11,051 matches
-
de corbi, pentru a afla ce se Întâmplă În lume. Se regăsesc aici infiltrări culturale de proveniență orientală În sânul religiei germanice. În același timp, deși elementele șamanice identificate sunt bazate pe texte și pot fi verificate, totuși sunt mai demne de crezut considerațiile făcute de Scardigli În legătură cu influențele șamanice asupra lexicului german. În principal, este vorba despre o serie de lexeme care se pot referi la lucruri sau activități ale șamanului (ca „a face zgomot”, „a dansa”, „pericol”, „spirit malefic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rigoarea necesară - un portret al persoanelor care au lăsat aceste documente și reconstrui lumea în care trăiau. Desigur, documentele scrise sunt mai importante. Trebuie însă utilizate cu spirit critic pentru că pot distorsiona adevărul. Cunoaștem și multe documentele care nu sunt demne de încredere. Astăzi avem la dispoziție fotografia, filmarea și înregistrarea. În antichitate însă existau diferite forme de iconografie și de realizare a statuilor. De exemplu, recent, unii cercetători au dedicat mult timp studiului semnelor imprimate de sigilii găsite în Orientul Mijlociu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și Is 7,1-9. Despre tributul lui Ahaz povestește textul 2Rg 16,8-9. Și în acest caz, acțiunea lui Ahaz și intervenția regelui Asiriei au avut un efect imediat asupra sorții Ierusalimului și, din acest motiv Biblia consideră aceste evenimente demne să treacă la generațiile viitoare. Istoria biblică este, așadar, „interesată” de propria soartă și dezinteresată de politica internațională în celelalte cazuri. Dar și cronicile și documentele asiriene vorbesc despre alte națiuni numai când sunt menționate în listele de cuceriri sau
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
călătorie, 6/1965) sau de George Bălăiță, ale cărui tablete epico-eseistice au apărut constant, începând cu 1974, la rubrica „Rondul de noapte”. Cu toate că spațiul ce i se acordă este mai redus, dramaturgia este prezentă în sumarul revistei prin câteva titluri demne de reținut: drama istorică Dimitrie Cantemir de Eusebiu Camilar (inedită, 11/1973), poemul dramatic Steaua Zimbrului de Valeriu Anania și în special o serie de fragmente din piesele lui George Genoiu (În colivie, Casa noastră, Conversație în oglindă). Un loc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
referință. Acest aristocrat al lumii parmenidiene se lasă ucis în numele unei teoreze care denunță relativitatea hărniciei și o primejduiește în chiar esența ei. Leneșul care acceptă să meargă la spânzurătoare rămâne astfel în chip sublim fidel esenței sale și moare demn, scăldat în voluptatea repaosului absolut, pe care nici o altă dorință nu l-a putut tulbura și față de care nici o tranzacție nu a fost cu putință. Ca și ratatul, leneșul își transformă limita interioară în „destin“. Dar câtă deosebire între cei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ratatul să nu fie un nefericit, din moment ce el este un leneș neîmpăcat cu sine, un leneș ratat? Pătrunzând în lumea proiectelor, contaminat de ideologia actului și de cea a „realizării esenței“, el nu a pierdut pe deplin vocația lenei, univocă, demnă și castă. De aceea ratatul are o natură impură, în care se întâlnesc în chip nefericit un leneș cu un bovaric - inerția care trimite spre înăuntru și imobil cu proiectul care trimite spre în afară și activ. Ca și leneșul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
destul timp ca să cerceteze arhivele și bibliotecile. Vorbea deja bine limba italiană și afirma cu mîndrie că faptul că știa atît de bine limba și că putea intra ușor în legătură cu oamenii îl făceau "să nu pot fi confundat cu masa demnă de dispreț a străinilor din Italia pe care autohtonii îi exploatează și rîd de ei pe la spate"53. Iorga a ținut întotdeauna un jurnal meticulos al impresiilor lui de călătorie care va fi publicat mai tîrziu 54. Și-a manifestat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
publicat Iorga în 1899 în "L'Indépendance Roumaine" a constituit un adevărat pas hotărîtor 3. Odată cu acest articol, Iorga își părăsea turnul de fildeș. Articolul acesta l-a dus dincolo de linia de demarcație care separa un istoric respectat, intangibil și demn de respect chiar și din partea celor care îl urau4, de un politician combativ care, odată înfrînt, în partea aceasta a lumii (mult mai adesea decît în alte părți), era la cheremul învingătorului. Iorga a intrat în lupta politică fiind bine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Metternich: "Toate țările au felul de evrei pe care îi merită". Mai existau și problemele legate de profesorul A. C. Cuza. Putem pune viața lui Cuza într-un contrast instructiv față de cea a lui Iorga. El a fost cel mai demn de blamare dintre asociații lui Iorga, dar Iorga s-a despărțit de Cuza deoarece considera "doctrina" acestuia (un termen pe care Iorga îl folosea la modul disprețuitor pentru antisemitismul lui Cuza) inacceptabilă. Cuza era total diferit de Iorga mai ales
