moartă cu chei Alte două opere rețin atenția: Răpirea de André Masson și Natură moartă cu hering și pâine de Jean Hélion. Prima a fost produsă într-o perioadă în care Masson, după ce se certase temporar cu André Breton și fusese exclus din al doilea Manifest
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
figurativ. Artist care intrigă și oarecum uitat până la Retrospectiva organizată în 2005 la Centrul Pompidou, Hélion a fost reperat de Paul Rosenberg la New York în anii 1930. Matisse, Lecția de pian Natura moartă cu hering și pâine este caracteristică pentru operele după natură, create de el până la sfârșitul anilor 1950. Banalitatea vieții cotidiene este o temă preferată, chiar dacă nu putem vorbi despre realism. Vocabularul formal este simplificat la extrem, obiectele sunt stilizate, spațiul este geometrizat, iar culorile, adesea acide, sunt aplicate
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
Manuel De Falla, adaptat după o poveste tradițională spaniolă. Picasso a fost chemat să conceapă o cortină impozantă, decorul, constând într-o mare arcadă în tonalități de roz, care se decupează pe un cer înstelat, și costumele. Pentru această nouă operă de artă totală, în care se combinau muzica, dansul și artele plastice, folclorul spaniol, ritmurile flamenco și scene de tauromahie, Picasso a realizat creații de o uimitoare sobrietate, mai puțin avangardiste decât cele pentru Parade. Tricornul a fost la rândul
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
la 200 de exemplare, Rosenberg a apelat la editorul André Marty. Nu putem să nu amintim dintre preferații lui Paul Rosenberg pe Fernand Léger și pe Marie Laurencin. Léger n-a făcut niciodată parte din grupul suprarealișilor și revendica pentru operele sale o solidă ancorare în real. Îi plăcea să-și populeze pânzele cu elemente ale cotidianului - pălărie, mașină de scris, bicicletă, umbrelă, cutie de țigări - după principiul „constrastelor acute”, pentru a provoca un șoc formal, o rupere de ritm care
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
principiul „constrastelor acute”, pentru a provoca un șoc formal, o rupere de ritm care distilau o stranietate specială. Pentru el, obiectele, prin natura lor neînsuflețite, aveau aceeași importanță ca un corp omenesc sau o figură. Motivul cheii este recurent în opera artistului începând din anii 1920. El poate fi găsit mai ales în Gioconda cu chei, pictată în acest an în care cocheta cu abstracționismul. Rosenberg poseda o Natură statică din 1930, în care singurele elemente imediat identificabile, cheile, formează două
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
paleta artistei. Delicatețea tonurilor, armoniile voalate de griuri, verde și roz pastel sunt semnătura acestei artiste reprezentată de Rosenberg mai mult de 20 de ani. Mai cunoscută pentru acuarele sale decât pentru picturile în ulei, artista realizează în Repetiție o operă mai complexă decât de obicei, orchestrând mai multe figuri de femei (tema ei predilectă) într-o compoziție eminamente statică. De formă pătrată, acest mare tablou este echilibrat prin poziționarea celor cinci personaje ale căror priviri se îndreaptă către muziciana din
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
cu flori din atelierul lui Matisse de la Nisa. Acest tablou intimist face parte dintre pânzele furate de naziști. El a reapărut pe piață la sfârșitul anilor 1940 și a fost cumpărat din Galeria Bénézit de un colecționar norvegian, Niels Onstad. Opera a fost etalată în Fundația acestuia, inaugurată la Oslo în 1968. În 2012, ea fost împrumutată pentru Expoziția Henri Matisse. Pairs et séries de la Centrul Pompidou și a atras atenția ALR (Art Loss Register) a cărui misiune este descoperirea tablourilor
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
Hiva-oa Paul Rosenberg nu s-a mulțumit cu Franța și nici măcar cu Europa. În 1923, împreună cu Georges Wildenstein, s-a lansat în cucerirea pieței americane, iar în 1943, a deschis o sucursală la Londra. Picasso, Natură moartă De altfel, fiecare operă era fotografiată, fișată, repertoriată. A asigurat lucrărilor o publicitate extraordinară, prin tipărirea de cataloage, o avalanșă de expoziții, invitarea jurnaliștilor. Numai în 1936, vizitatorii Galeriei sale au putut admira 10 expoziții majore dedicate unor artiști ca Braque, Seurat, Monet, Picasso
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
