11,169 matches
-
cu maturizarea cronologică, ci presupune o intervenție specială, timpurie și longevivă, orice educator (părinte, dascăl) trebuie să-și asume cu maximă responsabilitate și pertinență această misiune. Șt. Zweig spunea: Creativitatea reprezintă valoarea superioară tuturor valorilor umane, sensul suprem. III. PERSONALITATEA CREATOARE Preocupările pentru caracterizarea personalității creatorului pot fi grupate în două categorii distincte: sunt autori care descriu creatorul ca pe o persoană cu aptitudini și atitudini creative, capabilă și motivată să realizeze produse noi și originale; o altă categorie de autori
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
din perspectivă psihologică și pluridisciplinară menționăm pe A. Koestler, H.H. Gough, R.B. Cattell, I. Rossman, I. Moraru, P. Popescu-Neveanu, M. Roco, C. Cojocaru. Într-o cercetare realizată de M. Moldoveanu, autoarea a urmărit identificarea noțiunilor asociate cu noțiunea de personalitate creatoare și a constatat că respondenții menționau însușiri generale și aptitudini creative speciale, care reflectă imaginea creatorului specifică spațiului cultural românesc, astfel: receptivitate față de nou, pasiune pentru creație, instruire, imaginație, cultură, originalitate, tenacitate, pregătire de specialitate. Mă voi opri în continuare
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
nou, pasiune pentru creație, instruire, imaginație, cultură, originalitate, tenacitate, pregătire de specialitate. Mă voi opri în continuare, mai pe larg, asupra acelor factori care țin de personalitatea celor cu performanțe creative înalte, și anume este vorba de aptitudini specifice, atitudini creatoare, motivație, inteligență. 1. Inteligență și creativitate În psihologie s-au conturat următoarele tendințe în abordarea acestei probleme, a relației dintre inteligență și creativitate: 1. creativitatea a fost explicată prin contribuția, la nivel superior, a gândirii logice, între inteligență și creativitate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
inteligență și creativitate. Torrance apreciază că potențialitățile creatoare se desfășoară la nivel optim atunci când există un anumit prag minim al inteligenței, de aproximativ 120. Astfel, deși nu pot fi reduse una la cealaltă, pentru dezvoltarea adecvată a creativității, a potențialului creator, este necesar un anumit nivel al inteligenței. Sunt autori, printre care se numără și M. Bejat, care cred că modelul ierarhic asupra inteligenței se adaptează mai bine decât cel multifactorial, stabilit pe baza achizițiilor neurofiziologice (Priban și Vernon). Lucrând separat
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
peste care putem vorbi de o relativă independență, putând exista două tipuri de inteligență, una sterilă și una creativă; 6. sistemul de învățământ stimulator pentru creativitate este acela care dezvoltă capacitatea de sinteză și operativitatea divergentă a gândirii. 4. Motivația creatoare Motivația este un factor extrem de important în declanșarea și explicarea actului creator, întrucât produce și focalizează energiile creative pe obiectivele stabilite (M. Moldoveanu, 2001). Motivația este premisa subiectivă pentru formarea unei atitudini, fiind formată din nevoi care-l determină pe
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de inteligență, una sterilă și una creativă; 6. sistemul de învățământ stimulator pentru creativitate este acela care dezvoltă capacitatea de sinteză și operativitatea divergentă a gândirii. 4. Motivația creatoare Motivația este un factor extrem de important în declanșarea și explicarea actului creator, întrucât produce și focalizează energiile creative pe obiectivele stabilite (M. Moldoveanu, 2001). Motivația este premisa subiectivă pentru formarea unei atitudini, fiind formată din nevoi care-l determină pe individ să aibă un anumit comportament. Voi trece în revistă, în continuare
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
caracteristică unui număr redus de indivizi și se poate manifesta doar după ce sunt satisfăcute celelalte nevoi. - A. Moles, în Sociodinamica culturii, formulând teoria nivelului cultural, vorbește de straturile culturale dintr-o populație, începând cu cel al analfabeților și terminând cu creatorii intelectuali, model ce reflectă ponderea creatorilor în raport cu instrucția sau nivelul cultural al diferitelor segmente sociale. Straturile culturale ¾ Analfabeți ¾ Cei care știu să citească, dar nu sunt supuși fluxului mass-media ¾ Cei care au conexiuni permanente cu un sistem de comunicații de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
masă, de educație în trepte ¾ Indivizii cu educație primară completă, educație tehnică; prezența cinematografului, radioului, televiziunii. ¾ Indivizii cu educație secundară, lectură de cărți. ¾ Persoanele cu educație superioară. Școli tehnice, trecere prin universitate, corespondență personală (micromedii culturale) ¾ Creatorii intelectuali 5. Atitudinile creatoare Atitudinea este descrisă de J. Stoetzel ca fiind maniera în care o persoană se situează în raport cu obiectele de valoare, tendința individului de a avea o reacție pozitivă sau negativă față de o valoare social-acceptată. Cercetând indivizii înalt creatori, M. Roco a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
