12,392 matches
-
numai după reforma agrară din 1868, cînd li s-au repartizat la Biliceni 1787 desetine de nadeluri. Alte 1445 ha de pămînt au intrat în posesia lor după reunirea Basarabiei cu România. În 1898 urmașii lui Carp Osmolovski și neamul boierului Catargi stăpîneau la Biliceni cîte 1662 desetine de pămînt. Satul număra 1373 de locuitori (684 bărbați și 689 femei) și intra în lista asezărilor din Imperiul Rus cu o populație de peste 500 oameni. La 9 aprilie 1908 țăranii din Biliceni
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
răzvrătirii cazacilor în frunte cu Nicoară Potcoavă împotriva lui Petru Șchiopul sînt amintiți și „frații Simion și Grigore din Climăuți, aproape de Soroca”. Într-un act emis de Petru Șchiopul la 11 martie 1586, se arată că frații Simion și Grigore, boieri din Climăuți, au fost pedepsiți prin confiscarea averilor. Moșia lor a fost donată logofătului Andrei, pîrcălab de Soroca. La 20 mai 1665 Climăuții pe Nistru sînt pomeniți ca punct de hotar, cînd s-a hotărnicit moșia boierului Grigore Hăbășescu din
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
Simion și Grigore, boieri din Climăuți, au fost pedepsiți prin confiscarea averilor. Moșia lor a fost donată logofătului Andrei, pîrcălab de Soroca. La 20 mai 1665 Climăuții pe Nistru sînt pomeniți ca punct de hotar, cînd s-a hotărnicit moșia boierului Grigore Hăbășescu din Sănătăuca.Recensămîntul din 1774 fixa la Climăuții de Jos 26 de ogrăzi drept proprietate a Mănăstirii Golia din Iași; printre băștinași apar și 4 băjenari (refugiați) din Polonia. Mănăstirea Golia stăpînea la 1861 în localitățile Climăuți, Vadul-Rașcov
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
cel Bun: «Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că aceasta adevărată slugă a noastră și credincios boier, pan Oana vornic, a slujit mai înainte sfintraposatilor noștri înaintași cu dreapta și credincioasa slujba, iar astăzi ne slujește nouă cu dreapta și credincioasa slujba. De aceea, noi, văzînd dreapta și credincioasa lui slujba către noi, l-am miluit cu
Vorniceni, Strășeni () [Corola-website/Science/305211_a_306540]
-
este atestat cu denumirea de Zimbruani, denumire pe care a purtat-o mai multe secole, actuala denumire a apărut în documente prin secolul XVII. De fapt este vorba de contopirea a două localități situate nu departe una de alta. Primii boieri au apărut pe acest meleag încă până la încoronarea lui Ștefan cel Mare. Cercetatorul Vladimir Nicu, autorul îndrumarului bibliografic în două volume «Localitațile Moldovei în documente și cărți vechi », scrie despre Chișcăreni: «Sat vechi, apărut pe moșie boierească cu o denumire
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
boli. Pe timpuri bunăstarea unui sat era socotită după aspectul bisericii din sat și dacă avea școală. Despre felul cum au stat lucrurile în localitatea noastră s-au păstrat foarte puține mărturii. Pe la mijlocul secolului XIX moșiile satului sînt în stăpînirea boierului Nicolae Casso, numit în popor Cașu, un om de o vastă erudiție și cultură. Pe acele vremuri centrul cultural al satului era biserica din sat, situată pe teritoriul actualului magazin de produse alimentare. Biserica era de lemn și a funcționat
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
biserici, adică pînă la 1909. Prima școală a fost deschisă de Nicolae Casso pe la 1868, pe lîngă biserica din sat. Prima bibliotecă în sat de asemenea a fost deschisă de N.Casso pe la 1890 și funcționa pe lângă biserică. Din civilizația boierului a rămas ca martor doar movila din preajma actualei școli. Clădirile auxiliare ale școlii ruse de pe timpuri, tot ca școală funcționaseră, dar nu dispunem de date cînd au fost deschise. A mai rămas și denumirea mahalalei de “Grădina Boierească” unde pe
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
