144,219 matches
-
al pământului strămoșesc. La votul ei s-au asociat aproape toate curentele obștești ale provinciei”. În ce privește valoarea juridică și calitatea Sfatului Țării de a se pronunța în problema unirii (chestiuni contestate de istoriografia sovietică), G. I. Brătianu aprecia că această adunare reprezenta opinia populației basarabene în aceeași măsură în care toate adunările de acest fel au avut de decis soarta republicilor autonome născute pe ruinele Imperiului rus sau a statelor succesoare monarhiei habsburgice. Sfatul Țării n-a fost nici „un organism
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
curentele obștești ale provinciei”. În ce privește valoarea juridică și calitatea Sfatului Țării de a se pronunța în problema unirii (chestiuni contestate de istoriografia sovietică), G. I. Brătianu aprecia că această adunare reprezenta opinia populației basarabene în aceeași măsură în care toate adunările de acest fel au avut de decis soarta republicilor autonome născute pe ruinele Imperiului rus sau a statelor succesoare monarhiei habsburgice. Sfatul Țării n-a fost nici „un organism bolșevic”, așa cum îl socoteau reacționarii ruși, nici organul „proprietarilor basarabeni”, așa cum
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
rezemate pe un popor înstărit și mulțumit de soarta lui, unitatea națională va putea să dea roadele ei binefăcătoare”. Într-un articol, publicat în 1940, sovieticii au atacat dur actul Sfatului Țării din 27 martie/10 decembrie 1918, prin care adunarea basarabeană a pus capăt propriei existențe. Combătând acest punct de vedere, G. I. Brătianu preciza că actul care a reintegrat Basarabia în hotarele statului român a fost cel din 27 martie/9 aprilie; hotărârea din 27 noiembrie/10 decembrie era
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prima oară, a votului universal, a trecut la dezbaterea proiectelor de legi respective în ziua de 29 decembrie 1919, apreciată ca unul dintre cele mai înălțătoare momente din istoria neamului românesc. În discursul rostit cu acest prilej, N. Iorga, președintele Adunării Deputaților sublinia măreția evenimentului, atunci când „Basarabia și Bucovina, țările smulse vechii Moldove, și acele mândre părți ardelene, bănățene, crișane și maramureșene... au proclamat pe rând reintrarea lor în România deplină”. Într-o atmosferă entuziastă, prin îndelungi aclamații, Parlamentul a adoptat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
rezervelor manifestate de diplomația americană, preocupată de viitorul relațiilor cu Rusia, de necunoașterea situației din zonă etc. Rusia Sovietică a protestat și a declarat că nu recunoaște acest tratat. În aprilie 1922, după adoptarea în unanimitate în Senat și în Adunarea Deputaților, legea de ratificare a Tratatului a fost promulgată și publicată în „Monitorul oficial”, la 13 aprilie 1922; depunerea instrumentelor de ratificare a Tratatului pentru unirea Basarabiei cu România a avut loc la Paris, la 19 mai 1922. La această
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
comunist, în această zonă a Europei, în acei ani. După cum se știe, la sfârșitul lui noiembrie 1939, Uniunea Sovietică a atacat Finlanda; la 14 decembrie, Societatea Națiunilor condamna această acțiune prin care Uniunea Sovietică se plasa - preciza rezoluția adoptată de Adunarea Generală - în afara Pactului Societății Națiunilor. În aprilie-iunie 1940, Germania invada Danemarca, Norvegia, Olanda, Belgia, Luxemburgul și Franța. În vara aceluiași an, Uniunea Sovietică anexa Estonia, Letonia și Lituania. În primele luni ale anului 1940, presa sovietică începea o campanie antiromânească
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Din partea României, Tratatul a fost semnat de Gheorghe Tătărescu, Lucrețiu Pătrășcanu, Ștefan Voitec și Dumitru Dămăceanu. În aceeași zi s-au semnat și tratatele de pace cu Italia, Finlanda, Ungaria și Bulgaria. În ședința din ziua de 23 august 1947, Adunarea Deputaților a adoptat în unanimitate Legea privind ratificarea Tratatului de pace dintre Puterile Aliate și Asociate și România; după șapte zile, Legea a fost promulgată și, începând cu data de 15 septembrie 1947, Tratatul de pace a intrat în vigoare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
europeană, conform cu stipulațiile tratatului de la Paris din 30 martie 1856, chestiunile ridicate în Orient prin întâmplările celor din urmă ani și prin războiul al cărui sfârșit a fost însemnat prin tratatul preliminar de la San-Stefano, au fost unanimi de părerea că adunarea unui congres ar oferi cel mai bun mijloc spre a înlesni înțelegerea lor. Președintele Republicei Franceze și sus-zisele Lor Majestăți și-au numit, în consecință, plenipotențierii lor, anume: (urmează numele acestora). Care, după propunerea Curții Austro-Ungariei și la invitația Curții
