13,637 matches
-
Balcani spre Occident Am schițat, În linii foarte generale, evenimentele cruciale ale unei jumătăți de secol, din 1821 la 1866. Se petrece Însă, În aceeași perioadă, un proces În profunzime, care preface nu doar temeliile politice, ci temeliile civilizației românești. Elita românească optează, pe cât de neașteptat, pe atât de radical și de rapid, pentru valorile occidentale de civilizație. Dinspre Balcani, România se orientează brusc spre lumea apuseană. Am simplifica prea mult lucrurile dacă am spune că nu existaseră deloc semne prevestitoare
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ale Occidentului. Prin traduceri grecești, pătrund ideile Luminilor. Spre 1800, unii fii de boieri Încep să Învețe franțuzește. Dar societatea rămânea așezată În vechile ei cadre. Secolul al XVIII-lea a Însemnat În Principate chiar o accentuare a orientalismului. Românii (elita, se Înțelege) se Îmbrăcau turcește, vorbeau grecește și scriau cu caractere slavone. Câteva decenii mai târziu, aveau să scrie cu caractere latine, să se Îmbrace europenește și să vorbească franțuzește! O asemenea „schimbare la față“ pretinde o explicație. Doi factori
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a fost o reușită. Soluțiile extreme nu au prins. S-a procedat radical, dar până la o anume limită. Dacă s-ar fi mers mai departe, se risca ruperea În două a limbii: o limbă pentru popor și o alta pentru elite (ceea ce s-a petrecut În Grecia). Limba română a reușit performanța de a se Înnoi spectaculos, păstrându-și totuși unitatea și coerența. Din Occident, și cu deosebire de la francezi, au adoptat românii și genurile literare și artistice. Până la 1800, literatura
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
general rus!). Aspectul oriental se estompează Încetul cu Încetul; Îi iau locul o arhitectură de inspirație franceză și (mai mult chiar decât arhitectura În sine, care nu putea transforma peste noapte peisajul citadin) un mod de viață imitat — la nivelul elitelor — după cel occidental. Bucureștiul devine „Micul Paris“, titlu cu care, pe drept sau pe nedrept, avea să se mândrească până la instaurarea comunismului. Și apoi, sunt adoptate toate structurile occidentale. Instituțiile politice, legile, administrația, justiția, școala, armata... toate vin din Occident
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dintre toate! Oare nu era prea mult, nu se făcea totul prea repede și prea superficial? Nu apărea o contradicție Între țara reală (alcătuită, În mare majoritate, din țărani săraci și Încă analfabeți) și o „țară ideală“, imaginată de o elită subțire? Reacția a venit din partea Societății culturale „Junimea“, Întemeiată la Iași În 1863. Liderul ei, Titu Maiorescu (1840-1917), critic literar și om politic, este autorul unui aspru rechizitoriu, publicat În 1868 sub titlul În contra direcției de astăzi În cultura română
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de ordin politic și social. S a introdus votul universal (masculin) și s-a legiferat În 1921 o reformă agrară radicală, prin care cea mai mare parte a pământului era transferată țăranilor; dispăreau astfel latifundiile. România din 1914 aparținea unei elite restrânse; cu puțin cinism, s-ar putea spune că de aceea jocul mergea atât de bine! Acum, lucrurile se complică. Se intră În faza politicii de mase, chiar dacă masele servesc mai mult de masă de manevră. Sistemul bipartid, care funcționase
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să aibă o pondere mai mare decât vechea aristocrație proprietară de pământ. Totuși, profilul țării rămânea Încă pronunțat rural. Abia 20% dintre români (În 1930) locuiau la orașe.<endnote id="20"/> Era una dintre cele mai rurale țări ale Europei. Elita românească se situa incontestabil la nivel occidental. Perioada interbelică a cunoscut o remarcabilă efervescență culturală. Însă nivelul general de cultură se afla mult mai jos. La 1930 doar 57% dintre români erau știutori de carte (spre comparație: Bulgaria — 60,3
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
chiar dacă rămâneau și categorii defavorizate); Însă condițiile de viață și nivelul de cultură atât În societatea rurală, cât și În unele medii urbane rămâneau pentru mulți Încă foarte jos. România era În continuare țara unor contraste sociale puternice. Avea o elită subțire și o clasă de mijloc de asemenea destul de subțire. Datele menționate se referă la anul 1930. Deceniul 1930-1940 s-a remarcat printr-un ritm susținut de modernizare. A fost Însă o perioadă prea scurtă pentru a schimba radical lucrurile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1930-1940 s-a remarcat printr-un ritm susținut de modernizare. A fost Însă o perioadă prea scurtă pentru a schimba radical lucrurile. România ar mai fi avut nevoie de două generații pentru a se alinia Occidentului nu numai la nivelul elitelor, dar și În profunzime. Istoria i-a refuzat acest răgaz. Comunismul avea s-o arunce În cu totul altă direcție. O trăsătură a epocii a fost și ascensiunea naționalismului și, mai ales, orientarea sa Într-un sens tot mai autohtonist