de Matisse Paul și familia lui s-au refugiat la New York. 300 de tablouri au rămas în Franța, unele în seiful unei Bănci din Libourne pe care germanii au jefuit-o în 1941. După război, a început lupta pentru restituirea operelor, dintre care multe decorau biroul lui Goering. Peste 60 de mii de opere de artă au fost returnate Franței de Germania între 1945 și 1949. Comisia franceză i-a restituit lui Paul Rosenberg, în 1945, o serie de opere, printre
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
tablouri au rămas în Franța, unele în seiful unei Bănci din Libourne pe care germanii au jefuit-o în 1941. După război, a început lupta pentru restituirea operelor, dintre care multe decorau biroul lui Goering. Peste 60 de mii de opere de artă au fost returnate Franței de Germania între 1945 și 1949. Comisia franceză i-a restituit lui Paul Rosenberg, în 1945, o serie de opere, printre care două pânze de Picasso, 6 lucrări de Matisse, Gauguin, Van Gogh și
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
restituirea operelor, dintre care multe decorau biroul lui Goering. Peste 60 de mii de opere de artă au fost returnate Franței de Germania între 1945 și 1949. Comisia franceză i-a restituit lui Paul Rosenberg, în 1945, o serie de opere, printre care două pânze de Picasso, 6 lucrări de Matisse, Gauguin, Van Gogh și, din nou, Picasso, în 1946... La 70 de ani după confiscare, continuă să apară opere. Ultima piesă restituită a fost Femeie șezând de Matisse, în 2015
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
i-a restituit lui Paul Rosenberg, în 1945, o serie de opere, printre care două pânze de Picasso, 6 lucrări de Matisse, Gauguin, Van Gogh și, din nou, Picasso, în 1946... La 70 de ani după confiscare, continuă să apară opere. Ultima piesă restituită a fost Femeie șezând de Matisse, în 2015. Iar 50 de opere sunt și acum considerate dispărute. André Masson, Răpirea Una dintre creațiile restituite are o adevărată odisee. Portretul Doamnei Rosenberg și al fiicei sale, de
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
pânze de Picasso, 6 lucrări de Matisse, Gauguin, Van Gogh și, din nou, Picasso, în 1946... La 70 de ani după confiscare, continuă să apară opere. Ultima piesă restituită a fost Femeie șezând de Matisse, în 2015. Iar 50 de opere sunt și acum considerate dispărute. André Masson, Răpirea Una dintre creațiile restituite are o adevărată odisee. Portretul Doamnei Rosenberg și al fiicei sale, de Pablo Picasso, a parcurs mii de kilometri de la realizarea lui în 1918, până la intrarea în
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
a comandat portretul soției sale. La începutul celui de al Doilea Război Mondial, această „icoană de familie” a cunoscut un periplu, din 1940, când Paul Rosenberg și familia sa au părăsit Parisul. Galeristul a luat taboul cu el împreună cu alte opere pe care le-a ascuns în reședința închiriată, Castel Floriac, și în seiful Băncii Naționale de Comerț și Industrie de la Libourne, înainte de a se exila la New York. Confiscat, Portretul a fost depozitat la Muzeul Jeu de Paume unde a fost
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
dirijat peste 60 de prime audiții absolute. În special ale compozitorilor români, dar și străini, o parte dintre acestea fiindu-i dedicate. Este un promotor neobosit al lui George Enescu, promovându-i muzică pe toate meridianele. Printre altele a realizat opera Oedipe în primă audiție britanică (Festivalul de la Edinburgh 2002) și italiană (Teatro Lirico di Cagliari 2005). Din 2008 este Președintele Societății „George Enescu“ din Londra. Tot din anul 2008 Cristian Mandeal a devenit directorul artistic al Orchestrei Române de Tineret
Orchestra Română de Tineret, o apariție spectaculoasă la Timișoara, Linz și Salzburg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105690_a_106982]
-
cele mai aclamate și influente coregrafe ale timpului său”, ale cărei spectacole ”avangardiste au schimbat pentru totdeauna peisajul artistic”. Newark Mare Doamnă visătoare și plină de delicatețe și inteligență, ea a dat naștere uneia dintre cele mai poetice și inovatoare opere din istoria dansului. Astral Convertible, 1999 La opt ani de la dispariția lui Merce Cunningham și a Pinei Bausch, lumea dansului își plânge ultima figură tutelară. Dispariția ei mai închide puțin ușa unei epoci, cea a marilor companii americane, răsfățate în
Adio, Trisha Brown, Doamna dansului postmodern by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105688_a_106980]
-
câtuși de puțin la exigențele experimentale. Trisha Brown a fost poate cea mai mare experimentatoare, de-a lungul unui parcurs longeviv rar, și una dintre cele mai vivace prin influența asupra unor instituții europene prestigioase, cum ar fi cea a Operei din Paris sau a celei din Lyon, care au în repertoriu multe piese de-ale ei, dar și prin colaborarea cu personalități de top ale dansului, ca Mikhaïl Baryshnikov, cu artiști vizuali precum Robert Rauschenberg, sau ale muzicii (Laurie Anderson