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
baza votului universal, egal, direct și secret. 9.Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, orașe, zemstve și parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct și secret. 10.Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin constituție. 11.Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnistiate. Basarabia unindu-se ca fiică cu mama sa România, parlamentul român va hotărî
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
declar la rândul meu Basarabia Unită cu România pe veci, una și nedespărțită. Dat în Iași, la 9 aprilie 1918. REGELE FERDINAND I Președintele Consiliului de Miniștri, Al. Marghiloman Ministru de Justiție, D. Dobrescu Această Lege s-a votat de Adunarea Deputaților în ședința de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate, cu aclamațiuni. Președinte, N. Iorga Secretar, Teodosie Bârcă Această Lege s-a votat de Senat în ședința de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate, cu aclamațiuni. P. Președinte, Dr. C.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
are datoria de a face observația că Basarabia n-a fost anexată de către România, așa cum se afirmă în Nota ucraineană, ci că ea s-a unit cu Patria sa mamă, în virtutea unui vot exprimat aproape cu unanimitate de către „Sfatul Țării”, adunare națională, legislativă a Republicii Moldovenești din Basarabia. Această adunare emană din voința națiunii și se găsește a avea astfel aceeași origine ca Rada centrală ucraineană, ea reprezintă în consecință, la fel ca și Rada, o putere suverană care îi dă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a fost anexată de către România, așa cum se afirmă în Nota ucraineană, ci că ea s-a unit cu Patria sa mamă, în virtutea unui vot exprimat aproape cu unanimitate de către „Sfatul Țării”, adunare națională, legislativă a Republicii Moldovenești din Basarabia. Această adunare emană din voința națiunii și se găsește a avea astfel aceeași origine ca Rada centrală ucraineană, ea reprezintă în consecință, la fel ca și Rada, o putere suverană care îi dă dreptul să ia hotărâri definitive și de aceeași importanță
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să ia hotărâri definitive și de aceeași importanță pentru popoarele Basarabiei, ca acelea ale Radei pentru popoarele Ucrainei. Toate naționalitățile Basarabiei fiind reprezentate în „Sfatul Țării”, în proporția necesară importanței lor economice, minoritățile trebuie să se supună, ca în toate adunările deliberative, majorității. Guvernul român apreciază că în Republica Democrată nimeni nu va contesta acest principiu. De altfel, trebuie remarcat că „Sfatul Țării” a fost ales în mod liber într-o epocă când încă nu era deloc vorba de unirea cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Republicii pare a vrea să afirme că „Sfatul Țării” ales în Basarabia nu s-ar fi constituit într-o manieră strict conformă cu spiritul legilor rusești care reglementau altă dată alegerea și funcționarea. Aceasta s-ar putea spune pentru toate adunările legislative ale statelor care au succedat imperiul țarilor, în special pentru Rada ucrainiană, iar guvernul român nu crede că s-au preocupat foarte mult în Ucraina, ca și în altă parte, să respecte vechile legi rusești. Trebuie deci considerat, ca
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Rada ucrainiană, iar guvernul român nu crede că s-au preocupat foarte mult în Ucraina, ca și în altă parte, să respecte vechile legi rusești. Trebuie deci considerat, ca un principiu esențial al bazei înseși a existenței legale a acestor adunări, că ele trebuiau să îndeplinească pentru constituirea noilor state acte universal acceptate și recunoscute de o manieră încât să reiasă că ele erau expresia legală a națiunii însăși și că deciziile lor au fost adoptate în virtutea principiului astăzi de necontestat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
definitivă a Basarabiei era rezervată unei constituante ce urma să fie convocată ulterior. Această pretinsă declarație nu reiese din nici un act oficial; în mod logic „Sfatul Țării” nu putea s-o facă pentru simpla rațiune că era el însuși o adunare constituantă; mai mult, membrii cei mai autorizați ai acestui vechi parlament al Republicii Moldovenești - și printre ei dl. Inculeț, care era președintele ei - opun afirmației mai sus enunțate o dezmințire categorică. Deci cu o autoritate deplină și integrală, „Sfatul Țării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
