11,545 matches
-
au interpretat cântăreți francezi sau stabiliți în Franța ca Marie Laforêt, Nana Mouskouri, Serge Lama, Maxime Le Forestier, Mike Brant sau Rika Zarai, de asemenea cântărețul american Tony Bennett. În anul 1977 a absolvit secția de muzică a Școlii de cinematografie din Londra. În capitala Angliei a condus o companie de discuri, Lamborghini Records. De asemenea a compus muzica de film pentru seriale și filme britanice de cinema și televiziune, între care un serial TV de povestiri biblice, care i-a
Nahum Heiman () [Corola-website/Science/319273_a_320602]
-
este un documentar istoric regizat de Sergiu Nicolaescu și produs de MediaPro Pictures, cu sprijinul Consiliului Național al Cinematografiei. Structura filmului este bazată pe ideea de flashback din unghiul subiectiv al lui Carol I. Aflat în ultimele luni de viață, bătrânul rege își rememorează domnia începută în 1866, cu momentul ei de vârf, câștigarea independenței României. "" include secvențe din
Carol I - Un destin pentru România () [Corola-website/Science/315807_a_317136]
-
Beaux-Arts pe 15 noiembrie. Între 25 martie și 25 aprilie 1967 va realiza un ultim turneu în Québec, iar pe 16 mai va apărea pe scenă pentru ultima dată, la Roubaix. După renunțarea la scenă, s-a dedicat cu precădere cinematografiei, fără însă a abandona preocupările muzicale. S-a remarcat atât ca actor ("L’Aventure c’est l’aventure", 1972 și "L'Emmerdeur", 1973, în ambele alături de Lino Ventura), cât și ca regizor. Continuă să compună și să înregistreze cântece, iar
Jacques Brel () [Corola-website/Science/316507_a_317836]
-
de Sergiu Nicolaescu. Este primul film subacvatic românesc și al șaselea din lume și totodată primul film realizat de Sergiu Nicolaescu, care devenea astfel și primul operator subacvatic din România. Sergiu Nicolaescu fusese angajat în 1954 ca inginer la Consiliul Cinematografiei, fiind transferat apoi ca șef al Serviciului Tehnic la Studioul cinematografic „Alexandru Sahia”. Tânărul inginer era pasionat de marinărie, înscriindu-se în 1947 la Școala de Ofițeri de Marină de la Constanța, ale cărei cursuri le-a abandonat după arestarea tatălui
Scoicile nu au vorbit niciodată () [Corola-website/Science/316811_a_318140]
-
pentru film o are din adolescență, astfel că la numai 15 ani proiecta, în amfiteatre și săli de mese ale școlilor și liceelor buzoiene, filme artistice și de desen animat, cu un aparat de proiecție închiriat de la Centrul Județean de Cinematografie a Municipiului Buzău. Pasionat cinefil, un autentic autodidact, a contribuit și contribuie în continuare la realizarea peliculelor de film documentar-artistic, de prezentare și didactic. Modul în care montează imaginile filmate, maniera în care realizează coloana sonoră, au condus în final
Cătălin Suzeanu () [Corola-website/Science/316804_a_318133]
-
Cartierul veseliei" de Manole Marcus (1964), dar consacrarea o cunoaște în prima peliculă semnată de Lucian Pintilie, "Duminică la ora 6" (1965), unde interpretează rolul unui adolescent ilegalist. Urmează în film mai multe roluri de tineri nonconformiști (devine „"durul-vulnerabil al cinematografiei anilor '60”", conform lui Tudor Caranfil în „Dicționar de filme românești”, ed. Litera, 2002), care îi aduc o mare popularitate. Plecat din țară prin 1979, se stabilește în Statele Unite ale Americii, unde practică inițial meseria de șofer de taxi. A
Dan Nuțu () [Corola-website/Science/315062_a_316391]
-
al colaborării sale cu scenaristul John Hodge și producătorul Andrew Macdonald, "Shallow Grave" ia adus lui Boyle premiul "Best Newcomer Award" oferit de London Film Critics Circle în anul 1996 . "Shallow Grave" și "Trainspotting" sunt două filme ce au revitalizat cinematografia britanică.. Andrew Macdonald, producătorul filmului "Trainspotting", a spus: "Boyle ia un subiect pe care l-ai văzut adesea prezentat realistic, într-un mod academic, fie că este vorba de drogați sau de orfanii din mahala, și reușește să-l facă
Danny Boyle () [Corola-website/Science/315195_a_316524]
-
rădăcini ebraice și maghiare. Considerat în rândurile israelienilor ca un fel de "Domnul Știință", a editat vreme de 20 de ani revista „Mahshavot” („Gânduri”) a companiei IBM, destinată publicului larg din Israel, a fost autor de emisiuni de televiziune despre cinematografie și știință, a îndeplinit funcția de director general al ministerului științei între anii 1993 - 1997. Recent, autobiografia sa, "Al tău, Sandro", sub forma unui roman în scrisori către fratele său Romolo, dispărut în imprejurari neclare, în anii celui de-al
Tzvi Yanay () [Corola-website/Science/315250_a_316579]
-
Cel mai Bun Film, Actor, Actriță, Regizor, Scenariu) de la "It Happened One Night" din 1934, performanță ce nu a mai fost atinsă până în 1991, la apariția filmului Tăcerea mieilor. "" este numit adesea unul dintre cele mai bune filme din istoria cinematografiei Americane fiind clasat pe locul 105 în "Lista Celor mai Bune 500 de Filme ale Tuturor Timpurilor" stabilită de revista Empire. A mai existat o versiune a romanului făcută pentru teatru în 1963, însă filmul nu folosește același scenariu cu