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și pe fapte incontestabile. Cu toate că această viziune de reconstituire istorică diferă de cea a scriitorului de romane istorice, Iorga îi cere istoricului să aibă un stil literar ales. Frumusețea textului istoric este pentru el aproape la fel de importantă ca și faptele demne de crezare 45. Istoricul nu trebuie să devină o carte de telefon cu nume, cifre și adrese 46. Considera necesar ca un istoric să fi suferit în viață și să aibă trăsături spirituale și psihice ca să ducă la înțelegere față de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
artă. Pentru el, națiunea, "cea mai naturală dintre toate societățile omenești", se bizuia pe țărani: "apărătorul și cel care lucrează pămîntul românesc", datorie pe care și-a împlinit-o sub toate jugurile străine sau asupririle nedrepte. Țăranul era "cel mai demn de cinste și cel mai curat și cel mai harnic dintre toți locuitorii acestei țări, așa cum fusese întotdeauna". Țăranii rămîneau cinstiți, în contrast cu boierii ipocriți, care se scăldau în lux, se dedau la jocuri obscene și la orgii cu lăutari țigani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Un moșier îl numea "javră scîrboasă", jurînd pe cadavrele membrilor familiei lui să se răzbune; în altă scrisoare, Iorga a primit unul dintre articolele sale caligrafiat cu un scris elegant, peste care, drept contrast, se afla un șir de obscenități demne de un expert în materie pe care îți vine greu să le citești fără să roșești, însoțite de amenințări 190; s-a răspîndit zvonul că patruzeci de moșieri adunaseră 10 000 de lei ca premiu pentru capul lui Iorga. Cursurile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost inspirată de opera fecundă a lui Lamprecht Geschichte der Europäischen Staaten und geschichte der Ausser-europäischen Staaten, alături de alte lucrări germane; unele surse documentare proveneau din cercetările efectuate de Iorga la Veneția, Ragusa și în toată Europa. Realizarea lui este demnă de toată admirația (dat fiind că Iorga nu știa să citească un rînd în limba turcă). Marele lui interes față de subiect, înțelegerea profundă a acelei Pax Ottomanica și intuirea motivelor care au dus la căderea imperiului fac din cartea aceasta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trecerea ei prin Belgia, Franța și Serbia. Apariția metodelor moderne de ducere a războiului era dificil de acceptat pentru un om al secolului al XIX-lea. Nu compara incendierea bibliotecii de la Louvain cu o acțiune napoleoniană, ci cu un act demn de Attila Hunul. Distrugerea Catedralei de la Reims și folosirea "Bertei cea Grasă" reprezentau pentru Iorga o încarnare a spiritului lui Nietzsche, a "fiarei blonde"26. Iorga considera tehnologia germană drept o "civilizație care dezonorează și distruge însăși civilizația". Asista îngrozit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
legături permanente cu Palatul, că era invitat de rege, regină, de prințul Carol și chiar și de prințul Nicolae, pe care îi considera drept "prieteni" personali 52. Pentru Iorga, regele era un personaj istoric; ceilalți alcătuiau "Mulțimea de la Cafeneaua Capșa" demnă de dispreț 53. Cum de putea el să fie adversarul lui Brătianu și totodată de partea regelui? Care era logica dialecticii lui Iorga? În politică, Iorga avea adesea propria sa logică. Emoțiile, sentimentele (mai ales atunci cînd era vorba despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era respinsă în întregime nici măcar de către Iorga. Chiar și declaratul ignorant într-ale economiei care era Iorga s-a referit vrînd-nevrînd la Vintilă Brătianu, autorul acestui concept de "prin noi înșine" în termenii următori: "Vintilă Brătianu a ținut un discurs demn de un birocrat expert într-ale finanțelor"64. Unii experți au acuzat sistemul lui Brătianu pentru motivul că înfăptuia industrializarea, dar nu obținea rezultate cum erau cele ale Elveției, Danemarcei, Olandei sau ale zonei boemiene a Cehoslovaciei, pentru că acolo industrializarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