intelectuali 5. Atitudinile creatoare Atitudinea este descrisă de J. Stoetzel ca fiind maniera în care o persoană se situează în raport cu obiectele de valoare, tendința individului de a avea o reacție pozitivă sau negativă față de o valoare social-acceptată. Cercetând indivizii înalt creatori, M. Roco a identificat o serie de atitudini creative dominante: interes față de nou; atracție față de problemele dificile; capacitatea de a anticipa problemele dificile; curaj în abordarea dificultăților; independență în gândire și acțiune; nonconformism; evitarea rutinei; perseverență; atracție față de complexitate; tendința
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
în criteriu de diferențiere pentru formele creativității, și anume creativitatea individuală, care presupune comportamente de explorare, de căutare și experimentare a noului, și creativitatea socială, caracterizată de disponibilitatea de a înțelege, de a încuraja pe ceilalți ce dispun de capacități creatoare, de a le crea un climat stimulativ pentru creativitate. 6. Tipologia creatorilor În literatura de specialitate întâlnim frecvente încercări de tipologizare a creatorilor, dintre care le vom aminti pe cele mai semnificative. Vasile Munteanu propune o tipologie, pornind de la aptitudinile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
care cuprinde următorii creatori: - creatori potențiali, cu aptitudini pentru creație, dar care nu au o atitudine creativă; - creatori manifești care au și aptitudini și atitudini creative pozitive; - pseudocreatori, cei care doresc să se manifeste, dar fără să dispună de aptitudini creatoare; - noncreatori, persoanele ce sunt lipsite de aptitudini și atitudini creative. Pornind de la aceleași dimensiuni ale personalității, H.H. Gough folosește analiza factorială și realizează următoarea tipologie a creatorilor: fanaticii, inițiatorii, diagnosticienii, erudiții, artificialii, esteții, metodologiștii, independenții. Poate cea mai complexă tipologizare
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
gândire creativă sau productivă; abilități de lider; abilități interpretative; abilități psihomotorii. Se poate spune că, utilizând aceste criterii pentru identificarea dotaților și talentaților, va fi cuprinsă minim 3-5% din populația școlară. E. M. Drews menționează trei tipuri de indivizi supradotați: - intelectualul creator; - studiosul cu rezultate superioare; - conducătorul social. De asemenea, M. R. Sumption și E. M. Lueking consideră că principalele aptitudini la care putem întâlni supradotarea sunt: - aptitudinea școlară; - aptitudinea creatoare; - aptitudinea de conducere; - aptitudinea artistică; - aptitudinea științifică; - aptitudinea tehnică; - aptitudinea socială. 2
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
din populația școlară. E. M. Drews menționează trei tipuri de indivizi supradotați: - intelectualul creator; - studiosul cu rezultate superioare; - conducătorul social. De asemenea, M. R. Sumption și E. M. Lueking consideră că principalele aptitudini la care putem întâlni supradotarea sunt: - aptitudinea școlară; - aptitudinea creatoare; - aptitudinea de conducere; - aptitudinea artistică; - aptitudinea științifică; - aptitudinea tehnică; - aptitudinea socială. 2. Detectarea și stimularea copiiilor superior înzestrați Profilul psihologic al copiilor superior înzestrați cuprinde, în primii ani de viață, următoarele trăsături: activism, receptivitate superioară, precocitatea vorbirii, bogăția vocabularului, spirit
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
acut, pot apărea disfuncții de genul: dificultăți școlare, tulburări de comportament, stări nevrotice. Uneori, este greu de delimitat ponderea timpului sacrificat de un copil pentru creația sa, prin parcurgerea unor stadii critice de dezvoltare sau cât se pierde din potențialul creator al fiecărui individ datorită unei ambianțe familiale, școlare sau sociale rigide și constrângătoare. Copiii supradotați, care sunt și creativi, pot pune probleme pentru atmosfera școlară, în special datorită stilului de relaționare cu ceilalți, a stilului de a învăța, de a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
arătat și într un capitol precedent, este nevoie totuși, de un nivel cel puțin mediu al inteligenței, pentru a se dezvolta potențele creative, dar fără ca aceasta să asigure manifestarea unui nivel superior al creativității. O modalitate de stimulare a potențialului creator ar fi inițierea unor jocuri de creativitate într-o atmosferă relaxantă, de umor, iar probele să fie de gândire divergentă, care i-ar putea arăta copilului superior înzestrat că pot fi identificate mai multe soluții la o problemă, mai multe
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
care este primul mediu de socializare și educare a copiilor, și școala care continuă demersurile educative ale familiei, au rolul fundamental, rolul decisiv in acesta direcție. Exisă anumite modele parentale care încurajează cu precădere formarea gândirii critice și a personalității creatoare . La nivelul școlii este nevoie de o nouă concepție pedagogică, de o pedagogie a creativității și a personalității pe toate treptele învățământului. Condițiile și situațiile specifice, care pot duce la dezvoltarea gândirii critice, complexe, la cea mai fragedă vârstă, pot
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
copil. El trebuie considerat, de mic, drept un participant activ și creativ la propria formare. Profesorul are la îndemână stilul său de predare și evaluare și atmosfera pe care o creează în clasă, prin care poate inhiba sau dezvolta personalitatea creatoare.