Zbor deasupra unui cuib de cuci () [Corola-website/Science/315242_a_316571]
-
-și poată menține statutul social și stilul de viață. Balul, la care nobilii se văd obligați să accepte că puterea a trecut în mâinile noilor îmbogățiți, este considerat una dintre cele mai frumoase scene de gen din întreaga istorie a cinematografiei. Filmul are o distribuție internațională, cu americanul Burt Lancaster, francezul Alain Delon și italienii Claudia Cardinale și Terence Hill. El este văzut astăzi, în general, în versiunea în limba italiană, în care replicile lui Lancaster sunt dublate în limba italiană
Ghepardul (film) () [Corola-website/Science/318549_a_319878]
-
a Mozart" (1994) și "Una pareja con angel". A obținut locul întâi la concursul muzical "Festivalul de Muzică Sân Jose", prezentându-se în calitate de solist, pianist și chitarist la diverse concerte susținute de Formația de Muzică a orașului Ciudad Satelite. În cinematografie a realizat diverse filme: - 1982 “Sin privilegios” - 1989 “Rojo amanecer” - 1990 “El extensionista” - 1991 “Bandidos”, “Mi querido Tom Mix” și “Gertrudis Bocanegra” - 1993 “Las mil y una aventuras del metro” - 1998 “La mujer de Benjamin” - 1999 “Cronică de un desayuno
Eduardo Palomo () [Corola-website/Science/318561_a_319890]
-
a fost vizionat de 2.223.070 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 4 mai 2001, fiind vizionat de încă 16.327 spectatori. Criticii de film consideră aproape în unanimitate că "Moromeții" este unul dintre cele mai bune filme românești. Deși sunt descrise mai multe realități care puteau
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
mocnită a unui sat cufundat în neguri, umbre și tăceri, cu orizont obturat și cer ascuns, totul învăluit într-un mister născut din amestecul de tonuri grave, întretăiat de strigăte, de foșnet de frunze”". Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Moromeții" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Familia scriitorului a fost dezamăgită după ce a aflat că Gheorghe Dinică a refuzat rolul principal. Alexandru Preda, fiul cel mic al lui
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
o intensificare a educației politico-ideologice în școli și universități, dar și în organizațiile de copii, tineri și studenți (precum Uniunea Tineretului Comunist și afilierile sale); și o expansiune a propagandei politice, folosind radioul și televiziunea în acest scop, precum și edituri, cinematografie, teatru, operă, balet, uniunile artiștilor, etc., promovând un caracter „militant, revoluționar” în producțiile artistice. Liberalizarea din 1965 a fost condamnată și un index de cărți și autori interziși a fost restabilit. Deși prezentate în termeni de „Umanism socialist”, tezele au
Tezele din iulie () [Corola-website/Science/318679_a_320008]
-
tv. Rolul baronului Vladimir Korf, din serialul Sărmana Anastasia i-a adus lui Strahov cea mai mare faimă, făcându-l cel mai popular actor de televiziune al anului și aducându-i admirația fanilor de pe toate continentele. Își face debutul în cinematografie în 2006, când obține rolul lui Vladimir Rogozhkin în filmul Peregon. 1. Laureat al premiului pentru Cel mai Bun Actor debutant în cadrul Festivalului "Debutul Moscovei 97-98"(1998 - pentru rolul cneazului Ableuhov din spectacolul "PETERSBURG"); 2. Premiul mare în cadrul festivalului "Ciaica
Daniil Strahov () [Corola-website/Science/318792_a_320121]
-
Filmul a fost vizionat de 12.186 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situatie a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
Polițist, adjectiv () [Corola-website/Science/316020_a_317349]
-
public, fiind vizionat de 4.592.409 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a remarcat existența unor anacronisme în film: "„În această a treia parte din serialul Mărgelatului, scrisă de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail, abundă anacronismele: la 1840 jupânițele
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
și cineasta Shira Geffen. Locuiește la Tel Aviv împreună cu ea și cu copilul lor, Lev. În prezent el este conferențiar de scriere creativă la facultatea de litere a Universității Ben Gurion din Beer Sheva; de asemenea, predă la facultatea de cinematografie a Universității Tel Aviv. Lui Etgar Keret i s-a acordat și cetățenia poloneză. Prima sa carte publicată a fost «Țevi» (Tzinorot) (1992), culegere de scurte povestiri care a trecut la început aproape neobservată. În 1993 a obținut premiul întâi
Etgar Keret () [Corola-website/Science/316311_a_317640]
-
cu șase, respectiv două nominalizări. A fost nominalizat inclusiv la două premii Oscar. Scenă finală a personajului sau din "Alien" a fost rejucata de Hurt în parodia science fiction, "Spaceballs", scena fiind considerată una din cele mai memorabile din istoria cinematografiei.