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Mediu În apărarea civilizației europene...). După 1900, fără a fi abandonată orientarea europeană, accentul cade mai apăsat asupra valorilor specific românești. Mai multe cauze explică această alunecare. Era mai Întâi o reacție la „abuzul“ de influență străină a veacului precedent. Elita nu se mai reducea acum la o mână de oameni educați În Occident; extinzându-se, ea căpăta inevitabil un caracter mai românesc (mulți intelectuali erau porniți de la țară). Confruntarea cu minoritățile după 1918 a accentuat manifestările de „românism“. Și, În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu În Rusia. În fapt, această ideologie „industrială“ și „proletară“ s-a materializat aproape exclusiv În societățile mai puțin avansate pe calea capitalismului și a democrației politice. Din acest punct de vedere, România semăna destul de bine cu Rusia precomunistă: o elită restrânsă de tip occidental, un capitalism incipient (cu toate dezechilibrele și inechitățile decurgând de aici) și o mare masă rurală, situată la un nivel economic și cultural scăzut. S-a Întâmplat ceea ce era până la urmă firesc să se Întâmple. Elita
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
elită restrânsă de tip occidental, un capitalism incipient (cu toate dezechilibrele și inechitățile decurgând de aici) și o mare masă rurală, situată la un nivel economic și cultural scăzut. S-a Întâmplat ceea ce era până la urmă firesc să se Întâmple. Elita, puțin numeroasă și formând oarecum un corp aparte, a fost pur și simplu pulverizată (unii dintre membrii ei au plecat din țară, alții au trecut prin Închisori sau au coborât pe scara socială, alții, În sfârșit, s-au amestecat și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prieteni la un pahar, se putea solda cu o condamnare de ani de zile, și chiar cu moartea, fiindcă la canal se mai și murea. Important era „să-ți ții gura“. Unele categorii au fost Însă mai lovite decât altele. Elita politică interbelică, În primul rând. În 1950, au fost ridicați (și duși În cumplita Închisoare de la Sighet, În Maramureș) toți liderii politici proeminenți: foști miniștri, parlamentari, șefi de partide... Puțini dintre ei au mai ieșit vii. Printre cei morți În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
erau prezentați drept „deviaționiști“, spioni și așa mai departe. Erau apoi „uitați“, scoși din manualele de istorie, din memoria oamenilor (potrivit modelului sovietic; așa procedase și Stalin, și chiar mai rău, cu Troțki, Buharin, Zinoviev, Kamenev, cu aproape Întreaga veche elită bolșevică). În 1946, Însuși fostul secretar general al Partidului, Ștefan Foriș (Înlăturat În 1944), a fost ucis, fără multe formalități, de tovarășii săi; a intrat apoi În istorie sub sintagma „trădătorul Foriș“, fără să se ostenească cineva să explice ce
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
coborât. Puține familii mai păstrează o tradiție. Orășenii au fost până mai ieri țărani. Intelectualii se trag din familii de țărani și de muncitori. Este o societate formată din „oameni noi“, pe care comunismul i-a făcut ceea ce sunt astăzi. Elita este recentă, În măsură covârșitoare. Chiar nemulțumiți de abuzurile comunismului, majoritatea românilor s-au desprins greu de singurul sistem la care se puteau raporta. Cea mai gravă moștenire este cumplita dereglare a structurilor și a mentalităților. O economie aproape complet
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
spune că s-ar fi petrecut În decembrie 1989 un transfer de putere. Nomenclatura și, În genere, privilegiații comunismului și-au apărat din răsputeri privilegiile și se poate considera că au câștigat partida. Prăbușirea sistemului precomunist a Însemnat și prăbușirea elitei corespunzătoare; dar căderea comunismului nu a afectat elita pe care a creat-o (constatare valabilă nu numai pentru România, ci pentru toate fostele țări comuniste). Încă din primele momente ale revoluției, românii au obținut o serie de libertăți cărora le
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1989 un transfer de putere. Nomenclatura și, În genere, privilegiații comunismului și-au apărat din răsputeri privilegiile și se poate considera că au câștigat partida. Prăbușirea sistemului precomunist a Însemnat și prăbușirea elitei corespunzătoare; dar căderea comunismului nu a afectat elita pe care a creat-o (constatare valabilă nu numai pentru România, ci pentru toate fostele țări comuniste). Încă din primele momente ale revoluției, românii au obținut o serie de libertăți cărora le cam uitaseră gustul. Printre ele, dreptul neîngrădit de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
