11,729 matches
-
p. 63 11 A se vedea, pentru dezvoltări, ibidem, p. 26-37. 12 A se vedea, BIT, L'égalité au travail: relever les défis, Genève, 2007. 13 BIT, La promovation d'entreprises durable, Genève, 2007. 14 Distanța dintre statele cele mai dezvoltate și cele mai sărace se adâncește tot mai mult. Astfel, în urmă cu 50 de ani, venitul pe persoană în țările dezvoltate era mai mare de 49 de ori decât al celor mai sărace, în timp ce, în 2007, venitul mediu pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
défis, Genève, 2007. 13 BIT, La promovation d'entreprises durable, Genève, 2007. 14 Distanța dintre statele cele mai dezvoltate și cele mai sărace se adâncește tot mai mult. Astfel, în urmă cu 50 de ani, venitul pe persoană în țările dezvoltate era mai mare de 49 de ori decât al celor mai sărace, în timp ce, în 2007, venitul mediu pe o persoană în cele 20 de state cele mai prospere este de 112 ori mai mare decât în 20 din țările cele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
etică unei societ]ți de mici dimensiuni nu poate fi desprins] cu ușurinț] din mulțimea standardelor și preceptelor ce guverneaz] comportamentul membrilor s]i. Acesta este un subiect la care vom reveni. Conștientizarea existenței unor sisteme morale și etice bine dezvoltate în cultura societ]ților de mici dimensiuni a fost determinat], în principal, de încercarea de a înțelege epistemologiile și logicile de acțiune specifice unei anumite culturi. Constructele filosofiei morale vestice nu pot fi aplicate altor culturi f]r] anumite modific
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi a ordinii sociale a fost negat] prin dislocarea din matricea unui sistem de semnificații dat și susținut de activit]țile pe care le f]cușer] înainte acești van]tori și culeg]tori, de rolurile interconectate, de schimburile și interdependețele dezvoltate și menținute cândva. Pierderea v]îi lor rodnice a lipsit hoarda Ik nu numai de vânat și plante de cules, ci i-a înstr]inat în același timp de propriul lexicon de semnificații sociale. Relațiile nu mai erau caracterizate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Astfel, morală tinde s] fie valorizat] mai mult ca scop în sine și mai puțin ca mijloc de atingere a unui scop. Concluzia care se desprinde nu este c] societ]țile de mici dimensiuni ar avea sisteme morale mai puțin dezvoltate. S-ar putea susține chiar contrariul, argumentând c] un sistem moral considerat și folosit ca mijloc de atingere a unui scop, a c]rui complexitate este sporit] prin practică negocierii, este supus în mod constant testelor practice și valid]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deține un avantaj asupra altora în ceea ce privește riturile prescrise, conținutul lor, îndeplinirea corect] a acestora, utilitatea lor ș.a.m.d. Acest fapt duce la elaborarea unor îndatoriri diferențiate și a unor coduri morale pentru grupuri diferite din cadrul unui complex social mai dezvoltat. Diferențierea se impune asupra unit]ții organice a naturii și asupra indivizilor. Deci ceea ce numim etic], deși în aparent] naturalist], este în mare m]sur] normativ]; justificarea rezult] din ordonarea „divin]” a lucrurilor, existând o tendinț] de absolutizare a legii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dispoziție. Ideea este urm]toarea: conștiința este conținu] și nu exist] nimic în univers care s] nu dețin] un grad de conștiinț], la diferite nivele ale existenței conștiente și, în aparent], ale celei inconștiente, variind de la forma sa cea mai dezvoltat], reg]sit] la om, pan] la modele embrionare, reg]site la un nivel „inferior” - la animale sau plante. (În acest caz, constiinta nu poate fi determinat] prin reacțiile la durere-pl]cere.) Totuși, fiecare principiu conștient subzist] într-o relație de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sit] în c]rți (Mencius, 4A:2). Întrebarea care ar trebui s] însoțeasc] orice situație dificil] este urm]toarea: „Ce ar face un înțelept într-o astfel de împrejurare?”. Orice posibilitate de acțiune este unic] și, de aceea, o intuiție dezvoltat] este preferat] oric]rui sistem etic bazat pe limbaj. În lipsă intuiției am interpreta greșit discursul orientativ. Prin urmare, Mencius insist] asupra conceptelor de ren și i, în timp ce Confucius îl accentueaz] pe cel de li. Opoziția gânditorului fâț] de ideile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
public care a caracterizat dezvoltarea societ]ții musulmane în primele trei secole ale existenței sale. Cuceririle și expansiunea musulman] au rezultat în urmă contactului cu alte culturi ale c]ror moșteniri intelectuale au fost apropriate în mod selectiv, rafinate și dezvoltate mai apoi de c]tre musulmani. Integrarea moștenirii intelectuale și filosofice a Greciei, a Indiei și a Iranului a creat condițiile și tradiția unei activit]ți intelectuale care va conduce la moștenirea cosmopolit] a unei civilizații islamice în dezvoltare. C
