13,290 matches
-
internetul, nici măcar microcalculatoarele nu sunt la ordinea zilei. Însă tabloul unei societăți hipertehnologice pe care și-l imaginează împreună cu rețelele ei de comunicare este o prefigurare a universului nostru actual. Nu prin veracitatea creațiilor sale tehnologice, ci prin conștientizarea aspectelor emoționale și psihologice derivate din prezența obiectelor, care antrenează tipuri de situații noi atât în planul valorilor, cât și al sentimentelor. În zilele noastre, stăpânirea cunoașterii științifice, ca și funcționarea cotidiană a obiectelor pe care le aduce pe piață, totul scapă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
nu este decât unul dintre instrumentele conceptuale posibile, și acesta de dată recentă. Vezi Jean-Marc Levy-Leblond, "La science est-elle universelle?", în Le Monde diplomatique, mai 2006, pp. 32-33. 4 SF-ul este definit astfel nu prin conținut, ci prin efectul emoțional pe care o anumită informație / atracție "conceptual esențială" (Peter Nicholls) prezentată într-un context complet nou o are asupra cititorului (LT). 5 Ed. Cristian Plus, Craiova, 1994, Ed. Leda, 2005, tr. Mihai Dan Pavelescu (LT). 6 Ed. Multistar, Piatra Neamț, 1993
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
întregi societăți pe care o guvernează. Revenind la violența personală, preocupările cercetătorilor și ale clinicienilor au definit câteva forme de manifestare care ocupă în ultimii ani un loc central în atenția acestora. Dintre aceste forme ne vom ocupa de abuzul emoțional, fizic și sexual al copilului, neglijarea copilului și violența în familie, cu formele ei care țintesc copilul, femeia și bătrânii familiei. Violența colectivă va fi exemplificată în discuțiile privind violența adolescenților. Școala reprezintă o instituție socială care, deși în ultimii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apărare în timp de război, când sunt implicate armate întregi. Persoanele învingătoare în situații de violență sunt doar cele care au aceste deprinderi de interacțiune bazate pe un bun control al emoțiilor și atenției în spațiul dat. „Distrugerea socială și emoțională precede în general distrugerea fizică.”(Collins, 2009, p. 10) Un alt autor, Manuel Eisner (2009), are o abordare diferită. El susține că violența, fiind periculoasă, trebuie să existe o puternică motivație determinată de recompensă intrinsecă și extrinsecă ce-l așteaptă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
referi la acestea și ar constitui subculturile violente. Violența reprezintă un act distructiv ce nu poate fi justificat în nici un fel în condițiile civilizației contemporane. Violența poate conduce la moartea victimei sau la atacuri și atingeri sau reprimări grave (fizice, emoționale, sexuale, asupra bunurilor materiale, marginalizare socială). Comportamentele violente pot fi direcționate spre ceilalți (în război, viol, acte de terorism, maltratare), spre ambient (distrugerea bunurilor), spre natură (distrugerea florei și a faunei) sau spre propria persoană (suicid, automutilare). Victima manifestă, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
societății, de pierdere a centrului de interes sănătos, copilul, precum și de confuzie generală, pesimism și disperare. în acest moment, statisticile europene indică societatea românească ca având cel mai ridicat grad de pesimism, cu o discordanță surprinzătoare între așteptări și starea emoțională, iar prevalența depresiei în rândul tinerilor ne plasează din nou pe un îngrijorător loc întâi. încheiem acest subcapitol cu afirmația lui Cheryl Koopman privind nevoia de a dezvolta psihologia politică, cu rol de a studia efectele traumatice ale evenimentelor politice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a violenței și nici de severitatea incidentului sau a consecințelor. Adesea se utilizează ca sinonim al violenței domestice termenul abuz care aduce în discuție, victima. Abuzul, având deja recunoscute formele: abuz fizic, psihologic, sexual, societal, neglijare, abuz economic, moral, verbal, emoțional, spiritual, poate indica mai specific atât natura incidentului de violența domestică, precum și consecințele. Nu doar abuzul fizic, așa cum ne sugerează definiția lui Gelles (1979) poate conduce la injurii ale persoanei-țintă, ci în aceeași măsură, celelalte forme amintite de abuz și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
manifestă mai frecvent tendința de a controla și constrânge femeile partenere la izolare de rețeaua socială care ar putea să fie o sursă de sprijin și un suport pentru sporirea autonomiei în relație. într-o încercare de a explica mecanismele emoționale declanșatoare ale violenței în cuplu, Elbow (1977) descrie patru tipuri de raportări emoționale ale partenerilor, în funcție de nevoia emoțională centrală pe care o manifestă în interacțiune. Autorul spune că prototipul acestor nevoi și tiparul de manifestare comportamentală a fost creat deja