Adio, Trisha Brown, Doamna dansului postmodern by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105688_a_106980]
-
vizuali precum Robert Rauschenberg, sau ale muzicii (Laurie Anderson). Ea a dispărut după o viață ritmată în întregime de mișcare, pe care a explorat-o dansând, desenând cu propriul corp sau pe hârtie, inventând coregrafii memorabile... Floor of the Foster Opera ei este o evocare a unui capitol al dansului made in USA, așa cum l-a descoperit tânărul dans european în anii 90 și l-au visat dansatori și coregrafi de la Boris Charmatz la Jérôme Bel. Refuzul virtuozității clasice, gustul pentru
Adio, Trisha Brown, Doamna dansului postmodern by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105688_a_106980]
-
dansului ei. Mai mult decât o pionieră a ceea ce s-a numit dansul postmodern american, prin opoziție cu dansul modern al Marthei Graham, Trisha Brown, de-a lungul a 50 de ani de dans, a fost o cercetătoare neobosită. În operele ei timpurii, un repertoriu reluat de Compania sa, se găsește inspirația din gesturile cotidiene, mersul, culcatul, trezirea. Apoi, în combinația acestora, progresivă sau inversată, ca în Acumulări din 1971-1975, se află sursa unei fluidități perfecte, tehnica ei de a o
Adio, Trisha Brown, Doamna dansului postmodern by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105688_a_106980]
-
Trisha Brown și-a adus pe scenă parteneri artistici ca Robert Rauschenberg sau Laurie Anderson. A fost cazul piesei Glacial Decoy în 1979 sau al Set and Reset, en 1983. Dar în anii 90, coregrafa s-a lansat în lumea Operei, începând cu Orfeo de Monteverdi (1998), la Teatrul La Monnaie din Bruxelles, apoi cu două opere de Jean-Philippe Rameau, la Festivalul de la Aix en Provence. În 2011 a creat ultima sa opera, I’m going to toss my arms... și
Adio, Trisha Brown, Doamna dansului postmodern by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105688_a_106980]
-
fost cazul piesei Glacial Decoy în 1979 sau al Set and Reset, en 1983. Dar în anii 90, coregrafa s-a lansat în lumea Operei, începând cu Orfeo de Monteverdi (1998), la Teatrul La Monnaie din Bruxelles, apoi cu două opere de Jean-Philippe Rameau, la Festivalul de la Aix en Provence. În 2011 a creat ultima sa opera, I’m going to toss my arms... și și-a lăsat Compania să funcționeze fără ea. Festivalul de Toamnă de la Paris, din 2015, i-
Adio, Trisha Brown, Doamna dansului postmodern by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105688_a_106980]
-
timp de 50 de ani, toate căile dansului contemporan, marcat de improvizație și experimente. A introdus dansul în muzee, a pictat, a desenat și a expus de mai multe ori. Trisha Brown a creat peste 100 de coregrafii și 6 opere înainte de a părăsi scena, ca dansatoare, în 2008 și de a se retrage din activitate în 2013, din cauza bolii. MasterClasses Trisha Brown Dance Company La New York, Diane Madden și Carolyn Lucas, foste dansatore devenite directoare artistice adjunct ale Companiei, s-
Adio, Trisha Brown, Doamna dansului postmodern by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105688_a_106980]
-
ca dansatoare, în 2008 și de a se retrage din activitate în 2013, din cauza bolii. MasterClasses Trisha Brown Dance Company La New York, Diane Madden și Carolyn Lucas, foste dansatore devenite directoare artistice adjunct ale Companiei, s-au gândit să perpetueze opera Trishei Brown. Ele au organizat un turneu de trei ani, Proscenium Works 1979-2011, o retrospectivă a operei ei, și au căutat să inventeze “o modalitate de a difuza operele inspirate de artele vizuale”. Performance la MoMA “Prin relația sa strânsă
Adio, Trisha Brown, Doamna dansului postmodern by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105688_a_106980]
-
Brown Dance Company La New York, Diane Madden și Carolyn Lucas, foste dansatore devenite directoare artistice adjunct ale Companiei, s-au gândit să perpetueze opera Trishei Brown. Ele au organizat un turneu de trei ani, Proscenium Works 1979-2011, o retrospectivă a operei ei, și au căutat să inventeze “o modalitate de a difuza operele inspirate de artele vizuale”. Performance la MoMA “Prin relația sa strânsă cu artele vizuale, Trisha este un fel de pionieră, subliniază Diane Madden și Carolyn Lucas. Ansamblul operelor
Adio, Trisha Brown, Doamna dansului postmodern by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105688_a_106980]