al parcului aferent. Nicolae Casso a fost o personalitate de o cultură vastă și o înțelepciune excepțională. I se spunea ""filozoful din Chișcăreni"". Pe locul unde se află clădirile liceului, gimnaziului și punctul de vinificație se afla grădina boierească a boierului "Cașu" (cum îi ziceau localnicii). Fiind mare bibliofil, colecționar de carte, a întemeiat o bibliotecă bogată și o galerie de picturi de valoare deosebită. Potrivit unei legende, boierul Casso i-a reproșat odată soției sale, Smaranda: ""Smarando, tu preferi să
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
clădirile liceului, gimnaziului și punctul de vinificație se afla grădina boierească a boierului "Cașu" (cum îi ziceau localnicii). Fiind mare bibliofil, colecționar de carte, a întemeiat o bibliotecă bogată și o galerie de picturi de valoare deosebită. Potrivit unei legende, boierul Casso i-a reproșat odată soției sale, Smaranda: ""Smarando, tu preferi să aduni diamante, eu însă am să ridic lîngă conac o movilă. Diamantele-s trecătoare, iar movila o să rămînă pururea în amintire"." Boierul Casso a construit două școli pe
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
de valoare deosebită. Potrivit unei legende, boierul Casso i-a reproșat odată soției sale, Smaranda: ""Smarando, tu preferi să aduni diamante, eu însă am să ridic lîngă conac o movilă. Diamantele-s trecătoare, iar movila o să rămînă pururea în amintire"." Boierul Casso a construit două școli pe terenul "Grădinii boierești". Clădirile există și astăzi: școlile din cărămidă roșie. Una dintre ele va fi transformată în muzeu. Cealaltă au loc ședințele cercului de electronică al centrului de creație și agrement din Chișcăreni
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
până la 24 octombrie 1756, când Matei Ghica Voievod i-a trimis la Sărăteni pe Nicolae-serdarul și Carp-spătarul să hotărască soarta ei, deoarece apăruseră neînțelegeri între câțiva bătrâni. În timpul războiului ruso-turc de la sfârșitul sec XVIII, moșia satului Sărăteni trecu în posesia boierului Ioan Cantacuzino. Administrația rusă îi scuti de bir pe cei doi mazili și pe patru preoți din localitate. Dar convoaiele în drum spre front, ajungând la podul stricat de peste Răut, dădeau busna în sat. Țăranii erau siliți să adăpostească, să
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
acoperită de hățișuri imense și stufării. La începutul veacului al XIX-lea în sat rămaseră numai 88 de familii. O parte din populație își găsi azil în bordeiele de la viile din codru, punând astfel temelia cătunului Sărătenii Noi. În 1803 boierul Costache Sturza obținu de la Ioan Cantacuzino întreaga moșie, dar peste 14 ani, în 1817 ea deveni în părți egale proprietatea Ecaterinei Rosset și a lui Constantin Ghica. În 1834 se strămută cu traiul la Horești 4 familii ale lui Vasile
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.18% - alte etnii. E o localitate veche, cu oameni cuminți și muncitori care a apărut, se pare, în secolul XIX. Este o localitate legată de scriitorul român, boierul Aleco Russo a cărui moșie era în acest loc, iar oamenii din Măcăreuca lucrau la el. Documentar, localitatea Măcăreuca își confirmă existența la 1528, cănd domnitorul Moldovei, Petru Rareș, dăruiește printr-un act marelui armaș Marco Ciciuman 3 sate din
Măcăreuca, Drochia () [Corola-website/Science/305228_a_306557]
-
cănd domnitorul Moldovei, Petru Rareș, dăruiește printr-un act marelui armaș Marco Ciciuman 3 sate din ținutul Soroca, printre care și Măcăreuca. La 1814 moșia Măcăreucei aparținea sfetnicului Ioan Russo, iar la 1821 nobilului Grigore Ioan Russo. Această dinastie de boieri a dăinuit mai mult de un secol. La 1900 moșia o stăpânea Zinovie Russo. Marea Unire și reforma agrara din România l-au găsit aici stăpân pe Nicolae Russo. În urmă exproprierii, pe moșia lui se constituie două sate din
Măcăreuca, Drochia () [Corola-website/Science/305228_a_306557]
-
reparata. Timp de secole ea a fost mama spirituală a creștinilor din Măcăreuca, a familiei boierești și a celor care au trudit pe moșia dinastiei Russo. În fața pridvorului bisericii se află și azi o cripta, în care sunt înmormântate soția boierului Nicolae Russo și o nepoata de-a ei.