iulie 1918 Potrivit ultimelor informații, guvernul Ucrainei ar avea intenția să reînceapă agitațiile în problema Basarabiei. Vă veți inspira în discuțiile dv. de următoarele explicații și considerații: Unirea Basarabiei cu România s-a făcut printr-un vot aproape unanim al Adunării Legislative „Sfatul Țării” (Adunarea Națională) a Republicii Moldovene a Basarabiei la 27 martie 1918 și acest vot a servit ca bază atât declarației Președintelui Consiliului de Miniștri la Chișinău, cât și decretului regal din 9/22 aprilie 1918, care ia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
informații, guvernul Ucrainei ar avea intenția să reînceapă agitațiile în problema Basarabiei. Vă veți inspira în discuțiile dv. de următoarele explicații și considerații: Unirea Basarabiei cu România s-a făcut printr-un vot aproape unanim al Adunării Legislative „Sfatul Țării” (Adunarea Națională) a Republicii Moldovene a Basarabiei la 27 martie 1918 și acest vot a servit ca bază atât declarației Președintelui Consiliului de Miniștri la Chișinău, cât și decretului regal din 9/22 aprilie 1918, care ia act de unire și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care ia act de unire și îi dă adeziunea statului român. În Sfatul Țării populația ruteno-ucraineană nu era reprezentată, este adevărat, decât de o minoritate fără importanță, corespunzătoare, de altfel, cifrei acestei populații în raport cu românii din Basarabia. Imensa majoritate a Adunării, compusă mai ales din români și din membrii unor naționalități diferite, s-a pronunțat fără rezerve pentru unire. Această unire o considerăm indisolubilă pentru totdeauna, deoarece ea reprezintă triumful dreptului nostru. În realitate este un fapt istoric cunoscut că Basarabia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nou luată de Rusia prin tratatul de la Berlin, în urma războiului turco-român din 1877-1878, în ciuda ajutorului foarte efectiv acordat Rusiei și contrar prevederilor exprese convenite la acea epocă între cele două state aliate. Nu mai este cazul să insistăm că votul Adunării Naționale a Basarabiei este conform principiului proclamat și universal acceptat astăzi de parlament și oamenii de stat, europeni: că orice națiune are dreptul de a-și hotărî soarta și viitorul. Este ciudat faptul că Ucraina, care ea însăși își datorează
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dânsa s-a votat în Senat, în ședința de la 3 aprilie anul 1922, și s-a adoptat în unanimitate prin aclamațiune. Președinte, M. Pherechyde Secretar, I. N. Coșoiu Această lege, dimpreună cu Tratatul anexat la dânsa s-a votat în Adunarea Deputaților, în ședința de la 7 aprilie anul 1922, și s-a adoptat în unanimitate, prin aclamațiuni. Președinte, M. G. Orleanu Secretar, D. Nica Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fiecărui Stat semnatar sau aderant. Drept care plenipotențiarii susnumiți au semnat prezentul Protocol și și-au aplicat sigiliile. Întocmit la Moscova, 9 februarie 1929. Jul. Seljamaa K. Ozols St. Patek Davila Maxim Litvinoff Acest Protocol, împreună cu legea, s-a votat de Adunarea Deputaților în ședința de la 21 februarie 1929 și s-a adoptat cu unanimitate de două sute cincizeci voturi. Vicepreședinte: Constantin Angelescu Secretar I. Brătulescu Acest Protocol, împreună cu legea s-a votat de Senat în ședința de la 15 martie 1929, și s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
timp de cinci veacuri parte din Principatul Moldovei și numai la 1812, în urma războiului ruso-turc, a fost rupt din corpul Moldovei și încorporat imperiului rusesc, ca oblastie autonomă moldovenească, împotriva protestelor unanime ale populațiunii autohtone românești și ale membrilor obșteștii adunări a Moldovei. Guvernul rus a numit noua sa achiziție teritorială Basarabia, nume împrumutat de la vechea dinastie românească a Basarabilor. Noua oblastie cuprindea o suprafață de 45.631 km pătrați și o populație de 482.630 de suflete. Timp de una
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
4 februarie 1948, în 2 exemplare, fiecare în limbile română și rusă, ambele texte având putere egală. Din împuternicirea Prezidiumul Republicii Populare Române, Dr. Petru Groza Din împuternicirea Prezidiumul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, V. Molotov Votată în Adunarea Deputaților în ședința de la 13 februarie 1949 „Monitorul oficial”, nr. 45, 24 februarie 1948. Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat între Republica Populară Română și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (4 februarie 1948) În conformitate cu art. 1 al Tratatului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dezmembrării acestor teritorii și apartenența noii republici la U.R.S.S.; REAMINTIND că în ultimii ani mișcarea democratică de eliberare națională a populației din Republica Moldova și-a reafirmat aspirațiile de libertate, independență și unitate națională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naționale de la Chișinău din 27 februarie 1989, 16 decembrie 1990 și 27 august 1991, prin legile și hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]