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o anumită configurație intelectuală , morală, fizică civică, un anumit profil care să îmbine armonios laturile personalității sale . Copilul de astăzi trebuie să fie armonios dezvoltat fizic, un om sănătos cu o înaltă calificare, cu spirit de inițiativă, cu o gândire creatoare, cu o capacitate de a selecta rapid, sistematiza și reorganiza informațiile de a alege cele mai bune soluții și de a decide aplicarea lor în practică . Educația fizică și sportul școlar sunt orientate spre pregătirea unei populații sănătoase și viguroase
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
orelor de clasă, favorizând și relațiile de prietenie între tinerii elevi. Valoarea educativă a jocului de baschet este dată de faptul că influențează pozitiv dezvoltarea multilaterală a celor care îl practică dezvoltarea calităților morale și de voință, combativitatea, perseverența, spiritul creator, imaginația, dezvoltă gândirea, calitatea de a judeca și de a lua hotărâri rapide, dezvoltă spiritul de colaborare și colegialitate. Practicarea jocului de baschet dezvoltă la elevi voința, dârzenia, atenția distributivă, capacitatea de anticipare, încadrarea în disciplina individuală și colectivă, obligă
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
și să acționeze cu maxim de rapiditate pentru a lua inițiativa în joc. Acționarea rapidă și judicioasă în același timp necesită un bagaj tehnic, motric cât mai bogat cât mai variat, mijloacele tehnice fiind suporturile materiale ale tacticii, ale gândirii creatoare care orientează acțiunea jucătorului. Periodizarea anuală a pregătirii trebuie stabilită în raport cu cerințele complexe ale învățământului și în raport cu calendarul competițional al școlii sau liceului și municipiului și al județului. Capitolul 4. Determinarea modelului de joc al unei echipe reprezentative școlare de
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
Lear i se reproșează faptul că suferă din cauza absenței spontaneității poetice. Randle Ayrton joacă, din nou, rolul lui Lear, in productia lui Komisorjevsky. La Teatrul Old Vic rolul va fi interpretat, din nou, de William Devlin. 1938 Antonin Artaud (1896-1948), creatorul teatrului cruzimii, menit să restituie dramaturgiei "valoarea de ispășire și de suferință", găsește în Regele Lear suficient material exemplificator. Funcția dramei este de a da expresie, prin gest și mișcare, inexprimabilului. 1939 Pentru Mark van Doren (1894-1972), poet și critic
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
se arunca frenetic în lecturi așa zicănd suplimentare pe care le diseca apoi cu profesorul său de rusă. Marin Preda are suculente episoade în Viața ca o pradă despre școala care nu numai că nu-i șlefuia diamantul personalității sale creatoare, ci mai degrabă i-l sfărăma prin metode barbare. Gabriel Liiceanu, în Întălnire cu un necunoscut, relatează cum își descoperă potențialul intelectiv într-un concurs de istorie inițiat între școli. E adevărat că acești oameni sunt ei înșiși altfel, sunt
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
Monografia îi deschide astfel lui M. drumul către opera marelui poet. Eminescu, univers deschis (1987) aduce contribuții și sugestii interpretative privind mai ales absolutul („nostalgia nemarginilor”), demiurgia (cu sursele ei - gândirea, somnul, visul și „aducerea-aminte”), visul (cu funcțiile lui - existențială, creatoare și gnoseologică), însă cea mai importantă cercetare se referă la „orizonturile negației”, urmărite la nivelul întregii opere, care e „o expresie a negației”. Mihai Eminescu - poezia invocației (1999) e o culegere de studii și eseuri, între care textul anticipat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
paranteze, VTRA, 1996, 3; Mihai Dragolea, Reduta parantezelor, VTRA, 1996, 3; Andrei Bodiu, Discurs împotriva alienării, VTRA, 1996, 3; Al Cistelecan, Păcatul unui trecător prin teoria textului, VTRA, 1997, 1; Virgil Podoabă, Revelația livrescă, VTRA, 1997, 1; Dorin Ștefănescu, Indiferența creatoare, VTRA, 1997, 1; Grigurcu, Peisaj, II, 114-117; Al. Cistelecan, Exerciții de diletant, VTRA, 1998, 6; Mihai Dragolea, Resursele unei mari oboseli, VTRA, 1998, 6; Gheorghe Grigurcu, Un antinietzschean nietzschean: Livius Ciocârlie, VR, 1998, 9-10; Dicț. analitic, I, 205-207, IV, 296-298
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
revoluției din octombrie, odată cu revista Tânărul scriitor, deocamdată scoasă în condiții grafice modeste: doar multigrafiată. Aici Cresc noi talente literare, demonstrează V.Nicorovici 7. „Cu aceste gânduri de mare bucurie, de recunoștință față de Partidul Muncitoresc Român care a descătușat forța creatoare a poporului nostru, cu sentimentul mândriei poporului nostru, cu sentimentul mândriei creatoare pentru tinerele vlăstare care se ridică și se afirmă în literatura noastră, cititorul parcurge primele numere ale revistei Anii de ucenicie revistă editată de studenții Școlii de literatură
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]