săi de arme. Plus scandaloasa legătură cu Zizi Lambrino în timpul lunilor tragice ale înfrîngerii românilor din timpul războiului. Au existat acuzații de corupție în care era implicat Carol și înainte de exilarea lui. Firește, moara bîrfelor de la București nu era întotdeauna demnă de încredere. Dar am văzut care erau opiniile părinților lui. Pe lîngă înșelăciune și lăcomie de bani, Carol era lasciv, foarte îngîmfat și lipsit de loialitate. Toate aceste calități au înflorit luxuriant în atmosfera bizantină a intrigilor de palat. Poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la care Iorga a replicat (ca reprezentant al eticii muncii): "sper să ocup și mai multe fotolii și să cîștig și mai mulți bani în mod cinstit"20. Nu putem spune decît că, în cadrul acestei confruntări, Maniu a fost mai demn și că avea dreptate. Cît de multă dreptate a avut se va dovedi la Consiliul de Coroană din 1940, unde Iorga a trebuit în cele din urmă să vadă în Carol ceea ce era acesta în realitate. Și intervențiile personale ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca prim-ministru sărbătorirea împlinirii a două sute de ani de la nașterea lui George Washington. A convocat un public numeros la Ateneu, unde, de față fiind ambasadorul Statelor Unite, l-a omagiat pe "generalul cetățean", prezentîndu-l pe George Washington drept un exemplu demn de urmat de orice tînăr român 81. Iorga a luat permanent poziție împotriva legalizării jocurilor de noroc, a avortului și împotriva concesionării serviciilor telefonice unei companii străine (americane)82. A rămas în continuare incapabil să suporte critica, chiar și în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să se angajeze de bunăvoie în "autocritică" sau să stabilească în ce măsură contribuia tratamentul aplicat evreilor la refuzul lor de a se asimila și la căutarea disperată a unor soluții staliniste! Ei preferau să-i considere pe evrei drept o minoritate demnă de dispreț, parazită și neloială de care trebuia să se descotorosească printr-un mijloc sau altul, cu cît mai repede, cu atît mai bine. Iar acum (în 1937), excesele "noilor naționaliști" nu făceau decît să înrăutățească situația și așa deplorabilă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în ultimul rînd de România, Iorga a făcut cîteva compromisuri neplăcute. Proces în cadrul căruia te poți inevitabil compromite, chiar dacă respecți "Legea supremă" a lui Eminescu. Iorga îi prezenta întotdeauna pe evreii occidentali (mai ales pe cei din Franța!) ca exemplu demn de urmat pentru evreii din România. În noiembrie 1937, atunci cînd Iorga a plecat la Sorbona ca să-și țină obișnuitele conferințe ținute o dată pe an, i s-a plătit cu aceeași modenă: cînd a intrat în amfiteatru, Iorga a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Germania. El este antisemit; eu nu cred că persecuția poate rezolva problemele". Dar cred din tot sufletul că este un om sincer și cinstit; nu s-a repezit niciodată să pună mîna pe putere"43, încheia Maniu. Cuvintele acestea erau demne de Maniu. Totuși, în ce măsură trebuie să-și fi pierdut Partidul Național Țărănesc încrederea în propriile lui forțe ca să fie gata să încheie o alianță electorală cu Legiunea! Pactul lor electoral a asigurat desfășurarea unor alegeri libere. Rezultatul a fost dezastruos
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întrucît știa că aceasta este în viață și închisă. Cu averea soției sale a profitat de posibilitățile oferite de Miracolul Economic din Germania postbelică și a devenit foarte bogat. În toți acești ani, s-a lăudat deschis față de numeroși români demni de crezare (care mi-au relatat vorbele sale) că el a fost cel care a comandat echipa morții, dînd toate detaliile sordide ale asasinării lui Iorga, ca și pe cele ale asasinării lui Virgil Madgearu. Dar toate acestea au fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și profesioniști foarte serioși) își aminteau că Boeru se lăuda față de ei: "L-am omorît ca pe un pui!" Întrucît autorul a apelat adesea la relatările lui Traian Boeru ca sursă, el vrea să sublinieze faptul că aceste relatări sînt demne de încredere doar în privința cîtorva elemente fundamentale: organizarea Echipei Morții, numele membrilor acestora, ruta și acțiunile lor. Dar autorul nu are deloc încredere în declarațiile lui Traian Boeru privind adevăratul rol jucat de el însuși. Toate relatările (chiar și cele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Începutul secolului XXI, ea devenise un model pentru țările aspirante și o alternativă globală la tentația concurentă a „modului de viață american”. Această transformare greu de anticipat a Europei dintr-o expresie geografică (și Încă una destul de problematică) În exemplu demn de urmat și magnet pentru indivizi și țări Întregi a fost un proces lent și cumulativ. Europa nu era, cum spunea Alexander Wat, parafrazând ironic iluziile oamenilor de stat polonezi din perioada interbelică, „condamnată la măreție”. Ascensiunea ei În această
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]