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Republică lui Platon, precum și în tradițiile mistice antice. Apare și în scrierile lui Plotin (204-269), dar a fost introdus] în gândirea patristic] de c]tre colegul s]u, studentul creștin Origene (185-255). Într-adev]r, a fost o doctrin] susținut] puternic, dezvoltat] într-un fel sau altul de Sfanțul Grigorie de Nissa (335-395), de Dionisyos Pseudo-Areropagitul (secolul al V-lea) și de John Scotus Eriugena (810-877), fiind reluat] cu oarecare entuziasm în perioada Renașterii de c]tre Mirandola (1463-1494) și alți neoplatonicieni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cincime din populația total] a planetei - tr]ieste în s]r]cie absolut]: foamete, malnutriție, maladii contagioase, mortalitate infantil] ridicat], condiții de viat] precare, team] și insecuritate. În al doilea rând, exist] multe persoane bogate care tr]iesc în state „dezvoltate” și dispun de mijloace și resurse care pot ajuta la reducerea s]r]ciei; de asemenea, multe guverne ale statelor bogate au capacitatea de a transfera resurse și cunoștințe practice în vederea reducerii s]r]ciei. Întrebarea este urm]toarea: sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tul uman la începutul existenței acestuia. Mulți neuropsihologi consider] c] f]tul uman începe s] dobândeasc] unele capacit]ți senzitive rudimentare cândva, în cel de-al doilea trimestru al sarcinii. Înainte de acest moment, creierul și organele senzitive sunt prea puțin dezvoltate pentru a putea permite prezenta senzațiilor. Dovezile behavioriste susțin același punct de vedere. La sfârșitul primului trimestru, un f]ț poate avea unele reflexe inconștiente, dar nu interacționeaz] cu mediul într-un mod care s] sugereze existența facult]ții. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic și au încercat s] o îmbun]ț]teasc] - s] îi ofere o formulare nou], mai bun] - pentru a putea dep]și dificult]țile. Versiunea îmbun]ț]țiț] a fost o teorie care a ajuns s] fie cunoscut] că emotivism. Dezvoltat] aproape în întregime de filosoful american Charles L. Stevenson, emotivismul a fost una dintre cele mai influente teorii etice din secolul XX. Este o teorie mai subtil] și mai sofisticat] decât subiectivismul simplu deoarece încorporeaz] o viziune mai complex] asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Și este justificat] presupunerea c], pe parcurs, ajungem s] ne identific]m cu o serie mai larg] de oameni, cel putin pan] la un anumit punct. Dar cu abilit]ți cognitive la locul potrivit, ce determin] indivizii s] devin] complet dezvoltați, de nivelul Etapei 6, adic] s] aib] în mod profund curajul propriilor convingeri? Voi incerca s] ofer un r]spuns în secțiunea urm]toare. iv. Ce este dezvoltarea moral]? S] ne gândim ce înseamn] dezvoltarea în accepțiunea lui Kohlberg pan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest lucru nu este o simpl] omisiune. Chiar dac] o teorie corespunz]toare a dezvolt]rii morale trebuie s] confere educației morale un rol central printre doctrinele sale, tot r]mane o alt] întrebare foarte important]: sunt persoanele pe deplin dezvoltate moral acelea gata de a-și da viață pentru convingerile lor morale? Martin Luther King Jr. a declarat c] viața nu merit] tr]it] dac] cineva nu este gata s] moar] pentru ceva. Acest lucru pare prin intuiție corect. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau le test]m pentru a vedea dac] sunt compatibile cu alte credințe sau angajamente pe care le avem, ne lans]m în teoretizare moral]. Totuși, rezultatul acestei teoretiz]ri nu prea conduce la crearea unei teorii morale pe deplin dezvoltate. De obicei, suntem împinși spre teoretizare de considerații pragmatice mai mult decât de c]utarea dezinteresat] a adev]rului. Suntem opriți de la această de încheierea conversației - unuia dintre noi i se d] dreptate sau suntem de acord cu dezacordul. Teoretizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui (la Comte e vorba de tendințele minții, la Spencer de proprietățile naturale, ereditare). g) Diferențiere principiul care stă la baza evoluției este diferențierea (diviziunea muncii la Durkheim). h) Direcționalitate schimbarea este uniliniară, se face de la forme primitive la forme dezvoltate, de la simplu la complex, de la omogen la eterogen. Ea nu este întâmplătoare sau ciclică, ci progresivă. i) Adaptabilitate schimbarea e acompaniată de o mai bună adaptare a sistemului la mediu. Fiecare dintre aceste idei atrage obiecții care vor conduce la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în întreg sistemul social și cultural" (Smelser, 1966:111). O serie de asumpții vezi Sztompka (1993:129-32) și Smith (1973:60-75), Appelbaum (1970:36-54) unesc teoriile de acest tip: a) schimbările sunt uniliniare, în sensul că toate societățile mai puțin dezvoltate vor parcurge aceleași etape sau transformări ca și cele dezvoltate; b) schimbarea e ireversibilă, înseamnă trecerea de la stadiul tradițional la stadiul modern, identificat ca tip cu societatea industrializată, occidentală, capitalistă, democratică; c) schimbarea se face gradual; d) schimbarea văzută ca