zece hectare. În industrie, noua lege permitea Înființarea de Întreprinderi private cu douăzeci de lucrători. În Ungaria comunistă a anilor ’80, limita era de o sută. În toate, o filozofie mai curând „perestroikistă“ decât capitalistă și democratică. În mod evident, elita economică legată de marea industrie și de agricultura de stat comunistă urmărea să-și păstreze controlul asupra avuției țării. Nici capitalul străin n-a fost primit cu entuziasm, cum s-ar fi cuvenit și cum ar fi fost cu siguranță
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
spontan și apropiat de oameni; Băsescu, nu doar spontan, ci excesiv de spontan, respirând un aer de autenticitate și părând să se simtă la el acasă În orice mediu și În orice situație. În plus, deși venea din interiorul sistemului (noua elită formată de comunism), a reușit să preia oarecum credibil ceva măcar din mesajul anticomunist al Convenției, ca și speranțele tinerilor, care nici nu se mai gândesc la comunism, dar nu se simt deloc bine Într-o Românie prost și egoist
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prin minte nu-i trece să guverneze cu P.S.D. L-a Însărcinat cu formarea noului guvern pe Călin Popescu-Tăriceanu, devenit președinte al partidului liberal după retragerea lui Stolojan (și provenit dintr-o familie cu tradiții liberale, lucru cam rar În elita politică românească de astăzi). Soluția, până la urmă, era fie acceptarea guvernului propus de președinte, fie alegeri anticipate (pe care mai nimeni nu le dorea). „Salvarea“ a venit de la aliații P.S.D.; U.D.M.R. și P.U.R. și-au părăsit partenerul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
rând un simbol al identității lor. De aceea, ortodoxismul (ca ideologie militantă) se aliază firesc cu naționalismul. Este și un semn de neaderare, sau cel puțin de rezervă, față de valorile occidentale. A trecut vremea când dădea tonul În România o elită Întru totul prooccidentală (firește, ortodoxă, dar neamestecând ortodoxia cu proiectele politice și culturale). Acum, apropierea de Occident este mai curând pragmatică decât sentimentală. Occidentul Îi atrage pe cei mai mulți români prin reușita și bogăția lui. Intrarea În N.A.T.O. și Uniunea Europeană
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
că România este singura țară care a condamnat În mod oficial regimul comunist. Dar poate că l-a condamnat simbolic și pentru a compensa faptul că, În planul istoriei reale, desprinderea societății românești de comunism a fost Înceată și incompletă. Elita politică și economică a României de astăzi Își are Încă, În foarte mare parte, originea În sistemul comunist. Pensiile ofițerilor de securitate, slujitorii unui regim „ilegitim și criminal“, sunt incomparabil mai mari decât cele ale românilor de rând, inclusiv cele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În faptul că acest neîntrerupt asalt al străinătății s-a exercitat asupra unei societăți până nu de mult predominant rurale, tentată de a se Închide În sine. Raporturile cu străinii și importul de civilizație străină au rămas În seama unei elite, care În felul acesta s-a distins În și mai mare măsură de masa populației. Deschiderea spre „ceilalți“ s-a conjugat cu o permanentă inerție, venită din straturile profunde ale civilizației românești: de aici caracterul contradictoriu al unui nesfârșit proces
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a rupt pe români mai Întâi de Occident, apoi de toată lumea. „Străinătatea“ a căpătat contururi mitice, pe cât de negative În propaganda oficială, pe atât de pozitive În visele de belșug ale românilor. Înainte de comunism, raporturile cu Occidentul erau rezervate unei elite care avea repere sigure (Parisul!) și gusturi rafinate. În comunism, grație intoxicării propagandistice pe de o parte și insatisfacției românilor pe de altă parte, imaginarul străinătății s-a „democratizat“, devenind o obsesie națională. O străinătate văzută de-a valma: cam
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
intrarea Într-o istorie foarte complicată și cu șanse de reușită nesigure: occidentalizarea unei societăți care În structurile ei profunde aparținea altui tip de civilizație și a unei țări care, pe hartă cel puțin, aparține Răsăritului, nu Occidentului! În ansamblu, elita românească și-a propus, și a reușit până la un punct, să copieze modelul occidental. <endnote id="1"/> Modelul occidental În general, și modelul francez În particular. Pentru câteva generații, Franța a fost marea iubire a românilor. Exceptând monarhia, aproape Întregul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]