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de rețeaua socială care ar putea să fie o sursă de sprijin și un suport pentru sporirea autonomiei în relație. într-o încercare de a explica mecanismele emoționale declanșatoare ale violenței în cuplu, Elbow (1977) descrie patru tipuri de raportări emoționale ale partenerilor, în funcție de nevoia emoțională centrală pe care o manifestă în interacțiune. Autorul spune că prototipul acestor nevoi și tiparul de manifestare comportamentală a fost creat deja în cadrul primelor interacțiuni, a experiențelor de început cu părinții, în copilărie. Homeostazia familiei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
putea să fie o sursă de sprijin și un suport pentru sporirea autonomiei în relație. într-o încercare de a explica mecanismele emoționale declanșatoare ale violenței în cuplu, Elbow (1977) descrie patru tipuri de raportări emoționale ale partenerilor, în funcție de nevoia emoțională centrală pe care o manifestă în interacțiune. Autorul spune că prototipul acestor nevoi și tiparul de manifestare comportamentală a fost creat deja în cadrul primelor interacțiuni, a experiențelor de început cu părinții, în copilărie. Homeostazia familiei actuale se menține doar atât timp cât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe care o manifestă în interacțiune. Autorul spune că prototipul acestor nevoi și tiparul de manifestare comportamentală a fost creat deja în cadrul primelor interacțiuni, a experiențelor de început cu părinții, în copilărie. Homeostazia familiei actuale se menține doar atât timp cât nevoia emoțională este satisfăcută în interacțiunea actuală cu partenera/ul de viață. Cele patru tipuri se construiesc pe următoarele nevoi emoționale centrale: 1. nevoia de a controla și de a fi autonom. Partenera reprezintă obiectul controlului. Interacțiunea cu ea reînvie simbolul părintelui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
creat deja în cadrul primelor interacțiuni, a experiențelor de început cu părinții, în copilărie. Homeostazia familiei actuale se menține doar atât timp cât nevoia emoțională este satisfăcută în interacțiunea actuală cu partenera/ul de viață. Cele patru tipuri se construiesc pe următoarele nevoi emoționale centrale: 1. nevoia de a controla și de a fi autonom. Partenera reprezintă obiectul controlului. Interacțiunea cu ea reînvie simbolul părintelui care controla și care transmitea permanent mesajul: trebuie să fii controlat. Partenerul se simte mereu expus riscului de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sentiment de indisponibilitate a partenerului poate fi generat de: „indisponibilitatea fizică a partenerului, amenințări ale partenerului de a dizolva relația, implicarea partenerului într-o altă relație (sexuală sau platonică) ce amenință unicitatea și legăturile strânse ale relației cu partenerul, distanțarea emoțională în relație cu partenerul și dobândirea unei puteri mai mari în relație, ceea ce-l face mai puțin dependent și legat de celălalt în relație”(Mayseless, 1991, p. 22). Când partenerul pare mai puțin accesibil și responsiv în relație, el sporește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a-l sprijini, frânează dezvoltarea de comportamente violente în relația de cuplu, în ciuda disciplinării prin pedepsirea fizică a copilului. Adesea, chiar portretul partenerului agresiv este descris cu caracteristici ce se regăsesc la tipul atașamentului ambivalent: impredictibil, imatur și labil emoțional, acuzându-l pe celălalt pentru problemele apărute, gelos, suspicios, cu nevoie de a-l controla, de a-l domina și de a-l folosi pe celălalt, nesigur, cu personalitate inconstantă, incapabil de a-și controla impulsurile, exploziv (Mayseless, 1991). Tipul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acești copii ca fiind agresați direct de părinți. îngrijorător e și faptul că studiul arată o prezență a copiilor în familiile violente de 88%. Cei 68% de copii direct abuzați de părinții cu violență domestică suferă abuz fizic (68%), abuz emoțional (70%) și abuz sexual (8%). Când vorbim despre consecințe avem în vedere toate laturile ființei umane: biologice, psihologice, sociale și culturale. Evenimentele traumatice provoacă un nivel crescut de cortizon în corpul copilului, ceea ce modifică specific echilibrul neuroendocrin care influențează întreaga
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sănătate precară, tulburări de somn și plâns excesiv. Construirea atașamentului, a cărui perioadă sensibilă începe în jurul vârstei de 6 luni, va fi profund afectată. Și asta nu doar din cauza stărilor intense de spaimă ale copilului, ci mai ales din cauza indisponibilității emoționale a unei mame care trăiește anxietatea unei relații amenințătoare cu partenerul de viață. în relația cu copilul, mama-victimă nu mai poate veni în întâmpinarea nevoilor emoționale ale copilului și nici măcar nu va putea avea manifestări constante, predictabile, față de care copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu doar din cauza stărilor intense de spaimă ale copilului, ci mai ales din cauza indisponibilității emoționale a unei mame care trăiește anxietatea unei relații amenințătoare cu partenerul de viață. în relația cu copilul, mama-victimă nu mai poate veni în întâmpinarea nevoilor emoționale ale copilului și nici măcar nu va putea