Măcăreuca, Drochia () [Corola-website/Science/305228_a_306557]
-
mai jos, dar tot lîngă pîrîiașul Racovăț, întemeind o localitate nouă - Halahora de Jos, uneori numind-o și Halahora Nouă. Ba chiar și Halahorii de Jos. Se consideră că primul s-a instalat aici cu traiul la înc. sec. XIX boierul Șerban. Citim, însă, despre acest sat (în "Listele localităților Imperiului Rus", editate în l. rusă, desigur, la Sankt-Petersburg în 1861) că în 1859 avea 36 de case eu 239 de suflete (123 de bărbați și 116 femei). Satul, însă, nu
Halahora de Jos, Briceni () [Corola-website/Science/305225_a_306554]
-
Treime”. În partea de nord a satului Bodești au apărut două cătune prin anul 1748, cătunul Harbuțcani și o așezare de oameni liberi Răzeși, care făceau parte din oastea domnitorului Moldovei - Nicolae Mavrocordat. Răzeșii fiind oameni liberi arendau pământ de la boieri și dezvoltau gospodăriile particulare. Ei primeau la muncă țărani fugiți din alte sate dându-le pămînt. În decursul anilor numărul gospodăriilor din Răzeși a crescut la 48 pînă la 1750, la 107- în anul 1870. Satul a avut de suferit
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
și cel mai mult au suferit pohărnenii din partea tătarilor. Odată cu anexarea Basaribiei la Imperiul Rus au încetat năvălirea tătarilor și plătirea tributului de sânge pentru armata turcească. Țăranii au început să lucreze pământul numai că roadă trebuia adunată la aria boierului și apoi trebuia să primească după mila boierului. După moartea boierului Manolache Calmațui, care a dăruit moșia prin testament nepotului său Nicolaie Artimovschi, situația s-a schimbat. Nepotul care locuia la Chișinău a vândut moșia altor boieri. Astfel pe teritoriul
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
tătarilor. Odată cu anexarea Basaribiei la Imperiul Rus au încetat năvălirea tătarilor și plătirea tributului de sânge pentru armata turcească. Țăranii au început să lucreze pământul numai că roadă trebuia adunată la aria boierului și apoi trebuia să primească după mila boierului. După moartea boierului Manolache Calmațui, care a dăruit moșia prin testament nepotului său Nicolaie Artimovschi, situația s-a schimbat. Nepotul care locuia la Chișinău a vândut moșia altor boieri. Astfel pe teritoriul satului Harbuțcani s-a instalat arendatorul de origine
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
Basaribiei la Imperiul Rus au încetat năvălirea tătarilor și plătirea tributului de sânge pentru armata turcească. Țăranii au început să lucreze pământul numai că roadă trebuia adunată la aria boierului și apoi trebuia să primească după mila boierului. După moartea boierului Manolache Calmațui, care a dăruit moșia prin testament nepotului său Nicolaie Artimovschi, situația s-a schimbat. Nepotul care locuia la Chișinău a vândut moșia altor boieri. Astfel pe teritoriul satului Harbuțcani s-a instalat arendatorul de origine poloneză Marceliu Martinovici
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
adunată la aria boierului și apoi trebuia să primească după mila boierului. După moartea boierului Manolache Calmațui, care a dăruit moșia prin testament nepotului său Nicolaie Artimovschi, situația s-a schimbat. Nepotul care locuia la Chișinău a vândut moșia altor boieri. Astfel pe teritoriul satului Harbuțcani s-a instalat arendatorul de origine poloneză Marceliu Martinovici Malișevschi. În Bodești - arendatorul rus Paida Leonid Ivanovici, iar în Răzeși - arendatorul Boteanu Aristea Alexandru, de origine greacă. Boteanu a locuit pe teritoriul satului Răzeși cu
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
Răzeși cu aprobarea locuitorilor, care i-au vândut o suprafață de 3 ha de pământ unde și a construit conacul. Pământurile arabile a lui Boteanu se aflau pe moșia Bodeștiului. Drept răsplată pentru terenul acordat de săteni pentru construcția conacului, boierul Boteanu a construit o moară pentru sat în anul 1897 pusă în funcție de o locomotivă de vapori. Despre Malișevschi facem următoarea remarcă. Fiica sa Elena prin dotația sa a luat parte activă la organizarea a 9 expoziții de artă plastică în
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
moară pentru sat în anul 1897 pusă în funcție de o locomotivă de vapori. Despre Malișevschi facem următoarea remarcă. Fiica sa Elena prin dotația sa a luat parte activă la organizarea a 9 expoziții de artă plastică în orașul Chișinău. Și activitatea boierului Paida poate fi remarcată prin faptul că în urma intervenției sale la Zemstva din orașul Soroca, pe teritoriul satului a fost construită "școala primară de 4 clase" cu limba de predare rusă, intrînd în funcție la 01.10.1901. Reforma țărănească
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
funcție la 01.10.1901. Reforma țărănească din anul 1861 a fost înfăptuită abia în 1908, când țăranii dependenți au primit câte 12,8 ha de pământ, iar restul de țărani neprimind nimic au fost nevoiți să arendeze pământ de la boieri ori să lucreze în parte. După Revoluția din 1917 din Rusia - Basarabia s-a alipit la România. Țăranilor li s-au dat cîte 6 ha de pământ la cap de familie cu dreptul de a-l vinde. Aslfel țăranii care
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
v + a" din limba maghiară va ajunge "oa" în limba română (că în exemplul: maghiarul "avas" > romanescul Oas), consideram firească evoluția: Laslo - Laslovan - Laslaoani. în ceea ce privește originea întemeietorului satului Laslaoani, istoricii au arătat că în Moldova medievală un numar apreciabil de boieri aveau o proveniență transilvăneana indubitabila. "Numele celor dintâi boieri reprezintă, în varietatea lor nesfârșita, o largă sinteză" spunea N. Iorga. Originea plurietnica a boierimii din Țările Române este un adevăr îndeobște acceptat de istorici". Printre aceștia s-au aflat și
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]