John Hurt () [Corola-website/Science/320047_a_321376]
-
laboratoarele la Nice. În anul 1953 a semnat un contact cu Twenty Century Fox, în vederea lansării cinemascopului (cinema stereo). El a plecat în SUA. În anul 1954 a primit premiul Oscar la festivalul din Cannes pentru realizarea în practică a cinematografiei stereo. Henri Chrétien a decedat la Washington la 7 februarie 1956 în SUA la vârsta de 77 ani. Chrétien este unul dintre marii inventatori ai secolului XX.
Henri Chrétien () [Corola-website/Science/320157_a_321486]
-
(n. 17 octombrie 1921, Oradea - d. 4 martie 1977, București) a fost un arhitect, grafician și scenograf de teatru și film. A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Ciulinii Bărăganului" (1957), "Pasărea furtunii" (1957), "D-ale carnavalului" (1958), "Telegrame" (1959), "Setea" (1960), "Dacii" (1967), "Columna" (1968), "Tinerețe fără bătrânețe" (1969), "Zestrea domniței Ralu" (1971), "Săptămîna nebunilor" (1971), "Felix și Otilia" (1972) și "Mușchetarul român" (1975). S-
Liviu Popa () [Corola-website/Science/320273_a_321602]
-
Săptămîna nebunilor" (1971), "Felix și Otilia" (1972) și "Mușchetarul român" (1975). S-a născut la 17 octombrie 1921, în orașul Oradea. A absolvit Facultatea de Arhitectură, obținând diploma de arhitect. a lucrat ca scenograf de teatru și film, debutând în cinematografie cu decorurile filmului "Ciulinii Bărăganului" (1957). El citea textul înainte de începerea filmărilor și desena cadrele de filmare, realizând decorurile potrivit personalității sale. Avea talent și inventivitate spontană. Realiza schițe de atmosferă care se vindeau ca picturi. Pentru realizarea decorurilor din
Liviu Popa () [Corola-website/Science/320273_a_321602]
-
Loneliness of the Long Distance Runner" (1962), "Billy Liar" (1963) și "Dr. Zhivago" (1965). De la mijlocul anilor '60 a rămas cunoscut, în special, pentru activitatea în teatru. Courtenay a fost făcut cavaler în 2001 pentru cei 40 de ani dedicați cinematografiei și teatrului. este președintele clubului oficial al suporterilor echipei de fotbal Hull City A.F.C. În 1999, Universitatea din Hull i-a acordat un doctorat onorific.
Tom Courtenay () [Corola-website/Science/320351_a_321680]
-
(nume complet "Luis García Berlanga") (12 iunie 1921, Valencia - 13 noiembrie 2010, Madrid) este considerat un clasic al cinematografiei spaniole. Și-a început cariera de regizor și scenarist pe timpul lui Francisco Franco, realizând, de-a lungul timpului, peste 15 lungmetraje. În tinerețe a studiat filosofia, dar și-a găsit vocația în 1947 când a intrat la "Institutul de Investigații
Luis Garcia Berlanga () [Corola-website/Science/321207_a_322536]
-
de la Comic Book Resources găsește filmul captivant, lăsându-l cu „un sentiment de putere izvorât din participarea ca martor la ceva măreț” iar Todd Gilchrist de la IGN aplaudă viziunea lui Zack Snyder și îl vede drept „un posibil salvator al cinematografiei moderne”. Un număr de recenzii negative au apărut în importante ziare americane. A.O. Scott de la "The New York Times" descrie "300" ca fiind „la fel de violent ca "Apocalypto" și de două ori mai prost” în vreme ce critică modelul cromatic și sugerează că intriga include
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]