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
serie de asumpții vezi Sztompka (1993:129-32) și Smith (1973:60-75), Appelbaum (1970:36-54) unesc teoriile de acest tip: a) schimbările sunt uniliniare, în sensul că toate societățile mai puțin dezvoltate vor parcurge aceleași etape sau transformări ca și cele dezvoltate; b) schimbarea e ireversibilă, înseamnă trecerea de la stadiul tradițional la stadiul modern, identificat ca tip cu societatea industrializată, occidentală, capitalistă, democratică; c) schimbarea se face gradual; d) schimbarea văzută ca modernizare înseamnă progres. Teoriile conflictualiste pot fi considerate și ele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Anchetă ULBS 2002, privind percepția globalizării.9 Notă: Procentele reprezintă numai răspunsurile valide ( Non-răspunsurile și indecizia au fost eliminate din analiză). Globalizarea pune sub semnul întrebării alianțele și identitățile, le zdrobește uneori (mai ales în cazul structurilor sau colectivităților slab dezvoltate) dar în același timp le întărește. Prin faptul că e un proces ce amenință dar în același timp stimulează identitățile, putem să spunem că are caracteristici ianusiene. De exemplu războaiele aproape neîncetate purtate în numele resurselor, dar mai ales cele ale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ale vieții sociale cum ar fi realitatea politică și cea culturală. Ideea centrală regăsită aici este că lumea (văzută ca un sistem global trimodal: centru, semiperiferie, periferie) devine mai uniformă și standardizată prin sincronism economic, cultural și comercial cu Vestul dezvoltat, cu "centrul", și că globalizarea e strâns legată de modernitate. Ipoteza lui Wallerstein este preluată și amendată de Meyer (2000), ce mută accentul de pe economie ca factor structurant al ordinii globale pe dimensiunea politică, mai precis pe statul-națiune. Statul-națiune nu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
caracterizat-o nimeni. Aceea ce ne rămâne de făcut nouă, cari venim după dânsul, este să repetăm critica lui în cuvinte cât de grele, pentru a fi simțită de toți [...]" (Motru, 1984: 739). Pe de altă parte, ea e revitalizată, dezvoltată și îmbogățită de școala gândiristă, ale cărei baze sunt puse de Crainic, pe o linie teoretică mai apropiată de ceea ce am numit esențialism în capitolul anterior. Practic școala gândiristă încearcă să aducă în lumină caracterul autentic al culturii române, punând
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tot pregătit la alesele instituții! Era, ca-ntr-un David Lodge realist socialist, o tehuie navetă generalizată, în care... cadrele universitare se călcau pe bombeuri în nodurile de cale ferată. Studenții? Ce distinse viitoare cadre de nădejde pentru societatea multilateral dezvoltată! Unde-i Heidelberg-ul românesc de altădată? Asta, doar ca să cădem un pic în operetă. (Deși, de dramă e vorba.) Pentru că țării, înțeleptei Românii gîndite de bărbații ei înțelepți, îi erau suficiente trei importante universități: Iași, București, Cluj, acestea asumîndu-și, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
disponibile părți a emigrației românești dispuse a face jocul ceaușismului ascendent și a credita crima în fața unui Occident egoist și distrat? Și asta de pe platforma unui deșănțat protocronism, unui caraghios traco-dacism de cancelarie C.C., unui dubios mecenat al culturii multilateral dezvoltate. Să fi acceptat (pentru ce?) teleasta paranteza aceasta riscantă în serialul conceput cu atîta atentă probitate morală și profesională? Stupoare, deci. Pînă în momentul în care alegra blondă ne invită s-o însoțim în insolitul ei demers: acela de a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al postului), a personajelor și a raporturilor de putere dintre ele. Ambele lumi, și cea reală, și cea imaginară, sunt conduse de același principiu, devenit și scopul comun: susținerea identității statului și a comunității creștine, în contextul unei civilizații slab dezvoltate, al unei istorii tensionate și, nu în ultimul rând, al unei culturi predominant orale. De aici, rolul covârșitor al memoriei colective și al imaginarului. În acest punct revine întrebarea: cum este posibil și ce anume face ca imaginarul să se
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]