avea manifestări constante, predictabile, față de care copilul să-și poată construi o strategie comportamentală, un tip de atașament clar. Emoțiile negative ale mamei au un ecou intens negativ în starea copilului. în cel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de atașament clar. Emoțiile negative ale mamei au un ecou intens negativ în starea copilului. în cel de al doilea an de viață a copilului, din punct de vedere cognitiv, se structurează relația cauză-efect și se dezvoltă gândirea simbolică. Expresiile emoționale negative ale celor dragi induce copilului stări de indispoziție cu atât mai profunde, cu cât persoanele sunt mai semnificative pentru el. La această vârstă, expuși fiind la scenele de mânie dintre părinți, copiii nu mai pot rămâne pasivi, ci fac
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ținte ale violențelor parentale. Dar concluzia studiilor este că „nu există dubii cu privire la faptul că acei copii care sunt martori sau/ și victime ale violenței domestice sunt cu toții afectați din punctul de vedere al comportamentului și al ajustărilor cognitive și emoționale”(James, 1994). Trebuie însă ținut seama de o serie de alți factori importanți în geografia violenței în familie: severitatea și frecvența evenimentelor violente, rolul copilului în familie, numărul de separări și mutări la care trebuie să ia parte copilul și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se 87VIOLENȚA cumulează cu efectul victimizării directe (copilul e ținta) sau indirecte (copilul e martor la victimizarea unei persoane semnificative) sporind impactul acestor experiențe nocive asupra sănătății mentale a copilului. în cazul în care expunerea este indirectă, copiii trăiesc starea emoțională intensă, negativă, de spaimă, generată de violența traumatică și, în plus, o traumă secundară, prin relația pe care o au cu prietenul sau membrul familiei care a fost victima directă (Ceballo et al., 2001). Se consideră astfel că această experiență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în familie și comunitate, luate independent, sporesc cumulativ riscul de traumatizare a mamei în comparație cu mamele expuse la o singură formă de violență. Pe de altă parte, lucru demn de reținut din perspectiva prevenirii, cercetările arată că familia lărgită, reprezentând proximitatea emoțională imediată a mamei, o influențează mai mult decât vecinătatea în care trăiește (Klebanov, Brooks-Gunn, Duncan, 1994). Afectarea psihologică a mamei diminuează posibilitatea ei de protecție a copilului și chiar capacitatea de „a-și vedea”copilul. într-o cercetare realizată de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care stimulează în cel mai înalt grad potențialul creativ de care dispune individul. O ingenioasă violență îi întâmpină pe copiii preșcolari în unele grădinițe. Pedepse care-i ridiculizează în fața colegilor, amenințări cu consecințe nebănuite asupra stării de siguranță și confort emoțional al copiilor sunt practici banale, a căror violență distructivă nu este sesizată decât uneori, de părinți. Sunt cunoscute amenințările educatoarelor: „dacă nu dormi, vine bau-bau!”sau uneori, mai rău, pentru copiii care plâng cerând să vină părinții să-i ia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
plăcute, de amuzament în grup, pe promovarea și susținerea relațiilor de colaborare și a prieteniilor între copii, cu atât adaptarea copiilor se va petrece mai rapid și noua experiență va deveni una plăcută, cu efecte benefice în dezvoltarea copiilor. Competențele emoționale ale copiilor preșcolari determină calitatea relațiilor cu ceilalți, în grupul de copii, dar și cu ceilalți adulți. în vreme ce competențele emoționale ale copilului sunt determinate de modelul internalizat de funcționare a lumii, construit în relație cu figura de atașament, aplicarea lor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copiilor se va petrece mai rapid și noua experiență va deveni una plăcută, cu efecte benefice în dezvoltarea copiilor. Competențele emoționale ale copiilor preșcolari determină calitatea relațiilor cu ceilalți, în grupul de copii, dar și cu ceilalți adulți. în vreme ce competențele emoționale ale copilului sunt determinate de modelul internalizat de funcționare a lumii, construit în relație cu figura de atașament, aplicarea lor în realitatea grădiniței este influențată și de atmosfera din grădiniță, de competențele emoționale și cognitive ale celorlalți copii, precum și de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dar și cu ceilalți adulți. în vreme ce competențele emoționale ale copilului sunt determinate de modelul internalizat de funcționare a lumii, construit în relație cu figura de atașament, aplicarea lor în realitatea grădiniței este influențată și de atmosfera din grădiniță, de competențele emoționale și cognitive ale celorlalți copii, precum și de abilitatea educatoarelor de a controla grupul de copii, rămânând empatice față de copii. După Pat Crittenden (2005), în jurul vârstei de 6 ani, copiii dobândesc o modalitate mai fină de comprehensiune a cauzalității, a efectelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]